5,977 matches
-
a clerului creștin în Biserica Sf. Clement, înainte ca Caelestius să apară. În trecut situația sa a fost obiectul unei îndelungate dispute. Când Caelestius încerca să fie prezbiter în Cartagina, diaconul Paulinus din Milano i-a trimis episcopului Aurelius un memoriu prin care prezenta doctrina lui Caelestius de origine pelagiană și care îl cataloga drept eretic. Caelestius a fost convocat în fața Sinodului la Cartagina 411; însă el a refuzat să retracteze tezele doctrinei sale, afirmând cu nu sunt eretice. Ca pedeapsă
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
mutarea sediul Patriarhiei la Văcărești. Atunci Nicolae Ceaușescu a dispus demolarea mănăstirii. Deși mai mulți intelectuali, Constantin Noica, Geo Bogza, Mihail Șora, Dan Nasta, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Grigore Ionescu și Peter Derer au semnat un memoriu pentru salvarea mănăstirii, demolarea acesteia a început în toamna anului 1985. În ciuda protestelor și intervențiilor Bisericii Ortodoxe Române, oamenilor de cultură din țară și de peste hotare, organizațiilor și instituțiilor internaționale, între 11-15 decembrie 1986 a fost demolată biserica, iar în
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
această temă, dar încorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din condițiile pentru o mai strânsă apropiere de Ungaria, respectiv de aristocrația maghiară, de care împăratul avea atâta nevoie pentru succesul politicii sale. Astfel, nici memoriul din decembrie 1860, semnat de peste 12.000 de intelectuali, negustori și meseriași din Banat, nici jalbele și doleanțele sârbilor nu și-au gasit ecou. Prin patenta din 27 decembrie 1860, împăratul Franz Joseph I a decis anexarea Banatului la Ungaria
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
zeci de tineri români. Primele informații despre revoluția de la Viena au ajuns în Transilvania la 21 martie 1848 prin intermediul ziarelor din Pesta. La 22 martie, canceliștii din Târgu Mureș (200 de tineri de toate naționalitățile) au adresat împăratului austriac un memoriu, care, acoperit cu semnături, a fost prezentat la 24 martie primarului orașului Târgu Mureș. La 25 martie, tineretul maghiar din Târgu Mureș a organizat o manifestație patriotică, invitați fiind și canceliștii români. Obiectivul principal al tineretului maghiar era „uniunea cu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
s-a desfășurat adunarea românilor de la Câmpeni, iar în zilele următoare a luat parte la întrunirile convocate de Simion Balint și Ioan Buteanu. Au fost convocate întruniri ale poporului la Abrud, Câmpeni și Bistra, pentru a se dezbate punctele unui memoriu care urma să fie remis guvernului. Iancu a contribuit la aceste adunări prin informațiile aduse de la Blaj, iar Buteanu prin cele aduse de la Cluj. Avram Iancu, împreună cu Simion Balint, au pornit prin satele de mai sus de Câmpeni, pe Râul
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Teleki, a interzis ținerea adunării naționale românești programată pentru data de 30 aprilie 1848, la Blaj. I s-a cerut episcopului român să întrunească la o altă dată un număr mic de clerici și pe conducătorii laici pentru redactarea unui memoriu către dietă. Măsura aceasta urmărea diminuarea forței politice a românilor, motiv pentru care se ia hotărârea de a se continua demersurile pentru adunare.. Episcopul român greco-catolic Lemeny, cunoscut ca adept al unirii Transilvaniei cu Ungaria, a primit din partea guvernatorului solicitatea
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
de măsuri severe împotriva lui Avram Iancu.. Aflat la Sibiu, Avram Iancu a aflat noile știri despre situația politică din Transilvania: guvernul Transilvaniei, întrunit în ziua de 29 mai la Cluj, decretase unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se dezbată memoriul românilor care constituiau majoritatea în Transilvania (1.250.000 români față de cca 600-700.000 maghiari și 250.000 sași), precum și dizolvarea Comitetului Național Român de la Sibiu, amenințând cu pedepse aspre pe cei care ar îndrăzni să mai convoace adunări. În urma
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
ale românilor nu au fost luate în seamă de împărat. În schimb, generalul rus Luders îl întrebă pe Avram Iancu despre doleanțele românilor, promițând să intervină pe lângă țar pentru ei. Din acest motiv, Iancu și Axente Sever vor trimite un memoriu generalului Luders și cer ajutorul țarului pe lângă împăratul austriac pentru câștigarea drepturilor cerute de români. Țarul a primit memoriul lui Avram Iancu, dar a răspuns că nu poate interveni într-o problemă a imperiului austriac, dar că va remite memoriul
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Iancu despre doleanțele românilor, promițând să intervină pe lângă țar pentru ei. Din acest motiv, Iancu și Axente Sever vor trimite un memoriu generalului Luders și cer ajutorul țarului pe lângă împăratul austriac pentru câștigarea drepturilor cerute de români. Țarul a primit memoriul lui Avram Iancu, dar a răspuns că nu poate interveni într-o problemă a imperiului austriac, dar că va remite memoriul Curții imperiale, ceea ce a și făcut. La 15 decembrie 1849 Avram Iancu a fost arestat de soldați austrieci la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
memoriu generalului Luders și cer ajutorul țarului pe lângă împăratul austriac pentru câștigarea drepturilor cerute de români. Țarul a primit memoriul lui Avram Iancu, dar a răspuns că nu poate interveni într-o problemă a imperiului austriac, dar că va remite memoriul Curții imperiale, ceea ce a și făcut. La 15 decembrie 1849 Avram Iancu a fost arestat de soldați austrieci la târgul de la Hălmagiu. Sub presiunea românilor, care se aflau în număr mare în acea zi la târg, soldații au fost obligați
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
și, mai cu seamă, gestul energic al subsecretarului de Stat la Ministerul de Interne, Alexandru Rioșanu a făcut ca viața fostului prim-ministru să fie salvată. Gheorghe Tătărescu s-a retras la conacul său de la Poiana-Gorj. Aici a redactat cunoscutul memoriu intitulat „Politica noastră externă” în anul 1943. Memoriul avea obiectiv politica externă a statului român desfășurată de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial până la evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. În august același an, Tătărescu încheie redactarea unei
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
de Stat la Ministerul de Interne, Alexandru Rioșanu a făcut ca viața fostului prim-ministru să fie salvată. Gheorghe Tătărescu s-a retras la conacul său de la Poiana-Gorj. Aici a redactat cunoscutul memoriu intitulat „Politica noastră externă” în anul 1943. Memoriul avea obiectiv politica externă a statului român desfășurată de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial până la evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. În august același an, Tătărescu încheie redactarea unei scrisori cu caracter politic pe care a înmânat
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
mei [...] Eu aleg, conștient de toate riscurile, lupta pentru români, pentru libertatea lor. Resping eroismul prin procură dată altora”. Odată semnat Tratatul de pace, încep atacurile fățișe la adresa lui Tătărescu și a grupării sale. În mai 1947 se dă clandestin publicității memoriul pe care Gheorghe Tătărescu intenționa să-l prezinte și să-l discute în Guvern. În memoriu se aduceau numeroase critici reformelor economice și măsurilor politice opresive ale Guvernului din care încă făcea parte. Organul central de presă al P.N.Ț
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
procură dată altora”. Odată semnat Tratatul de pace, încep atacurile fățișe la adresa lui Tătărescu și a grupării sale. În mai 1947 se dă clandestin publicității memoriul pe care Gheorghe Tătărescu intenționa să-l prezinte și să-l discute în Guvern. În memoriu se aduceau numeroase critici reformelor economice și măsurilor politice opresive ale Guvernului din care încă făcea parte. Organul central de presă al P.N.Ț. „Dreptatea” titra: „P.C.R. nu poate ierta și nu va ierta d-lui Tătărescu actul publicat...”. Văzând
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
vestitul arest “B.J” al Securității, situat în Calea Plevnei. Nedumerit asupra motivelor pentru care fusese adus de la Sighet la București, Tătărescu încearcă să aducă din proprie inițiativă un supliment de informații despre activitatea sa politică trecută, întocmind un foarte lung memoriu referitor la istoria politică a României în care a fost direct implicat în perioada 1912- 1947. Așa se face că la 20 iulie 1951 termină de scris și semnează respectivul memoriu, în sprijinul anchetatorilor care să-i cunoască trecutul politic
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
despre activitatea sa politică trecută, întocmind un foarte lung memoriu referitor la istoria politică a României în care a fost direct implicat în perioada 1912- 1947. Așa se face că la 20 iulie 1951 termină de scris și semnează respectivul memoriu, în sprijinul anchetatorilor care să-i cunoască trecutul politic dar și vederile de viitor, si în credința că autoritatea superioară va judeca în cunoștință de cauză și va decide cu un ceas mai devreme asupra situației sale de deținut politic
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
va judeca în cunoștință de cauză și va decide cu un ceas mai devreme asupra situației sale de deținut politic încercat și de o grea suferință fizică, pe lângă încărcătura morală și presiunea psihică cauzate de starea în care se afla. Memoriul este un document de istorie politică, în care sunt menționate cele mai multe din acțiunile politice ale lui Gheorghe Tătărescu, minus, evident, cele care prin natura împrejurărilor i-ar fi îngreunat și mai mult situația de deținut politic. Din decembrie 1950, când
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
După această misiune, Gavriil a fost numit senator al Imperiului Rus. Constantin Gavrilovici Catacazi a intenționat să urmeze cariera tatălui său și a intrat în serviciul Ministerului Afacerilor Străine al Rusiei. La începutul anului 1865 Catacazi i-a scris un memoriu Principelui Aleksandr Gorceakov cancelar de stat al Imperiului Rus. Memoriul său prezenta un plan conform căruia Rusia putea fi mediator în războiul civil american. În argumentarea sa, Catacazi susținea că atât Nordul cât și Sudul considerau că Rusia este un
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
Rus. Constantin Gavrilovici Catacazi a intenționat să urmeze cariera tatălui său și a intrat în serviciul Ministerului Afacerilor Străine al Rusiei. La începutul anului 1865 Catacazi i-a scris un memoriu Principelui Aleksandr Gorceakov cancelar de stat al Imperiului Rus. Memoriul său prezenta un plan conform căruia Rusia putea fi mediator în războiul civil american. În argumentarea sa, Catacazi susținea că atât Nordul cât și Sudul considerau că Rusia este un prieten deosebit al lor, ceea ce o punea într-o situație
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
lor, ceea ce o punea într-o situație avantajoasă de mediator. Această ipoteză nu era absolut corectă, deoarece flota rusă efectuase manevre prin care demonstra sprijinul Rusiei pentru cauza nordistă, cu scopul de a împiedeca intervenția Regatului Unit de partea Confederației. Memoriul arăta că era în interesul Rusiei să se alieze cu Statele Unite pentru a contrabalansa influența Imperiului Britanic. Gorceakov s-a declarat favorabil recomandărilor din memoriu, dar nu a luat nicio decizie asupra propunerilor. El i-a trimis o copie a
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
Rusiei pentru cauza nordistă, cu scopul de a împiedeca intervenția Regatului Unit de partea Confederației. Memoriul arăta că era în interesul Rusiei să se alieze cu Statele Unite pentru a contrabalansa influența Imperiului Britanic. Gorceakov s-a declarat favorabil recomandărilor din memoriu, dar nu a luat nicio decizie asupra propunerilor. El i-a trimis o copie a memoriului lui Eduard Andreevici Stoeckl, ministrul plenipotențiar al Rusiei la Washington, dându-i toată latitudinea de a aprecia situația și de a lua măsurile pe
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
arăta că era în interesul Rusiei să se alieze cu Statele Unite pentru a contrabalansa influența Imperiului Britanic. Gorceakov s-a declarat favorabil recomandărilor din memoriu, dar nu a luat nicio decizie asupra propunerilor. El i-a trimis o copie a memoriului lui Eduard Andreevici Stoeckl, ministrul plenipotențiar al Rusiei la Washington, dându-i toată latitudinea de a aprecia situația și de a lua măsurile pe care le considera cele mai potrivite cu privire la propunerile lui Catacazi.Războiul civil american se apropia însă
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
loc tratative între Claudio Zambon și Marian Iancu pentru ca echipa finanțată de acesta, FCU Politehnica Timișoara, să preia palmaresul și culorile, dar Iancu renunță la intenția de a achiziționa tradiția de la echipa patronată de omul de afaceri italian. Zambon depune memoriu la FRF, care îi câștig de cauză echipei patronate de Iancu, FCU Politehnica, dar la recurs FC Politehnica va avea câștig de cauză. În urma refuzului FCU Politehnicii de a renunța la utilizarea mărcii, culorilor și palmaresului, propietarul FC Politehnica, Claudio
FC Politehnica Timișoara (2003-2011) () [Corola-website/Science/313030_a_314359]
-
dușmănoase țării, nu cunosc altă țară decât Țara lor Românească. Toți se simt români și sunt mândri a fi români, și-i doare inima că sunt considerați străini sau unguri numai pentru că sunt catolici"". Consiliul de Miniștri a analizat acest memoriu al episcopului Robu în ședința sa din 17 martie 1943, când s-a reiterat poziția Guvernului României față de Biserica Catolică, guvernul însușindu-și în totalitate aspectele semnalate de episcopul de Iași și hotărând declanșarea unei anchete asupra acestui "aspect grav
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
rasiale, a fost înlăturat din postul avut la institut. În cel de-al doilea război mondial a fost delegat al Ajutorului Roșu și, pentru Lucrețiu Pătrășcanu, persoana de legătură cu PCR. În aprilie 1944, Zilber a strâns semnături pe un memoriu al intelectualilor adresat lui Antonescu, în care se cerea ieșirea României din război. În iulie și la începutul lui august 1944, la ordinul liderilor PCR Bodnaraș, Pârvulescu și Rangheț, Zilber s-a ocupat de evadarea comuniștilor aflați în detenție în
Belu Zilber () [Corola-website/Science/314566_a_315895]