8,110 matches
-
totuși, multe dintre criticile care i se aduc În mod obișnuit par exagerate, dacă nu chiar injuste. În primul rând, trebuie să-i recunoaștem meritul de a furniza câteva argumente acelora care, purtați de valul optimismului evoluționist, prevedeau dispariția, o dată cu modernitatea triumfătoare, a sentimentelor identitare excesive. În plus, acuzația de naturalism, termen care dorea să discrediteze, se bazează pe o interpretare pripită. Această acuză este, În schimb, valabilă În cazul tezelor neodarwiniste ale lui Pierre Van den Berghe, pentru care etnicitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la două forme fundamental diferite. În cadrul sociologiei În curs de apariție, modul În care se vor defini atât integrarea, cât și excluderea se poate Înțelege ca o consecință logică a acestor premise și ca o constatare a invalidității lor empirice. Modernitatea politică a fost gândită, Într-o primă fază, prin prisma principiului egalitar. Teoriile contractului social elaborate În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea privesc societatea ca pe o reuniune voluntară a tuturor cetățenilor locuind În fostul regat al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dispărut la apariția individualismului democratic. Au apărut noi forme de excludere, cum sunt cele legate de condiția proletară. Aristocrația banului s-a substituit aristocrației bazate pe statut. Așa cum reamintește Robert Castel În 1995, Înimportanta sa lucrare Métamorphose de la question sociale, modernitatea crezuse că va pune capăt diferențelor sau „deosebirilor” substituind „ordinelor” din Vechiul Regim libera voință a contractanților. Secolul al XIX-lea va demonstra necontenit contrariul. Într-adevăr, „desprinzând” individul din comunitatea sa de apartenență, responsabilitatea individuală crește, Într-o primă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a noilor forme de oprimare și de exploatare proprii capitalismului. În Despre democrație În America, Alexis de Tocqueville se arată și el speriat de tulburările la nivelul existenței În comun provocate de individualism ca „fapt generator” al revoluțiilor democratice moderne. Modernitatea dă naștere unui fenomen nou, individualismul, sentiment „care Îl predispune pe fiecare cetățean să se izoleze de masa semenilor săi și să se retragă la o oarecare distanță, Împreună cu familia și prietenii” (Tocqueville, 1986, p. 496). Americanii au contracarat efectele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conservatoare de a (re)supune individul valorilor societății dominante. Pe de altă parte, această concepție evoluționistă asupra solidarității ne face să vedem În dezvoltarea individualismului și În forma de integrare care Îi este proprie singura formă de integrare socială proprie modernității, considerând orice solidaritate „mecanică” doar un reziduu al tradițiilor. Acestea sunt Întrebările la care Încearcă să răspundă sociologia contemporană. Înainte Însă, să ne oprim la o altă mare Încercare clasică de Înțelegere a acestor probleme: Școala de la Chicago. Școala de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Călătorie, Normă, Sociabilitate, Valori Multiculturalismtc "Multiculturalism" Până unde poate merge o societate democratică cu recunoașterea diferențelor culturale? În ce măsură această recunoaștere constituie un element ce ține de demnitatea indivizilor? Aceste Întrebări alimentează o importantă dezbatere privind natura legăturii sociale de care modernitatea nu se poate lipsi. Aceasta este problematica multiculturalismului. ν Ne propunem, Într-o primă fază, să definim conceptul, pornind de la experiențele concrete care l-au alimentat. Prin urmare, va trebui să descriem formele instituționale și politice care se reclamă de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precedente. Oricare ar fi formele sale, multiculturalismul se prezintă ca un răspuns la o serie de probleme concrete de coexistență a unor populații percepute ca ă sau care se consideră ă diferite. Care este natura acestui răspuns? Diferență culturală și modernitate Pentru a Înțelege mai bine această natură, este necesar să Începem printr-o clarificare terminologică. Multiculturalismul despre care vorbim aici nu trebuie confundat cu ceea ce În Franța numim „comunitarism”. Acesta corespunde unei radicalizări a logicii multiculturaliste, care Îi alterează profund
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dimensiune cu neputință de depășit a subiectului, Întrucât se instaurează primatul tradiției asupra argumentației, iar emanciparea prin rațiune devine astfel imposibilă. A priori, nu există nimic de felul acesta În voința de a da diferenței culturale o demnitate pe care modernitatea se presupune că i-o refuză. Dezbaterea filosofică declanșată de această voință de recunoaștere a diferențelor În spațiul public a căpătat o mare amploare În anii ’70, o dată cu publicarea lucrării lui John Rawls, A Theory of Justice. Dezbaterea a implicat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
manipulat În acest sens au Început populațiile să manifeste un oarecare atașament față de o limbă anume, limbă care de altfel nici nu mai coincide cu cea de obârșie, ci a fost construită după o schemă funcțională, pentru a corespunde nevoilor modernității. De fapt, limba străină dominantă este adoptată de bunăvoie, ba chiar cu un anumit entuziasm, și În nici un caz din cauza vreunei opresiuni naționale. Elementul lingvistic nefiind „elementul central al formării directe a protonaționalismului”, perspectiva trebuie să se deplaseze mai curând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
invitate politicos să participe la ea, călcate În picioare În loc să fie informate despre regulile jocului, exploatate În loc să fie transformate În parteneri”. În consecință, „nu au altă posibilitate decât să ia lucrurile În propriile mâini”. Naționalismul le permite să acceadă la modernitate după propriile lor reguli; el poate fi caracterizat ca o „reacție compensatorie pentru periferie”. Elitele periferiei trebuie să acționeze pentru „crearea conștientă a unei comunități militante care să transceandă clasele”, Încercând „să cheme clasele inferioare la luptă”. Printr-o manipulare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scăpa de dominația lor. Crisparea naționalistă provine din incompatibilitatea acestora cu comportamentul mobil pe care ni-l impune viața modernă. Atributele organice nu pot explica singure apariția naționalismului; În măsura În care acestea nu pot fi șterse și În care ciocnirea lor cu modernitatea scapă oricărui control, ele constituie totuși un factor precumpănitor (Geertz, 1963). Dincolo de trăsăturile lor distinctive, abordările socio-biologistă și primordialistă descriu naționalismul ca pe o modalitate de apărare și de consolidare a unui spațiu cultural bazat pe caractere Înnăscute. Mobilizările se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
compozite constituite până la urmă nefăcând altceva decât să suprapună mase preexistente (Greenfeld, 1992). Analizele lui Anthony Smith și Louis Dumont invită la caracterizarea unor combinații mai complexe. După Anthony Smith, naționalismul ia naștere din ciocnirea brutală dintre societățile tradiționale și modernitate. Valorile ancestrale pe care se baza ordinea consacrată se spulberă sub asalturile progresului tehnic. Începe să capete formă un nou model de societate, care aduce cu sine noi coduri culturale și un nou sistem de gândire. Intelectualii resimt aceste schimbări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Trebuie să se contorsioneze pentru a-și recăpăta echilibrul: Încearcă așadar să Îmblânzească transformările integrându-le Într-o „soluție etnică”. Această formulă nu servește la Întărirea uneia sau alteia dintre cele două matrice culturale pe care le reprezintă tradiția și modernitatea,ci la subsumarea antagonismului lor. Ea „istoricizează tradiția”. Rezultă de aici o răsturnare ierarhică. Până acum, comunitatea Își extrăgea legitimitatea și prestigiul din legătura cu tradiția. De-acum Înainte, „valoarea” este atributul său specific. „Colectivitatea nu mai este vehiculul valorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de indivizi („individualism”). Holismul și individualismul nu se exclud decât aparent. De fapt, se Întrepătrund. Spre deosebire de ceea ce se crede de obicei, „configurația ideologică” a societăților tradiționale este În principal, deși nu În exclusivitate, holistă. Tocmai această dominantă este contestată de modernitate: se introduc În forță valori individualiste, care amenință să detroneze valorile tradiționale și să răstoarne ordinea stabilită. Cărțile nu sunt făcute definitiv. Se pot imagina combinații multiple. Strategia adecvată constă În a integra o cantitate de valori individualiste suficientă pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În forță valori individualiste, care amenință să detroneze valorile tradiționale și să răstoarne ordinea stabilită. Cărțile nu sunt făcute definitiv. Se pot imagina combinații multiple. Strategia adecvată constă În a integra o cantitate de valori individualiste suficientă pentru a Îmbrățișa modernitatea și a nu fi răsturnat de către aceasta, dar limitată totuși În așa fel Încât ansamblul să păstreze dominanta holistă. Acest joc de negocieri poate fi caracterizat drept o „interacțiune culturală”. Pentru a fi pe deplin eficient, trebuie În permanență reînnoit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și a nu fi răsturnat de către aceasta, dar limitată totuși În așa fel Încât ansamblul să păstreze dominanta holistă. Acest joc de negocieri poate fi caracterizat drept o „interacțiune culturală”. Pentru a fi pe deplin eficient, trebuie În permanență reînnoit: modernitatea nefiind ceva fix, nu se poate pune problema să i se dea un răspuns definitiv. Naționalismul se explică prin refuzul sau imposibilitatea de a concepe acest perpetuum mobile. El se dezvoltă din momentul În care interacțiunea culturală se blochează: se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
statului-națiune și ale concepției asupra culturii s-a afirmat libertatea politică modernă. Etnicul și culturalul, În istoria celor două țări, au ieșit de altfel mai târziu decât politicul la rampă, fie ca o creație propriu-zisă, fie ca o reacție la modernitate, fie prin opoziția binară, uneori sterilă, dintre comunitate și universal. Națiune moștenită, națiune construită Arhetipul diferențiază de data aceasta Franța de Germania. Această opoziție istorică joacă un rol deloc neglijabil printre cauzele războaielor europene și mondiale din ultimele două secole
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
face necesară instituirea unor diferențe arbitrare cu scopul menținerii identității sociale. „Diferențele” rasiale Îndeplinesc perfect această funcție. Rasismul, din această perspectivă, apare ca rezultatul căutării unor diferențe substitutive (Tinland, 1978, pp. 23-33). Ar exista deci o legătură Între rasism și modernitate politică, așa cum credea și Louis Dumont (a se vedea totuși, Într-o perspectivă critică asupra analizelor acestuia, lucrările lui Alain Renaut sau Dominique Schnapper, În special La Relation à l’autre). O categorie socială Din imperfecțiunea instrumentelor și din ezitările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
soluție, oricât de prudentă, acestei chestiuni delicate fără a face un ocol și a pune o problemă prealabilă, care se poate formula astfel: rasismul este oare un fenomen inerent naturii umane? Și În ce sens? Sau este strict legat de modernitate ă și atunci, de care modernitate? Este vorba despre problema raporturilor dintre etnocentrism și rasism, care nu Încetează să revină În discuțiile savante contemporane, În mod explicit sau indirect (Lévi-Strauss, 1983, pp. 14-16; Taguieff, 1997, pp. 12-18). Trebuie aflat, Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
delicate fără a face un ocol și a pune o problemă prealabilă, care se poate formula astfel: rasismul este oare un fenomen inerent naturii umane? Și În ce sens? Sau este strict legat de modernitate ă și atunci, de care modernitate? Este vorba despre problema raporturilor dintre etnocentrism și rasism, care nu Încetează să revină În discuțiile savante contemporane, În mod explicit sau indirect (Lévi-Strauss, 1983, pp. 14-16; Taguieff, 1997, pp. 12-18). Trebuie aflat, Într-un cuvânt, dacă rasismul poate fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din caracteristicile sale au o dată și un loc de naștere. Fie că este abordat ca un sistem de dominație sau ca un mod de gândire, suntem confruntați cu un fenomen istoric, a cărui apariție este observabilă În Europa la Începutul modernității, Înainte chiar de primele elaborări ale noțiunii clasificatoare de „rasă umană”. Apărut ca o invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective, mobilizarea În vederea conservării acesteia (Harris, coordonator, 1999). Pentru partizanii strictei modernități a rasismului, acesta trebuie abordat ca o „formă de inginerie socială” și „nu-și găsește justificarea decât În contextul unui proiect de societate perfectă și al unui plan de execuție a acestui proiect printr-un efort programat și coerent” (Bauman
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teza monoteistă a creării, de către un Dumnezeu unic, a unui cuplu unic din care ar proveni Întreaga omenire (doctrina monogenistă) nu se mai putea opune seducției crescânde a gândirii rasiste (Taguieff, 1997, pp. 21-22). Chiar dacă s-a născut la Începutul modernității și În mai multe locuri, rasismul nu a devenit concepție despre lume, metafizică a istoriei și ideologie politică ă pe scurt, rasialism ă decât pe la mijlocul secolului al XIX-lea (Todorov, 1989; Taguieff, 1988 și 2002). Raportarea la „sânge” a precedat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prescrise de apartenențele de castă. Această interpretare este singura compatibilă cu genealogia modernitară a rasismului. Centrarea pe biologizarea diferențelor sau mai curând pe somatizarea diversității umane, redusă la categorii elaborate plecând de la trăsăturile fenotipice, ar sta, În spațiul individualist-egalitar al modernității, la baza rasismului. Caracteristicile fizice, În societățile reduse la colecții de indivizi, ar trece pe primul plan. Plecând de la trăsăturile feței, de la culoarea pielii sau de la textura părului, s-ar reconstitui structurile ierarhice, ilustrate pentru prima dată În istorie de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trece pe primul plan. Plecând de la trăsăturile feței, de la culoarea pielii sau de la textura părului, s-ar reconstitui structurile ierarhice, ilustrate pentru prima dată În istorie de ordinea socio-rasială a societăților sclavagiste. Ceea ce Înseamnă reînscrierea ipotezei lui Pagès-Lemaine În modelul modernității propus de Louis Dumont și prezentat canonic În Homo hierarchicus (Dumont, 1966). Astfel reinterpretată, această dorință se ivește atunci când societățile holiste se dislocă, permițând coexistența, Într-un spațiu egalitar și competitiv, a unor indivizi reduși la caracteristicile lor vizibile, judecați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]