6,230 matches
-
mele. Cu toate acestea, scriindu-ți această curioasă scrisoare, am sentimentul că ziua în care ne vom revedea cu toții laolaltă este mai aproape decât credem. O fotografie stă mereu pe biroul meu. Ea te reprezintă într o zi cu soare, mușcând dintr-un măr. Mai mușcă o dată din măr, fata mea, pentru zilele însorite ce vor veni. Te iubesc mult, scumpa mea Dana. Doi ascultători, [aprilie] 1985, scrisori difuzate la 15 mai 1985 Scrisoarea I-a Hotărât lucru, lumea se află
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-ți această curioasă scrisoare, am sentimentul că ziua în care ne vom revedea cu toții laolaltă este mai aproape decât credem. O fotografie stă mereu pe biroul meu. Ea te reprezintă într o zi cu soare, mușcând dintr-un măr. Mai mușcă o dată din măr, fata mea, pentru zilele însorite ce vor veni. Te iubesc mult, scumpa mea Dana. Doi ascultători, [aprilie] 1985, scrisori difuzate la 15 mai 1985 Scrisoarea I-a Hotărât lucru, lumea se află în secolul vitezei. însă în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și din nou să se identifice. Găseam acum În finalul poemului de adio ceea ce fusese omis atunci În scurta noastră conversație. „Dar Prometeu nici nu se plânge/ Când i se ia ficatu-n sânge/ - Neputincios ești, o, vultur,/ Nu poți să muști cât pot/ să-ndur.” New York, iunie 2001 (Familia, nr. 1/2001) Nobila inutilitate și ardoarea militantătc "Nobila inutilitate și ardoarea militantă" La finele serii literare ce Îmi fusese dedicată la Târgul de carte de la Ierusalim, În vara 1999, Virgil Duda
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Lui Arghezi i-ar fi plăcut, probabil, seria „crocodililor” lui Saul. Nu doar crocodilul care se hrănește și se perpetuează prin autodevorare, digerându-și coada, ci, mai ales, un altul sau același, aflat și el În serviciul simbolului. Crocodilul acesta mușca, cu dinții-fierăstrău, din strigătul „HELP”, Înscris pe un soi de franzelă abstractă. Strigătul disperatului era, astfel, și legătură cu agresorul care Îl Înhăța, ca pradă. Nota explicativă a autorului suna astfel: „Partea vulnerabilă a omului aflat În primejdie este strigătul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ferestre, și salutându-ne cântau și ei. Între cei care au apărut la ferestre am recunoscut pe Popa Nicolae și Crăcea Nicolae de la Teleorman. Am trecut apoi pe strada Lungă spre gara Bartolomeu, până la cazarma din apropiere. Acolo au căzut, mușcând cu dinții din caldarâm, camarazii noștri Sultan Donat și Constantin Seceleanu. În fața petelor de sânge am făcut front și, ridicând mâinile spre cer, am cântat „Imnul Legionarilor Căzuți„ Până ne-am întors din nou spre centrul orașului era seară. Ne-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aveam cum să-mi dau seama, căci la mine în celulă era numai noapte. Uneori, când dormeam mă vizita câte un șobolan rău mirositor. Îmi trăgeam pătura pe cap căci deși erau fricoși, îi știam că sunt mari amatori să muște din urechile sau vârful nasului bietului deținut izolat. Astfel somnul îmi era întrerupt de plimbarea pe pătură a câte unui astfel de musafir scârbos, pe care îl simțeam după miros și îl alungam. A fost o perioadă de coșmar, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
necesitatea internării și să urmărească data când bolnavul este apt de a ieși din spital. Cheltuelile de întreținere și tratament ale evreilor internați în spitale vor fi suportate de către Centrala Evreilor, prin Oficiul Județean respectiv. 6. Evreii cari au fost mușcați de animale turbate în timp ce se aflau în detașamente exterioare, vor fi trimiși pentru tratament la Institutul Antirabic cel mai apropiat de sediul detașamentului de lucru. În nici un caz nu vor fi lăsați să urmeze tratamentul antirabic în orașul lor de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în legătură cu ceea ce mă interesa pe mine, a meritat s-o aud repetând acele cuvinte. Mă gândeam că mi-ar fi plăcut să existe poezii cu titlul Istoria teatrului de păpuși sau Primii pași în jocul de go. Fata și-a mușcat ușor buza inferioară și mi-a zis: — Vă rog să așteptați puțin. Caut să văd dacă avem. S-a întors cu spatele la mine și cu fața la calculator. A tastat cuvântul „mamifere“. Au apărut pe monitor vreo douăzeci de titluri. A șters cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ce. Aș mai avea o rugăminte. — Rugăminte? Depinde... — Ești amabilă să vezi dacă există cărți despre unicorni în bibliotecă? — U-ni-corni? repetă ea, apăsând pe fiecare silabă. — Mai bine mă las păgubaș? Tăcere la celălalt capăt al firului. Cred că-și mușca buza. Ce anume te interesează în legătură cu unicornii? întrebă ea. — Totul. — E patru și cincizeci de minute și sunt extrem de ocupată. Imediat se închide biblioteca. De ce nu vii mâine dimineață la prima oră? Ai avea timp să cauți tot ce dorești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sens, cam așa stau lucrurile. Este starea lor naturală. Poate că frigul și suferința sunt salvarea lor. Colonelul tăcu. Mi-am plasat Regina în spatele Turei sale. Poate reușeam astfel să i-o mișc de-acolo. Era cât pe-aci să muște din momeală, dar s-a răzgândit imediat. Și-a retras un Cal ca să-și întărească apărarea. Umbli cu șmecherii! zise el râzând. — Am avut de la cine învăța, am răspuns eu prompt, pufnind în râs. Apropo, la ce fel de salvare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mâna dreaptă toate butoanele. La rând. Pe urmă cu mâna stângă. Apoi împreună și iar separat. Făceam pauză după fiecare sunet și-l ascultam cu o plăcere nebună. Bătrânii de afară se auzeau încă săpând la groapă. Cele patru cazmale mușcau fără milă din pământul înghețat, într-un ritm neregulat. Vântul zguduia din când în când geamul. Pe fereastră se zăreau pantele dealurilor de pe care nu se topise zăpada. Nu-mi dădeam seama dacă bătrânii auzeau armonica. Probabil că nu. Sunetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
s-au apucat de ea. E o groapă simplă, fără nici o semnificație. — Nu înțeleg. — E cât se poate de logic, spuse bătrânul. O sapă pentru că și-au dorit să facă așa ceva. Mă gândeam la groapa cea lipsită de semnificații în timp ce mușcam din pâine. Din când în când mai fac câte o groapă. Este un fel de pasiune, cred, așa cum e șahul pentru mine. Eu ce rezolv cu șahul? Nimic, dar îmi petrec timpul în mod plăcut. Nu trebuie să faci în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-mi spui nimic? De ce-ai căzut? De ce nu te ridic? De ce te las nemângâiată / să privești obezul spirit de vată / cu plămânii lui portocalii / bătând peste cetăți, peste seminții / înghițite de-a valma? / Dă-mi drumul! Nu-mi mai mușca palma. Iată, au început să lumineze obiectele, ceaslovurile, filosofiile, pandectele, / aduse aici când n-au mai fost de folos / oamenilor de afaceri de jos. / Mi s-a ridicat părul măciucă, / din toată mintea a mai rămas o nucă / și-o
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut de „toate ploile”, mușcat de „toate vânturile”, îi stau bine sfidarea, cutezanța: „Piciorul meu a încercat să-și urce glodul gliei pământești / Pe himalaia celor mai înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica aici o idee-temă dezvoltată în modulații diverse: „O, munte, tu, biserica, moșia
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
până la destrămare, decupate caligrafic din epiderma realului, scenele (sau „panourile”, cum li se spune în carte) se hrănesc din picturalitatea sui-generis a câte unui stop cadru: „Aici, aproape, o mașinărie/ ca un dragon cenușiu întinde gâtul/ se repede fulgerător/ și mușcă din pământ/ [...]/ O fată trece cu pași fragili, în coturnii la modă/ printre munții sălbatic mirositori/ răscoliți din adânc -/ și râde sus din cabina rotitoare/ bărbatul cu tricoul roșu: LOVE ME/ scrie pe pieptul lui - roșul s-a întins puțin
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
artistic și gravitatea ideilor, prin ineditul opticii și tensiunea „stărilor totale”, D. scrie o lirică meditativă, de o acută sensibilitate artistică, cu o viziune dramatic-polemică. „Prinț al imaginației”, așa cum s-a autodefinit, poetul s-a supus „caznei demonice” de a „mușca metafore” din sinele propriu. Universul poeziei se constituie din situații-limită, din disonanțe și sisteme de opoziții izbitoare, din îmbinarea firească a elogiului cu remarca polemică. Pe autor îl interesează nu atât lucrurile în sine, cât reacțiile, rezonanța la aceste lucruri
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
import. Lucrurile s-au schimbat de când producătorii străini au ajuns la performanțe remarcabile În ceea ce privește și acest sector, amenințând cota de piață a producătorilor americani. Cu toate acestea, e de așteptat ca ofensiva importatorilor care propun prețuri tot mai agresive să muște Încă puțin din cota de piață a „greilor” americani. În fața amenințării, fiecare a trebuit să vină cu soluții care să Îi salveze vânzările. Numărul unu pe piața americană, General Motors, a strâns rândurile cu subsidiarele din Europa și a lansat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fie, să cred că murim împreună.// Părul tău scurs din oglinzi va așterne văzduhul,/ în care cu-o mână de ger voi aprinde o toamnă./ Din ape băute de orbi va sui o scară târzie/ laurul meu scund, ca să-ți muște din frunte.” Ermetizarea formală, arbitrariul conexiunilor semantice stabilite între imagini nu reprezintă decât o interfață superficială sau înșelătoare a poemelor, negăsindu-și corespondențe în desenul lor de adâncime. Acesta este dat de extraordinara putere de semnificare a unui limbaj liric
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
, revista apărută la Sighetu Marmației, lunar, între decembrie 1994 și februarie 1995, purtând subtitlul „Artă și literatura Maramureșului”. Colectivul redacțional este alcătuit din Achim Vancea, redactor responsabil, Vasile Muște, I. Ardeleanu, Marin Slujeru, Alexandru Dohi (Suedia) și Viorel Igna. Drept Argument, revista reproduce, după „Contemporanul” din 4 martie 1977, articolul Puterea scriitorului de Alexandru Ivasiuc, pledoarie pentru curaj, autenticitate, vizionarism, libertate și adevăr în arta și literatura. Sunt publicate
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
Argument, revista reproduce, după „Contemporanul” din 4 martie 1977, articolul Puterea scriitorului de Alexandru Ivasiuc, pledoarie pentru curaj, autenticitate, vizionarism, libertate și adevăr în arta și literatura. Sunt publicate versuri de Nichita Stănescu, Ion Iuga, Cristian Popescu, Gheorghe Chivu, Vasile Muște, Marin Slujeru, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja, Alexandru Dohi, V. R. Ghenceanu; proza semnează Valeriu Sabău, Gavril Ciuban, iar eseu, Nicolae Iuga, I. Ardeleanu și Ieremie Lenghel. Cronici literare dau Achim Vancea și Dan Elian, la volume de Alexandru Dohi
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
cursă celui care dorise, la rândul său, să facă același lucru cu ea: "Deci, de vii vrea să mă asculți, supt piielea Ciacalului pune meșterșugurile Vulpii și gura ta grăiască, fie duhurile împingătoare ale méle"5. Și totuși, Ciacalul nu mușcă momeala doar din naivitate, ci și în numele unui spirit al dreptății pe care îl mărturisește deschis: "De care lucru, sau vrând, sau nevrând, într-o parte dându-te, eu fără nici un agiutoriu în gura și vrajba precum a Corbului, așé
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a-i permite narațiunii să continue. Ne prezintă tot felul de monștri și minunății pe care ingeniozitatea imaginativă, de care textul abundă, ni le aduce în fața ochilor. Cât privește decorul, ne sunt înfățișate planete contrafăcute, fiole conținând semințele lumilor, arbori mușcați de șerpi explozivi, animale-munți, animale-planete, cimitire de roboți semi-defecți care funcționează pe bucăți, inimaginabili hibrizi de om-tanc sau om-carte. Situațiile acestea irigă meandre de istorii, de cercetări, de căutări, de anchete sau de evadări. Le Syndrome de scaphandrier / Sindromul scafandrului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
teritoriu, pentru a câștiga supremația în rivalitatea generată de reproducere, pentru a-și apăra puii) menită să-i confirme locul și viața. Ginger (2007) exemplifică utilitatea și prezența agresivității în comportamentele noastre cotidiene: a mânca un măr, înseamnă a-l mușca, a-l mesteca; a adopta o idee, presupune mai întâi tratarea ei cu spirit critic, tăios. în această viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a se susține, de a se mișca și afirma, de a-și satisface
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fie... ceva mai deosebit; fracul, o față... cam așa; mantaua... aruncată într-un chip clasic - ba romantic; crevata mare, dezmățată sau nicidecum; pe pantaloni să am câteva picături de cerneală; când voi vorbi cu oamenii, să mă rățoiesc, să-mi mușc buzele, să pui ochii în grindă, ca să seamăn inspirat; să bănănăiesc din mâini când vorbesc, când îmblu; vorbele să-mi fie alese etc.15. Sunt două elemente care compun acest portret. În primul rând, e comportamentul excentric - scriitorul se definește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru că prin păturile care ni se dădeau puteai număra câte stele sunt pe cer. Și când îți intra câte un șobolan sub pătură, pentru că-l simțeai când intră, nu mai făceai nici o mișcare ca să nu-l sperii, că nu te mușca, nu-ți făcea nimic, doar se cuibărea la spatele tău. Era ca o sobă domnule! Nu cred că-și poate imagina cineva că noi ne bucuram de căldura unei vietăți... C. I.: Care în mod normal îți provoacă repulsie... S.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]