8,640 matches
-
sine a persoanei, întru-bine, în cadrul relaționării sale față de celălalt, de ceilalți. Ideea că acțiunea umană se poate - ba chiar trebuie - să se plaseze „dincolo de bine și de rău”, bazată pe forța creativității, răstoarnă tot eșafodajul tradițional al moralei. Consecințele acestei mutații se resimt și în zilele noastre. De fapt, ele au străbătut tot sec. XX. și poate de aceea, psihologia persoanei ce s-a născut în acest veac nu s-a putut opri asupra caracterului decât în sensul său tipologic, deci
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
firme arată că strategiile pure - care neglijează „cererile” partenerilor interni și externi (de exemplu, controlul fuziunilor, controlul poluărilor, Îmbogățirea muncii) - expun firmele tot mai mult la contraperformanțe severe. La noi persistă o anumită confuzie Între termeni ca: evoluție, inovație, modificare, mutație, transformare, adaptare. Din punct de vedere semantic, aceștia pot fi definiți astfel: • evoluție - o suită de transformări mergând În același sens, după o graduare relativ lentă sau formată din etape succesive; • inovație - introducerea, Într-un lucru stabilit, a ceva nou
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
suită de transformări mergând În același sens, după o graduare relativ lentă sau formată din etape succesive; • inovație - introducerea, Într-un lucru stabilit, a ceva nou, Încă necunoscut; • modificare - acțiunea de a schimba un lucru fără a-i altera esența; • mutație - schimbarea rapidă și cu efect permanent a caracteristicilor „ereditare” sau fundamentale; • transformare - trecerea de la o formă la alta sau acțiunea de a da un alt aspect; • adaptare - ajustarea unui organism la condițiile interne și externe, asigurându-i perenitatea. Un impact
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și practicile concurenților direcți. O apărare de succes trebuie nu doar să apere poziția competitivă actuală a firmei, ci să o și adapteze permanent condițiilor schimbătoare din industria respectivă. Strategia defensivă este predominant reactivă, Însă trebuie să fie sensibilă la mutațiile rivalilor. Firma devine o țintă mobilă. Ocazional, această flexibilitate presupune contraatacul anticipat, printr-o „primă mutare” a apărătorului. Ținta mobilă atacă prima, În scopuri de apărare. Strategiile defensive implică descurajarea atacurilor challengerilor fie prin ridicarea costurilor disputei, fie prin redirecționarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
integrare verticală apare frecvent În industria petrolului, metalelor de bază, automobilelor și forestieră, datorită avantajului său esențial: reducerea costurilor și Îmbunătățirea controlului și a coordonării. Principalul inconvenient constă În diminuarea flexibilității strategice prin ridicarea barierelor la ieșirea din sectorul respectiv. Mutațiile de integrare pot ținti spre o integrare completă (livrarea produsului complet În mâinile consumatorului final) sau parțială (poziționarea În doar câteva din verigile lanțului de producție și distribuție). Astfel, un studiu efectuat de Harrigan (1983, pp. 16-21) identifica patru tipuri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
baza cărora s-a dezvoltat un produs sau un serviciu nu mai sunt În concordanță cu realitatea; cumpărătorii caută În același produs o valoare nouă, deosebită, iar piața se resegmentează după criterii diferite. În SUA, un bun exemplu Îl reprezintă mutația care a avut loc În industria locuințelor atunci când generația „boom”-ului demografic imediat postbelic a ajuns În jurul vârstei de 25 de ani, la Întemeierea primului cămin, simultan cu recesiunea din 1973-1974. Inflația a ridicat rapid prețurile caselor, iar constructorii americani
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
manieră informală și difuză - de aceea se și situează pe locul doi, după producție. Astfel, numeroase avantaje economice induse de inovații tehnologice sunt repede pierdute. Întreprinderea informațională investește mai Întâi În reorganizare, care se traduce prin mișcarea debirocratizării. Undele propagării mutațiilor sunt prezentate În figura 40. Fig. 40 - Undele propagării mutațiilor Grupuri de actori și inovația În Întreprinderea informațională (Alter, 1989, p. 32) O mare importanță o are inovația socio-organizațională. Principalele sale domenii sunt: 1. pentru inovațiile cu dominantă socială: 1
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
locul doi, după producție. Astfel, numeroase avantaje economice induse de inovații tehnologice sunt repede pierdute. Întreprinderea informațională investește mai Întâi În reorganizare, care se traduce prin mișcarea debirocratizării. Undele propagării mutațiilor sunt prezentate În figura 40. Fig. 40 - Undele propagării mutațiilor Grupuri de actori și inovația În Întreprinderea informațională (Alter, 1989, p. 32) O mare importanță o are inovația socio-organizațională. Principalele sale domenii sunt: 1. pentru inovațiile cu dominantă socială: 1.1. aprecierea individuală, cu criterii obiective și formalizate; 1.2
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
recunoașterea mizei tehnologice; În al doilea rând, o lipsă de rigoare În strategia devenirii economice a firmei, cu o intensitate crescândă a activităților de cercetare-dezvoltare. În fața acestui bilanț, raportul France 300 recomandă Întreprinderilor revizuiri importante ale culturii și obiceiurilor lor. Mutația cea mai importantă și, fără Îndoială, cea mai dificilă pentru foarte multe firme constă Într-o mai mare deschidere spre exterior, pentru a-și ameliora potențialul tehnologic. Pentru 70% din firmele studiate, cercetarea-dezvoltarea internă este sursa prioritară a inovației. Ele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ambițioși și capabili nu vor mai evita să participe În aceste servicii datorită blocării accesului spre nivelurile superioare ale Întreprinderii. Simultan cu posibilitatea de „a face carieră” și atragerea de cadre performante și dedicate, va crește și productivitatea serviciilor marginale. Mutația de la „noi”, cei din corporație, la „ei”, cei din exterior, va readuce În joc evaluările obiective și recompensele adecvate performanței. Principalele avantaje ale outsourcing-lui sunt următoarele: - prin externalizarea unui serviciu neesențial pentru afacerea sa, clientul realizează economii de circa 10-20
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
informației. A doua consecință importantă este necesitatea În creștere de a asigura o anumită flexibilitate la nivelul diferitelor filiale pentru a le permite să acționeze În funcție de evoluția pieței locale sau a producției. Într-un context adesea imprevizibil și suferind multiple mutații, reducerea costurilor și a riscurilor presupune o mai mare flexibilitate, care ar permite Întreprinderii să prevadă și să identifice schimbările cât mai devreme posibil, acționând În consecință. Prin urmare, Întreprinderile multinaționale au ca preocupare majoră concilierea presiunilor adesea contradictorii, unele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întreprinderi europene, care sunt, În același timp, Întreprinderi concurente: avioane (Airbus și ATR), elicoptere (Eurocopter, filială În comun cu Daimler-Benz), rachete (Arianespace). Începând cu anul 1980, asistăm la o explozie a numărului de alianțe Între Întreprinderi. Acest fenomen provine din mutațiile profunde care au intervenit În mediul internațional. După cum subliniază un raport al OCDE asupra cooperării tehnologice internaționale dintre Întreprinderi, cooperarea s-a dezvoltat și a Îmbrăcat forme noi În anii 1980-1990. Acordurile internaționale, dintre care multe sunt componente ale alianțelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
imposibil de atins altfel decât printr-o mobilizare sinergică a forțelor real creative, În care managerii sunt „vioara Întâi”. Diversele stări inerțiale, ce corespund unor obișnuințe și tradiții, subsumate unui alt tip de act existențial, vor fi brutal confruntate cu mutațiile socioprofesionale ultrarapide. Soluția? Un alt tip de instrucție, cu o psihopedagogie adecvată, cu o profesionalizare receptivă la evoluțiile În curs, dar și un antrenament continuu psihocreativ, corespunzător adaptat la ritmurile și accelerarea schimbării. Aceasta implică un nou tip de exercițiu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
superstițios”, „ocultismul inițiatic”, „literatura științifico-fantastică”, „proza poetică și alegorică”, „proza vizionară (de factură absurdă)”, „literatura de aventuri”, „proza de analiză”. În consecință, „catalogul tematic” secvent disocierilor teoretice identifică „trei tipuri generale de situații fantastice, corespunzătoare interacțiunii între normal și supranormal, mutației peste marginile firii, deci supranormale, a planului prim, respectiv apariției iruptive în normal a planului ultim”, enumeră „temele aferente, împreună cu motivele lor paradigmatice” și notifică „întruchipările lor literare mai cunoscute la scara literaturii române și universale”. A doua secțiune a
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Școala crimei, București, 1999; Alexandru Ciorănescu, Paiața tristă, pref. trad., București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, Esopismul discreției, LAI, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, LCF, 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; George Munteanu, Mutații ale „orizontului de așteptare”, LCF, 1996, 23; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; Emil Manu, Domnița „nebănuitelor trepte”, ALA, 1996, 333; Iulia Popovici, Ionesco par lui-même, RL, 2003, 17. I.D.
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
sincronizarea cu marile curente și tendințe europene, dobândind o valoare de revelatori, îi pot astfel developa evoluția cu o maximă pregnanță. Vârstele literaturii române se pot schița în strânsă legătură cu c.l. care au dominat câte o epocă, generând mutații în paradigma estetică existentă la acea vreme, impunând câte un nou canon literar și aducând în prim-plan, cu o periodicitate firească în funcționarea oricărei culturi, câte un nou val de literați: scriitori, dar și critici. Cenaclul Junimea nu a
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
opereze în actul critic cu categorii existențiale și estetice globale, meditând în jurul problemelor ontologice, comentând nuanțat frumosul artistic, disociind autenticul de contrafacere, experimentul rodnic de exercițiul factice. Configurarea portretului interior al scriitorului ca individualitate creatoare, ca artist al cuvântului, cu mutațiile etice și estetice hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care se vrea una totală, realizând un echilibru (fie și relativ) între tradiționalism și modernism, între analiza sincronică și cea diacronică a literaturii concepute ca un întreg sistemic
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
pentru o după-amiază de duminică], Novi Sad, 1968; Bărbatul în stare lichidă, Pancevo, 1970; Rus [Ruine], Novi Sad, 1970; Casa deșertului, Pancevo, 1971; Noaptea de hârtie, Pancevo, 1971; Vara cailor, Pancevo, 1974; Liman trei, Pancevo, 1978; Labirintul rotativ, Pancevo, 1983; Mutația punctului, Pancevo, 1986; Piticii au uitat să crească, Pancevo, 1987; Poeme, pref. Mihai Ungheanu, Craiova, 1988; Efectul contrastelor, Novi Sad, 1989; Pianul cu păianjeni, Novi Sad, 1991; Călărețul din Babilon, Timișoara, 1996; Antistress show, Novi Sad, 1996; Metagalaxia minoritară. Cartea
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
în funcție de propriile interese, de propriile intenții. Nici o scriere din cultura noastră de până în secolul al XIX-lea nu este într-o măsură apropiată subiectivă, slujind intereselor autorului, constituindu-se în platformă de uz personal. Cantemir marchează, de fapt, posibilitatea unei mutații de perspectivă în conceperea statutului celui care scrie (e drept, fără urmări, din păcate; din această cauză discut doar de "posibilitate", nu și de împlinirea ei în act): textul devine operă, adică o creație asumată subiectiv, iar emițătorul, până în acel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
completă de insulină a celulelor ß (18). Stimularea sintezei de proinsulină de către glucoză și alți secretagogi depinde de capacitatea celulei ß de a genera ATP, iar cuplarea stimulului metabolic cu biosinteza este asigurată de creșterea concentrației intracelulare de K. Studierea mutațiilor naturale și a celor induse artificial ale moleculei de insulină au contribuit la elucidarea unor aspecte ale biosintezei și acțiunii acesteia (19). Au fost identificate câteva familii în care unii membrii aveau o mutație punctiformă în gena insulinei, ceea ce genera
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
creșterea concentrației intracelulare de K. Studierea mutațiilor naturale și a celor induse artificial ale moleculei de insulină au contribuit la elucidarea unor aspecte ale biosintezei și acțiunii acesteia (19). Au fost identificate câteva familii în care unii membrii aveau o mutație punctiformă în gena insulinei, ceea ce genera molecule de insulină modificate ca structură primară (Val-A3 era înlocuită cu Leu, Phe-B24 înlocuită cu Ser și Phe-B25 înlocuită cu Leu), care au o imunoreactivitate practic identică cu insulina normală, însă cu o capacitate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
modificate ca structură primară (Val-A3 era înlocuită cu Leu, Phe-B24 înlocuită cu Ser și Phe-B25 înlocuită cu Leu), care au o imunoreactivitate practic identică cu insulina normală, însă cu o capacitate de legare de receptori mult redusă. Indivizii cu această mutație, transmisă autosomal dominant, au forme ușoare de diabet sau scădere a toleranței la glucoză. Fiind heterozigoți, acești pacienți secretă și molecule normale de insulină însă au o hiperinsulinemie evidentă datorită remanenței prelungite în circulație a moleculelor de insulină anormală. A
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
la glucoză. Fiind heterozigoți, acești pacienți secretă și molecule normale de insulină însă au o hiperinsulinemie evidentă datorită remanenței prelungite în circulație a moleculelor de insulină anormală. A fost de asemenea descrisă la membrii câtorva familii cu hiperproinsulinemie asimptomatică o mutație în molecula de proinsulină (Arg-65 înlocuită cu His) care alterează procesarea intra ß-celulară a acesteia (nerecunoașterea locului de clivare a lanțului A de peptidul C). 3.3. Secreția insulinei Procesul de biosinteză a insulinei se încheie cu formarea granulelor secretorii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
resturilor tirozinice din regiunea intramembranară a subunității ß este absolut necesară pentru legarea domeniului fosfo-tirozinic al proteinelor din substratul receptorului de insulină (IRS). Autofosforilarea resturilor tirozinice din zona catalitică (așa-numita "regulatory loop") crește de 10-20 de ori activitatea kinazelor. Mutațiile din această serie duc la pierderea activității biologice a receptorului și în final la insulinorezistență severă. Secvența aminoacizilor din această zonă are similitudini cu cea a altor receptori cum sunt cei pentru IGF-1, IL-4. Regiunea COOH-terminală a subunității ß are
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
comunică posibilitatea renunțării la insulinoterapie după mulți ani de la inițierea ei. Convertirea la sulfonilureice a fost posibilă datorită faptului că era vorba de un diabet de tip 2 la tineri, mai precis MODY, care a fost identificat prin demonstrarea unei mutații în factorul nuclear 1-alfa din hepatocite (53). 13.2.5 Efectele secundare ale insulinoterapiei în DZ tip 2 Principalele efectele secundare ale insulinoterapiei în diabetul zaharat de tip 2 sunt hipoglicemia și creșterea ponderală. Hipoglicemiile sunt mai rare în tipul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]