6,250 matches
-
schimb vorbea. Cand rămânea singură cu noi, ne povestea ”românul Auschwitz”. Nu putea uita. Din tot ce ne-a povestit Lili, pe mine m-a impresionat cel mai mult numărătoarea matinala. În fiecare dimineață, la ora 4 fix, pe frig, nemții îi scoteau în curte, îi numărau de zeci de ori și eliminau. Îi triau: cei apți de lucru la dreapta, cei slabi și bolnavi la stânga. Aceștia ajungeau la camera de gazare, apoi la cuptoare. Spre sfârșitul războiului, când trupele sovietice
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
curte, îi numărau de zeci de ori și eliminau. Îi triau: cei apți de lucru la dreapta, cei slabi și bolnavi la stânga. Aceștia ajungeau la camera de gazare, apoi la cuptoare. Spre sfârșitul războiului, când trupele sovietice ajunseseră în Polonia, nemții au încetat orice activitate în Auschwitz și au fugit în adâncul Germaniei, făcând mici batalioane (nemții în mijloc, evreii și alți deținuți, pe margine). Pe sus zburau avioanele, rusești și nu numai, care îi mitraliau pe nemți, dar nu pe
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
dreapta, cei slabi și bolnavi la stânga. Aceștia ajungeau la camera de gazare, apoi la cuptoare. Spre sfârșitul războiului, când trupele sovietice ajunseseră în Polonia, nemții au încetat orice activitate în Auschwitz și au fugit în adâncul Germaniei, făcând mici batalioane (nemții în mijloc, evreii și alți deținuți, pe margine). Pe sus zburau avioanele, rusești și nu numai, care îi mitraliau pe nemți, dar nu pe deținuți. Astfel a ajuns și Lili în Germania, unde a început să cerșească. Nemțoaicele deșchideau ferestrele
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
ajunseseră în Polonia, nemții au încetat orice activitate în Auschwitz și au fugit în adâncul Germaniei, făcând mici batalioane (nemții în mijloc, evreii și alți deținuți, pe margine). Pe sus zburau avioanele, rusești și nu numai, care îi mitraliau pe nemți, dar nu pe deținuți. Astfel a ajuns și Lili în Germania, unde a început să cerșească. Nemțoaicele deșchideau ferestrele și nu înțelegeau ce tot spuneau acești oameni, în haine vărgate, „Ce este aia Auschwitz?”. O nemțoaica i-a aruncat o
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
radicalilor. Poate și mai nasol, nu avem nici răbdarea pentru a-i asculta pe acei persecutați ai comunismului cu povești mai horror decât cele ale bunicului: greviști comuniști, romi rămași fără aur și căi, bunici homosexuali, bunici evrei, unguri sau nemți afectați de anii naționalismului ceaușist. Poveștile acestea sunt nu numai prea exagerate pentru a se pupă cu istoria oficială pe care unii dintre noi o predăm la scoala, dar sincer, pentru mulți, poveștile astea sunt puțin prea incomode și ambigui
Teatrul istoriei recente: o scenă cu bunici () [Corola-website/Science/295804_a_297133]
-
cu o profundă criză socială și identitară: privatizarea și dezindustrializarea estului a avut drept urmare șomajul în masă și migrația forței de muncă spre vest. „Ossis” (cei din est) se confruntau cu colapsul identitar și sentimentul de frustrare în condiția de „neamț de categoria a doua”. „Wessis” (cei din vest), pe de altă parte, se temeau de transformarea călduței lor republici (RFG), care acum trebuia să-și îndoape „micii frățiori din est” și al cărei sistem social era amenințat din cauza crizei capitaliste
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
jandarmi și militari: „Trei ani de zile nu puteam să ieșim din lagăr. Eram închiși. N-aveam cum să ieșim. Dacă noi plecăm, ieșeam din lagăr, ne băteau, ne omorau ăștia, jandarmii ăștia.” (Mihai Bimbai) „Acolo mai cunoșteai că e neamț, că e român? Care venea, dădea în noi, ne bătea, ne strică cu bătaia și gata. Aia era omenia. Au fost mulți pe care jandarmii îi puneau să „iubească” pe maică-sa. [...] n-a mai ținut lege, n-a mai
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
police (jandarmi): „Trei ani de zile nu puteam să ieșim din lagăr. Eram închiși. N-aveam cum să ieșim. Dacă noi plecăm, ieșeam din lagăr, ne băteau, ne omorau ăștia, jandarmii ăștia.” (Mihai Bimbai) „Acolo mai cunoșteai că e neamț, că e român? Care venea, dădea în noi, ne bătea, ne strică cu bătaia și gata. Aia era omenia. Au fost mulți pe care jandarmii îi puneau să „iubească” pe maică-sa. [...] n-a mai ținut lege, n-a mai
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
capturat prin licitații și subtile fraude Stilizându-le țigănește de nu mai știu cum să se laude. La Dobrilești sapă forezele cu lung burghiu De pe unde-am scos eu statuetele despre care scriu și tot scriu, Data trecută au pus nemții lacome sonde Pe colinele rotunde ca mameloanele cu silicon ale actrițelor blonde - își dau aere secreții răspândind folclor Că ocupantul a renunțat prin mult subtilul sabotaj al lor. De data asta, canadienii ar face prospecțiuni Căutând izvoare să dea apă
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
15.774 31.897 10.512 13.740 12.787 953 III 86.202 15.774 31.897 10.512 14.401 13.426 975 IV 86.902 15.774 31.897 10.512 15.094 14.097 997 29 NEAMȚ I 83.010 19.519 19.851 10.646 17.374 14.879 2.495 II 84.341 19.519 19.851 10.646 18.180 15.623 2.557 III 85.184 19.519 19.851 10.646 19
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
270.446 32.207 42.733 II 364.299 316.980 283.968 33.012 42.733 III 379.302 331.937 298.166 33.771 42.733 IV 394.998 347.588 313.074 34.514 42.733 29 NEAMȚ I 313.854 266.019 237.020 28.999 44.268 II 326.466 278.595 248.871 29.724 44.268 III 339.627 291.723 261.315 30.408 44.268 IV 353.395 305.458 274.381
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
123 II 918 792 126 III 942 812 130 IV 966 833 133 28 MUREȘ I 1.204 1.054 150 II 1.236 1.082 154 III 1.267 1.109 158 IV 1.301 1.139 162 29 NEAMȚ I 1.348 1.178 170 II 1.385 1.210 175 III 1.419 1.240 179 IV 1.457 1.273 184 30 OLT I 0 0 0 II 0 0 0 III 0 0 0 IV 0
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
petrol, pentru ca în 1887, la Teatrul Theodorini, să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 orașul să aibă propria sa uzină electrică. Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie „Palatul Jean Mihail” realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
exemplar și este "dotat" și cu o cutie poștală, pentru a putea ține legătura cu comunitatea germană din oraș, care se îngrijește de monument și de morminte. Pe plăcile de marmură care alcătuiesc ansamblul monumental sunt scrise toate numele soldaților nemți. Se află aproape de mausoleul Armatei Române, este mult mai mic și găzduiește între gardurile lui, aproximativ 15 morminte ale soldaților francezi morți pe câmpurile Galațiului. Se găsește tot în Cimitirul Eternitatea. Are steaua sovietică în vârf și este în mijlocul parcelei
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Slobozia. Rezultatul luptei: pierderi proprii - un ofițer mort și doi ofițeri răniți, 14 trupă morți, 23 trupă răniți; pierderi inamic - 89 morți, 136 răniți, 340 prizonieri, 20 mașini parte distruse - parte capturate." Aprecieri precum "a existat intenția foarte clară a nemților de a distruge orașul Slobozia", "Blindatele germane trăgeau în tot ce rămăsese viu și nedistrus, peste tot numai flăcări, fum, morți și răniți"; ori cele care evocă finalul încleștării, în dimineața zilei de 30 august 1944: "Peisajul înconjurător, orașul arăta
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
regulament,în care erau prevăzute locurile de vamă, unde se făcea numărarea oilor și eliberarea „țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi. Numărea oilor se realiza la Turnu Roșu, ”vama cea mare”, sau la Poiana Neamțului de lângă Avrig. Pentru trecerea turmelor se îngăduia oierilor să folosească drumuri largi de 15 stânjeni (30 metri), numite „drumurile oilor”, fără ca proprietarii terenurilor respective să ceară vreo despăgubire. Printre comunele considerate „pertinentiae” ale Sibiului, cu anumite obligații, era și Avrig
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu. Are o populație de de locuitori (2011). Asupra originii toponimului Neamț au existat diferite discuții și ipoteze, care nu au soluționat mulțumitor această problemă. Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că "Neamț e tot Neamț", adică numele de Neamț se referă la grupul de nemți (germani), poate chiar cavaleri teutoni ori sași, care au zidit Cetatea Neamț. Această ipoteză a fost susținută și de alți istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu și
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de de locuitori (2011). Asupra originii toponimului Neamț au existat diferite discuții și ipoteze, care nu au soluționat mulțumitor această problemă. Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că "Neamț e tot Neamț", adică numele de Neamț se referă la grupul de nemți (germani), poate chiar cavaleri teutoni ori sași, care au zidit Cetatea Neamț. Această ipoteză a fost susținută și de alți istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu și mulți alții. Cert este că în evul mediu a trăit
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de orașe”, datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se construiește și Cetatea Neamțului. Toponimul Neamț este menționat întâia oară în lista rusă de orașe „valahe” - adică românești - întocmită între anii 1387 și 1392, unde este înscris „Neamțul în munți”. Ulterior, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg a folosit acest toponim „ante castrum Nempch” (înaintea Cetății Neamț) într-un act emis în ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni în Moldova, urmată de o lupta la Ghindăoani
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
datorată îndeosebi războaielor dese și drept urmare a atacării la fel de dese a cetății, respectiv orașului. În secolul al XVIII-lea, datorită domniilor fanariote impuse de Imperiul Otoman, orașul nu mai atinge perioada înfloritoare anterioară, mai ales că Mihail Racoviță distruge Cetatea Neamțului în 1718, la cererea a turcilor nemulțumiți de rezistența întâmpinată anterior din partea acestei cetăți. Orașul începe să decadă economic și datorită mutării capitalei Moldovei la Iași, mutare ce a diminuat caracterul strategic al așezării. O revenire a orașului se va
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Mânăstirii Neamț, în prezența unei mulțimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau spitalul (care există și astăzi), spițeria și școala domnească (unde a învățat și Ion Creangă - actualul Muzeu de Istorie), instituții construite de către Mânăstirea Neamț, cea care primise Ținutul Neamțului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviță, cu mult timp în urmă. Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat în anul 1863, ca urmare a reformelor lansate de Al. I. Cuza, „Legea privitoare la seculizarea averilor mânăstirești și trecerea
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
orașului Tîrgu Neamț să devină de sine stătător și nu sub conducerea și stăpânirea Mânăstirii Neamț. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târgu Neamț era o comună urbană, reședință a plășii de Sus-Mijlocul a județului Neamț și formată din diviziunile Neamțul, Berăria, Boiștea, Haralambie, Pârâul-Ursului, Pometea, Prundu și Țuțuieni, având în total 6690 de locuitori. În oraș se aflau un spital, două școli primare de băieți, cu 276 de elevi, și una de fete, cu 136 de eleve, opt biserici ortodoxe
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Constantin Mușat. Localitatea Târgu Ocna a fost bombardată de trupele inamice , provocând incendii și pagube materiale. Lupte sângeroase s-au purtat la Cireșoaia și Cosna. Marele istoric Nicolae Iorga ne lăsa câteva însemnări interesante despre această perioadă: "13 octombrie 1917 - Nemții bombardează Ocna. 9 ianuarie 1918- Ocna e părăsită și distrusă". În afara zecilor de monumente ridicate în această zonă, a denumirii unor străzi ale orașului, începând din 1919, s-a creat o tradiție locală de comemorare a eroilor în fiecare an
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
în stabilirea mocanilor (crescători de oi) l-a avut Mihail Kogălniceanu care, alături de Alexandru Ioan Cuza, a încurajat luarea în stăpânire a pămînturilor de către români. În intervalul care corespunde ocupării acestor locuri de către mocani, au venit din Crasna familii de nemți, născuți în regiuni germane precum Landau sau Pădurea Neagră, care pribegeau prin Polonia. Venirea acestora era încurajată chiar de regalitate, dominată pe atunci de o casă germană. În 1940, în urma modificărilor de granițe dictate de Hitler foarte mulți germani s-
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
la încercuirea Rahovei și Vidinului. Scriitorul Petrache Popa în lucrarea « Evocări » prezintă informații din timpului primului război mondial. Generalul Eremia Grigorescu comandantul corpului 6 armata cu sediul în târgul Ivești va deveni comandantul armatei I care-i va bate pe nemți conduși de Makennsen. Între alți generali amintim pe Nicolae Sava, ctitorul bisericii „Sf. Sava” din Ivești. Ca urmare..., venirea comunismului a distrus gospodăriile oamenilor din localitatea Ivești prin proceduri silnice., adică înființarea colectivă. În timpul acestui proces de colectivizare le-a
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]