6,603 matches
-
îmi clamez credința... Cred sau nu cred! Nu văd cale de mijloc. Dacă doresc să scap de nesiguranța acestei dileme, trebuie să aleg! Dacă aleg afirmația: cred! - nu mai este loc de îndoială, mă aflu în jocul Lui, dispare sursa nefericirii - înseamnă că mi-am însușit abandonul. Dacă nu, pot în cel mai bun caz să fiu duplicitar, să beneficiez de darurile lumești complăcându-mă într-o filosofie... ateistă cu justificări de ignoranță, ceva de genul: eu nu L-am întâlnit
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Zeitate: Shri Rada-Krishna. Svastica - simbol sacru asiatic, reprezentarea grafică a chakrei Muladhara. Mai este intitulată roata vieții. Sensul corect de rotire este cel al acelor de ceasornic. Svastica este reprezentată la loc de cinste în toate templele indiene, asiatice. Din nefericire, datorită preluării și folosirii acestui simbol sacru în scopuri malefice de către naziști, el a ajuns să fie asociat crimelor și atrocităților celui deal Treilea Reich.
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de români din Chersan și Podolia, limba lor este puțin împestrițată cu vorbe rusești, dar de altfel e moldovenească dreaptă ca în Bucovina, Moldova și Basarabia. Ei au aceeași credință ca și noi, aceleași datini, cântece și povești și, din nefericire, aceleași doruri și dureri pe care le-am avut și noi cât am fost sub stăpânirea austriacă. De sute de ani ei trăiesc acolo în cel mai negru întuneric, sub cea mai neomenească apăsare din partea fostei stăpâniri rusești. ... La 17
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe care am avut șansa să-i cunosc la dvs. Pentru a mă scuza puțin, vă trimit Gravskeppet al dușmanului meu Ohlmarks 2: care totuși ar putea conține lucruri utile. Sven Hartman 3 v-a trimis teza sa, Gayomart. Din nefericire, a trimis-o pe adresa de la Hôtel de Suède, unde va trebui s-o căutați pentru a nu se pierde. Ieri, Hartman a susținut o frumoasă conferință despre reforma zoroastriană sub Chosrau Anushirwan: este un spirit analitic prin excelență, dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sunt departe de biblioteci și mai ales nu am loc unde să lucrez. Din fericire, în luna iunie plecăm pentru treizeci de zile la Ascona. Înainte, trebuie să termin Yoga - care mă dezgustă și mă deznădăjduiește deopotrivă. Sper ca toate nefericirile și necazurile mele să se termine la sfârșitul lui septembrie, când vom intra în apartamentul dr. Godel, la Vâl-d’Or șsic!ț (15 minute de Paris). Am găsit la Hôtel de Suède cartea lui Hartman; îi scriu imediat. Soția mea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Dumézil au făcut să avanseze sensibil cunoașterea confreriilor militare indo-europene, mai ales a ideologiei lor religioase și a ritualurilor lor inițiatice” - cf. „Les Daces et les loups”, Numen VI (1959), p. 19 - „Dacii și lupii”, ZGH, p. 15. Sau: „Din nefericire, nu putem insista aici asupra sociologiei, mitologiei și ritualurilor asociațiilor masculine germanice care au fost atât de strălucit studiate de Lily Weiser, Otto Höfler și Georges Dumézil și nici asupra altor societăți ale bărbaților de tip indo-european, cum ar fi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
că soțul ei nu-l va putea întâmpina, fiind spitalizat. Reproducem aici scrisoarea: „Dragă domnule Eliade, Soțul meu mă roagă să vă mulțumesc pentru amabila dvs. scrisoare care aajuns astăzi. Ne bucurăm să aflăm data definitivă a sosirii dvs. Din nefericire, soțul meu tocmai a fost transportat la spital; nu se știe încă despre ce este vorba, probabil un ulcer de stomac. Prin urmare, nu vă va putea întâlni la aerodrom, dar va fi acolo cineva care vorbește franceza. Fiți bine
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de a-mi trimite studiul dvs. despre misterele lui Mithra. Concluziile, așa cum pot fi prevăzute, par mai degrabă revoluționare și nu mă îndoiesc că vor suscita o vie mișcare de interes și poate controverse printre specialiști, în rândul cărora, din nefericire, n-aș putea să mă număr. Cunoștințele mele sunt îndestulătoare cel puțin pentru a aprecia noutatea punctelor dvs. de vedere și amploarea informației dvs. Vă rog să mă considerați, dragă domnule, al dvs. devotatș,ț L. Renou *** către Stig Wikander
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și datoria de a afla adevărul și de a combate eroarea se impune fără șovăire fiecărui om care nu se mulțumește cu existența sa privată, de toate zilele, care mai are o coardă în sine, ce rimează la fericirea și nefericirea națiunii din care s-a născut". Și de vom da cîteva citate din traducțiunea maioresciană, vom avea oglinda clară a ceea ce de fapt am fost obligați a trăi cu toții nu demult. Odată cu dispariția concurenței încetează și cumpărarea și vînzarea, profetiza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ideologice, normelor realismului socialist. Nu "autori" gen A. Toma sau Eugen Frunză ar putea intra în discuție, ei fiind din start eliminați din arealul literaturii, ci, din contră, un Sadoveanu sau Arghezi, mari scriitori, de dimensiuni naționale, și care, din nefericire, etic au fost dispuși să se prostitueze. Peste cincizeci sau o sută de ani, pentru cititorul de atunci nu va avea nici o importanță că autorul Baltagului a fost președintele Marii Adunări Naționale și că, între altele, în această calitate ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
oameni în lagărele și închisorile sale, în numele "luptei de clasă" și al ideologiei marxist-leniniste, Divinul critic, în cronicile sale optimiste, își afirmă mîndria și bucuria de a trăi și participa la construirea noii epoci. În idilismul lor, cronicile denotă, din nefericire, o sinceritate deplină. Trăia cu știință, sau poate fără, într-o lume paralelă, desprinsă de realitatea terifiantă a vieții de zi cu zi, aflată sub teroarea comunistă, în care toată floarea intelectualității, întreaga elită românească, era decimată, cu program, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
înaltă conștiință a datoriei față de neamul său, de cultura națională, de destinul Țării. Cum afirmă criticul: "nici unul dintre scriitorii români care se exprimă în libertate, rupți de țară, n-a reușit ca Mircea Eliade să condenseze tragicul într-o icoană, nefericirea în poveste, suferința în frescă. Mircea Eliade și-a făcut datoria". La fel putem spune și despre Virgil Ierunca: și-a făcut datoria. Astfel, pentru a-l cita tot pe el: "În această "noapte" strigă răzbunați parcă și Mircea Vulcănescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Un răspuns de nesfîrșit bun-simț, dar nu mai puțin substanțial, aflăm în Dimpotrivă la o Scrisoare către intelectualul din Occident, publicată în "Viața Românească" de Constantin Noica, în 1986. O scrisoare (în fond, neavenită, pentru noi, cei tineri atunci), din nefericire, nu lipsită de oportunism partinic. Pe bună dreptate se întreabă Virgil Ierunca: "Pe ce lume trăiește cel mai de seamă filosof român de astăzi?". Nici cei din exil nu sînt iertați, pentru atacurile lor nerușinate la adresa unor clasici ai literaturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai 2002] DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC În Diagonalele Monicăi Lovinescu, apărută anul trecut în colecția "Procesul comunismului" a Editurii Humanitas, aflăm o carte a uimirilor și indignărilor ce ar trebui să ne aparțină tuturor. Din nefericire, uimirile și indignările relativ accentuate și nu de puține ori vehemente în primii ani de după '89, s-au estompat, s-au surdinizat; cei puțini care n-au abandonat par nefirești, în contra curentului, tulburători ai păcii civice, ai unei societăți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un ofițer al Armatei roșii ocupante a luat-o pe genunchi și a mîngîiat-o. Fapt suficient pentru a fideliza-o sovietelor și a-i obtura atrocitățile Gulagului și regimului comunist. La altă scară, un fenomen asemănător s-a întîmplat și, din nefericire, se perpetuează ca imagine și astăzi, în Moldova de peste Prut, unde, după sovietizare, în școli autohtonii au fost îndoctrinați cu relele suferite sub "ocupația fasciștilor" români, ca de exemplu, cît de bătuți au fost, în perioada interbelică, de jandarmul român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
suferit de pe urma Securității. Mă refer la suferință directă. Ca să nu mai vorbim despre cei care au suferit de pe urma regimului de exterminare impus de puterea comunistă, de-a lungul istoriei sale, tuturor românilor" (vezi Suplimentul de cultură, nr. 31/2005). Din nefericire, după aproape șaisprezece ani de la căderea comunismului, nu există nici o statistică oficială a celor supuși aproape cincizeci de ani unei terori pe care, prin ororile ei, mintea nu o poate cuprinde. Nici o instituție, oficial abilitată, nu a prezentat o astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost condamnat la 3 ani de detenție. În toți acești ani n-a mîncat carne. Deși toate aceste întîmplări par a semăna între ele, fiecare a fost nenorocit în felul său, fiecare este un caz aparte, un destin frînt, o nefericire pe care nimic în lume nu o mai poate scuza și nimic și nimeni nu-i mai poate reda victimei anii pierduți, bucuriile și tristețile unei vieți ce-și avea dreptul la normalitate, la acele drepturi afirmate în Declarația drepturilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o ciudată ispită de dreapta ispita credinței, prin care avem tentația de a crede că prin ea le rezolvăm pe toate. De sîntem bolnavi, credem că doar prin rugăciune ne vindecăm și nu mai apelăm la leacurile tămăduitoare. O altă nefericire este convingerea că prin credință scăpăm de viforul ispitelor. Din contră. Convingerea că nu putem dispensa de virtuțile obișnuite: înțelepciune, iscusință, judecată sănătoasă... Credința ne dă mult, dar nu ține locul de însușirile și calitățile omenești. Nu mai puțin convingerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
omul? de ce există durere? cum ajungem la fericire? restul, prin raportare, sînt fleacuri. Marele păcate, deasupra celui trupesc, vituperat de Apostol în Corinteni, le crede a fi păcatul supărării și al enervării prin angajarea completă a persoanei. Aici aflăm marea nefericire care îl urmărește pe cel certat cu Domnul prin mînia purtată omului de un alt semen. Frica și prostia, alte păcate groaznice pe care creștinismul le respinge. Așa cum grijile nu te lasă să dormi sau, brusc, te deșteaptă la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi scrisă de un Cleopa laic. (Convorbiri literare, nr.11 și 12 , noiembrie-decembrie 2005) VICTIME ȘI CĂLĂI E greu de crezut că după căderea celei mai lungi dictaturi, mai exact a dictaturii comuniste (cădere realizată printr-o revoluție sîngeroasă, din nefericire, confiscată în scurt timp de eșalonul doi al nomenclaturii bolșevice), nici un torționar, lucrător al Securității, indiferent de poziția sa: informator, șef de rețea, ofițer acoperit sau neacoperit etc., cu atît mai puțin dintre șefii consistent stipendiați ai partidului unic, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și prietenia lui Cristi cu Dajos Béla au fost extrem de fructuoase, lansând între ’31 și ’32 poate cele mai bune melodii ale sale : Îți mai aduci aminte, doamnă, Siboney, Jyra Jyra, De închiriat sau Tu nu știi să iubești. Din nefericire, odată cu venirea naziștilor la putere, în 1933, când cei doi renunță la colaborare, Dajos părăsește tot mai des Berlinul pentru turnee în afara Germaniei, în toată lumea, ca mai apoi, în 1935, să se retragă definitiv în Argentina. Însă tot din 1931
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ajuns să vindeți pe jumătate. Nici măcar nu ați rămas la același nivel, ba din contră, vă scufundați pe zi ce trece. Și vă spunem noi ce urmează, pentru că știm, nu sunteți nici primul și nici ultimul căruia i se întâmplă nefericirea, exact același lucru au pățit și marii soliști ai Franței, ai Italiei, ba chiar și ai Germaniei. Tangoul e pe moarte, și oricât vă doare, vă înțelegem, trebuie să recunoașteți că jazzul este acum la modă. Melodiile vesele încântă lumea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
diferiți părem, domnule Vasile, ați fi surprins să aflați că avem de multe ori un scop comun. Nu mă provocați, vă rog, la această discuție. — Ba vă provoc, este tocmai pentru această libertate a expresiei pentru care eu lupt. Din nefericire, domeniile noas- tre au cu totul și cu totul alte instrumente. Dumnevoastră folosiți note, pe când eu gloanțe. — Dumneavoastră luați vieți, pe când eu încerc să le fac mai bune. Cântecele mele nu aduc moarte și durere, mai ales în numele a ceea ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
veți avea curiozita- tea să le verificați. Povestea lui Cristian Vasile, redescoperirea lui, a însemnat mult în viața mea, am reușit să bag mâna într-un cufăr plin de mistere și să scot la lumină un model, nu singurul, din nefericire, care ne-a fost luat cu forța și pe care l-am și lăsat să se cufunde în uitare prin ignoranța noastră. Aici se încheie și povestea mea și tot ce sper este că am să-i redau lui Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
posibilul ca să-l calomnieze pe acest bărbat ardelean care a zăcut vreo șaptesprezece ani În pușcăriile staliniste și care re-Înființase, mi se pare că Împreună cu Liviu Petrina și Iftene Pop, doar de câteva săptămâni, partidul lui Maniu, P.N.Ț. Din nefericire pentru acest mare partid ardelean, azi exclus din Parlament tot din „voința populară”, dar și ca urmare a unor grave greșeli și fraude În guvernarea din 1996-2000, un alt mare „penețist”, omul de afaceri Ion Rațiu, venit de la Londra pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]