8,467 matches
-
evidență această zonă, pentru că mintea mea adolescentină a botezat-o "pitorescul satului natal", zona de miasme, pe care trebuia s-o străbatem În Duminicele frumoase, spre locurile de distracție, grădinile ferite de ochii lumii. Partea satului care urcă pe laturile pârâului poartă denumirea de Suseni, iar ulițele care se desprind din șoseaua națională și se orientează spre apus, constituie zona Joseni. În Suseni se află cele două biserici românești, ortodoxă și unită (greco-catolică) și funcționau În copilărie cele două școli românești
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
unită (greco-catolică) și funcționau În copilărie cele două școli românești, ortodoxă și unită. În prima era și locuința directorului, respectiv administrația ambelor școli românești și anexele gospodărești, din care voi menționa doar grădinița cu flori și stupina, situate pe marginea pârâului, un refugiu drag al adolescenței. Nu pot trece peste aceste aspecte ale satului natal fără să menționez faptul că În copilărie noroiul curgea din "pitorescul satului natal" până În Visa și sătenii au depus o muncă susținută pentru Îndepărtarea lui, anual
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
satului natal" până În Visa și sătenii au depus o muncă susținută pentru Îndepărtarea lui, anual cărând zgură din gara Copșa Mică și nisip din Visa. Abia după al II lea război s-au amenajat trotuare și s-a regularizat albia pârâului. Părinții Tată mi-a fost Paul Ilie, pantofar, orfan de ambii părinți. Ucenicise În Sibiu, Își Însușise rapid meseria, și, bine apreciat de patron, ajunsese pantofar. Înapoiat din armată și război, la care participase ca pionier genist, la luptele pentru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Milly și fetița mergeau două săptămâni la mare și apoi toți trei ne Îndreptam spre Sinaia sau Predeal, stațiuni pe care le suportam și eu și care ne atrăgeau mai mult. Milly și Corneluș În fața cabanei salariaților Institutului Agronomic de la Pârâul Rece Hoinăream zi de zi pe toate potecile turistice și adesea ne Înapoiam doar pe Înserate, obosiți, dar dornici de-a ataca În dimineața următoare un alt traseu, recomandat de turiștii care ne Însoțeau, deveniți prieteni de o viață. Frumosul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și al Eleonului, este Valea Cedrilor unde trece un mic pârâuaș prin mijloc. Pe partea Ierusalimului vezi morminte cam peste tot, că-i Țarina Olarului, se zice. Mormintele sunt până la intrarea În cetate, În oraș. Iar de cealaltă parte a pârâului vezi grădini de măslini și mănăstiri cu biserici. În Valea Cedrilor s-a spânzurat și Iuda. Așa se spune. La un loc dosnic a făcut-o. Biserica Maria-Magdalena Aproape de Grădina Ghetsimani se află, la aproximativ 300 m, Mănăstirea Maria Magdalena
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Apele. Râul cel mai important este Prutul, care are doi afluenți mai importanți: Elanul în dreapta și Lăpușna în stânga. În partea de vest a județului curge Crasna, care se varsă în Bârlad. Mici pâraie izvorăsc din văile dealurilor ce înconjoară târgul: pârâul Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bârlad. Mici pâraie izvorăsc din văile dealurilor ce înconjoară târgul: pârâul Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și Turbata. Ambele se unesc, în partea de est a orașului, formând pârâul Huși. Clima, temperat-continentală, se caracterizează prin contraste de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și Turbata. Ambele se unesc, în partea de est a orașului, formând pârâul Huși. Clima, temperat-continentală, se caracterizează prin contraste de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întindeau pe locul orașului Huși de astăzi (în 1931, n.a.) și, după opinia lui Gh. Ghibănescu, nu erau dincolo de Prut. Pentru Mihai Costăchescu este clar că hotarul nu trecea dincolo de Prut. El începea din dealul Lohan, care se afla lângă pârâul cu același nume (de altfel, în uric se observă că hotarul se termina la pădurea Lohan), apoi, pârâul lui Dobrotici, care nu poate fi identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dincolo de Prut. Pentru Mihai Costăchescu este clar că hotarul nu trecea dincolo de Prut. El începea din dealul Lohan, care se afla lângă pârâul cu același nume (de altfel, în uric se observă că hotarul se termina la pădurea Lohan), apoi, pârâul lui Dobrotici, care nu poate fi identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi dealul și pârâul Dudului, care trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nume (de altfel, în uric se observă că hotarul se termina la pădurea Lohan), apoi, pârâul lui Dobrotici, care nu poate fi identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi dealul și pârâul Dudului, care trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul Prutului, pe unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul se îndrepta spre sud
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hotarul se termina la pădurea Lohan), apoi, pârâul lui Dobrotici, care nu poate fi identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi dealul și pârâul Dudului, care trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul Prutului, pe unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul se îndrepta spre sud, pe dealul Prutului, la movila Rusului și se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul se îndrepta spre sud, pe dealul Prutului, la movila Rusului și se întorcea, pe la nord de Huși, spre dealul Dodului și pârâul lui Ivan, pe lângă Fetoești care era localizat lângă Crăinicești, pe pârâul Crainicului (ce ne amintește de Crainic, străvechiul întemeietor al satului Crăinicești), pe deal la pădurea Lohanului. Urmărind pe hartă, rezultă că hotarul se afla la nord de Huși. Referitor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul se îndrepta spre sud, pe dealul Prutului, la movila Rusului și se întorcea, pe la nord de Huși, spre dealul Dodului și pârâul lui Ivan, pe lângă Fetoești care era localizat lângă Crăinicești, pe pârâul Crainicului (ce ne amintește de Crainic, străvechiul întemeietor al satului Crăinicești), pe deal la pădurea Lohanului. Urmărind pe hartă, rezultă că hotarul se afla la nord de Huși. Referitor la toponimicul Huși, Ștefan Bârsănescu identifica la 1910, în lucrarea polonezului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
faptul că târgurile erau proprietăți domnești și că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă că e Sărata de dincolo de Prut. Teoria referitoare la proveniența numelui târgului Huși de la persoana numită Husul a fost subliniată în perioada interbelică și de Virgil Caraivan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă că e Sărata de dincolo de Prut. Teoria referitoare la proveniența numelui târgului Huși de la persoana numită Husul a fost subliniată în perioada interbelică și de Virgil Caraivan, publicist și istoriograf bârlădean, preocupat de istoria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în dreapta acestui râu, într-un loc mai ferit, pe moșia Husului. * Este interesant de urmărit toponimia unor cartiere ale orașului Huși și ale unor localități din împrejurimile sale. Arsura. Sat în comuna Ghermănești, fosta plasă Podoleni (în 1893) jud. Fălciu; pârâul cu același nume izvorăște din locul numit Fântâna Bună, lângă comuna Pâhnești, plasa Podoleni; curge prin satele Arsura și Pâhnești. Averești. Sufixul acestui toponimic are drept temă un nume de persoană, Avere, a cărui existență este foarte posibilă; fără îndoială
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
strămutați de la Bența în aceste localități. Exista un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc și făceau rugăciuni pentru sufletele morților. Broșteni . Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi doar un cartier al orașului, a fost în Evul Mediu românesc satul cu același nume, pe care Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) îl dăruia Episcopiei de Huși. Este adevărat că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dar în cazul nostru, numele satului a fost pus în legătură și cu un anume Vasile Broască. Buzești. Sat dispărut astăzi. În zona în care s-a aflat satul se găsește un deal și o vale cu același nume, lângă pârâul Sărata (plasa Prut, jud. Fălciu), între Căpotești și Ivănești. Numele satului provine, se pare, de la Mihăilă Buzea, menționat în uricul din 22 ianuarie 1495, care l-a stăpânit împreună cu Husul, după cum consemnează un alt document din 23 ianuarie 1502. Corni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rus слива (prun, prună) sau în verbul сливатъ (a vărsa, a turna, a curge). Numele apare menționat într-un document din 14 august 1432. Este corespondentul slavon al topicului românesc Cacaina (Căcaina), denumire întâlnită în orașele moldovenești. Un astfel de pârâu traversa târgul Huși, după cum se amintește în uricul din 23 ianuarie 1502. El izvora din viile care înconjurau orașul și se unea cu pâraiele Ochiu, Schitu și Zavati, formând pârâul Broșteni. Duda. Comună alcătuită din satele Duda și Novaci, situată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cacaina (Căcaina), denumire întâlnită în orașele moldovenești. Un astfel de pârâu traversa târgul Huși, după cum se amintește în uricul din 23 ianuarie 1502. El izvora din viile care înconjurau orașul și se unea cu pâraiele Ochiu, Schitu și Zavati, formând pârâul Broșteni. Duda. Comună alcătuită din satele Duda și Novaci, situată în sudul fostei plase Podoleni; se învecinează cu comunele Tăbălăești, Pâhnești și Drânceni; la sud, cu comuna Râșești și cu râul Prut și la vest, cu comuna Epureni. Dealul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Broșteni. Duda. Comună alcătuită din satele Duda și Novaci, situată în sudul fostei plase Podoleni; se învecinează cu comunele Tăbălăești, Pâhnești și Drânceni; la sud, cu comuna Râșești și cu râul Prut și la vest, cu comuna Epureni. Dealul și pârâul Dodului trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda, situat la 13 km de Huși. Elanul. Pârâu, care curge din nordul comunei Urlați, de la locul numit Fundu Elanului, trece prin mijlocul satului Urlați, apoi prin comunele Hurdugi, Gușiței și Găgești; se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Novaci, situată în sudul fostei plase Podoleni; se învecinează cu comunele Tăbălăești, Pâhnești și Drânceni; la sud, cu comuna Râșești și cu râul Prut și la vest, cu comuna Epureni. Dealul și pârâul Dodului trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda, situat la 13 km de Huși. Elanul. Pârâu, care curge din nordul comunei Urlați, de la locul numit Fundu Elanului, trece prin mijlocul satului Urlați, apoi prin comunele Hurdugi, Gușiței și Găgești; se găsește aici o vale mare și fertilă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învecinează cu comunele Tăbălăești, Pâhnești și Drânceni; la sud, cu comuna Râșești și cu râul Prut și la vest, cu comuna Epureni. Dealul și pârâul Dodului trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda, situat la 13 km de Huși. Elanul. Pârâu, care curge din nordul comunei Urlați, de la locul numit Fundu Elanului, trece prin mijlocul satului Urlați, apoi prin comunele Hurdugi, Gușiței și Găgești; se găsește aici o vale mare și fertilă, întinsă de-a lungul județelor Fălciu, Tutova și o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satul Vădeni (jud. Covurlui); deal format în această zonă care cuprinde două ramuri, de la locul numit Fundu Elanului din comuna Urlați, plasa Mijlocu. Epureni. Sat în centrul comunei Epureni, plasa Prutu, la 4 km de orașul Huși, așezat pe valea pârâului Cârța. Fălciu. Comună rurală (târg), situată în sud-estul județului Fălciu, plasa Prutu. A fost, până în 1857, reședința ținutului și județului Fălciu, când autoritățile se vor muta la Huși, care va deveni noua reședință a județului. Toponimul Fălciu își are originea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]