8,364 matches
-
ale unor schimbări ce urmau să apară în educație Aspirația spre științifizare a pedagogiei Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX O sinteză a autoritarismului și liberalismului în educație disciplina liberă "Educația nouă" o "revoluție coperniciană" în pedagogie Școala și pedagogia românească la început de secol XX Reorganizarea învățămîntului în perioada interbelică Dezvoltarea mișcării "educația nouă". Critici Tendințe în filosofia educației Afirmarea unei teorii pedagogice întemeiate pe ideologia marxistă Pedagogia fascistă și național-socialistă Școala și pedagogia din România în perioada dintre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
disciplina liberă "Educația nouă" o "revoluție coperniciană" în pedagogie Școala și pedagogia românească la început de secol XX Reorganizarea învățămîntului în perioada interbelică Dezvoltarea mișcării "educația nouă". Critici Tendințe în filosofia educației Afirmarea unei teorii pedagogice întemeiate pe ideologia marxistă Pedagogia fascistă și național-socialistă Școala și pedagogia din România în perioada dintre cele două războaie mondiale Educația și învățămîntul în fața marilor probleme ale lumii în a doua jumătate a sec. XX Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Interesului contemporan pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
coperniciană" în pedagogie Școala și pedagogia românească la început de secol XX Reorganizarea învățămîntului în perioada interbelică Dezvoltarea mișcării "educația nouă". Critici Tendințe în filosofia educației Afirmarea unei teorii pedagogice întemeiate pe ideologia marxistă Pedagogia fascistă și național-socialistă Școala și pedagogia din România în perioada dintre cele două războaie mondiale Educația și învățămîntul în fața marilor probleme ale lumii în a doua jumătate a sec. XX Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Interesului contemporan pentru școală i se opune "deșcolarizarea" Confruntări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Confruntări în filosofia educației Cercetările psihologice și inovarea procesului instructiv-educativ Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Cercetări sociologice și de psihologie socială cu implicații în macro- și micro-pedagogie Școala și gîndirea pedagogică din România în perioada 1944-1989 Școala și pedagogia în confruntarea cu viitorul Note și comentarii Indice de nume
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
colaboratori și cititori. Puțină istorie lite rară despre cei cu mâncărimi de condei, scârțai-scârțai pe hârtie, poligrafi, diletanți, debutanți și talente larvare cu destin aven turos. - Faceți Însă loc tinerilor literați care scriu de capul lor; și mai Încet cu pedagogii, sociologii și econo miștii. - Asta chiar peste capul directorului străin de literatură, peste capul criticu lui atitrat al revistei, autohtonist și tradiționalist, și chiar peste capul și Înțelegerea bietului cititor. Dar verva abundentă și necio plită a memorialistului este uneori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bonzii universității: fratele său mai mare, fruntaș liberal și elector de Teleorman, cerând sfatul profesorului Motru ce anume carieră să dea mezinului său deficient intelectual din naștere, profesorul Îi răspunse, mucalit uneori În sinea lui nebănuită: „Dă-l să facă pedagogia!“ Povestea mi-a confirmat-o profesorul nostru de Anul Nou 1950, adăugând câteva reflecții ingenioase cu privire la pedagogi; căci, spre deosebire, de pildă, de ingineri sau de avo cați, cărora li se cere, spre a reuși, inteligență inventivă, pedagogilor și militarilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Electrotehnicii. Conferențiar universitar din anul 2003. Discipline: Bazele electrotehnicii, Teoria circuitelor electrice, Circuite liniare și neliniare, Compatibilitate electromagnetică, Instruire asistată de calculator, Metodica predării disciplinelor tehnice. Cercetare științifică: compatibilitate electromagnetică, instruire asistată de calculator, utilizarea tehnologiilor informatice în educația inginerilor, pedagogie inginerească. 10 contracte de cercetare științifică. Publicații: 2 manuale universitare, 4 monografii, 18 articole în reviste din țară și străinătate, 27 articole în volumele unor conferințe internaționale. Alte activități: Membru IEEE, SEFI, IGIP, EASE, SETIS, AGIR HNATIUC Bogdan Data și
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Maria, în clădirea Nunțiaturii de 2-3 ori pe lună. În toamna anului 1949 am început cursurile Conservatorului din București”. Odată, la o repeție a corului, o colegă l-a apostrofat : „Tu cu vocea pe care o ai ce cauți la pedagogie și nu urmezi canto?” A voit să-și folosească vocea așa cum i-o dăruise Dumnezeu, fără a o mai cultiva. Organele de represiune erau îngrijorate de popularitatea tot mai mare de care se bucura tânărul preot care după ce cânta la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îndoială că pe parcursul acestui fals jurnal apar multe naivități, judecăți pripite, imprudențe, entuziasme (foste) juvenile. Toate acestea fac parte din ceea ce numim simplu "viață"; le asum deci ca atare. Ele m-au ajutat să progresez și să-mi creez propria pedagogie: empirică, subiectivă și perfectibilă. Datorez totul unor oameni extraordinari pe care i-am întâlnit în cursul peregrinărilor mele, oameni de la care am învățat foarte mult și care m-au ajutat să supraviețuiesc, uneori în sensul strict al termenului. Lista este
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în limbajul curent) într-un colegiu din Geneva. Am ținut ore de matematică și istorie. Amplasat într-un cartier bogat, frecventat de copii bogați, imbecili și fără cea mai mică urmă de responsabilitate. Imposibilă relație profesor-elev. Toate verigile tradiționale ale pedagogiei sunt rupte. Nu mai există respect față de profesor, nu mai există note; capacitatea de a pedepsi a profesorului a devenit quasi-nulă. Meseria se feminizează din ce în ce mai puțini bărbați aleg să devină dascăli, lor le cedează nervii mai repede decât femeilor. Iar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
scriitorului, indiferent că sunt ale lui Dumitru Dascălu sau Vasile Fetescu, privitoare la muncă, pământ, pâine sau școală, sunt ridicate la rangul cultului strămoșesc, insistându-se cu argumente asupra promovării lor zi de zi și în învățământul de astăzi. Prin pedagogia sa Dumitru Dascălu reușește să convingă cât de distructivă este optica unor gazetari care, repetenți tocmai la școala muncii și a pâinii câștigate în mod cinstit, cred că activitățile desfășurate de către copil la „mama acasă” ar însemna exploatarea copiilor de către
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
desfășurate de către copil la „mama acasă” ar însemna exploatarea copiilor de către părinți... Învățarea, mobilurile învățării, însăși școala familiei, școala și copilăria, coerciția în educație dar mai cu seamă școala vieții, sunt subdiviziuni ale textului care nu fac doar didactică și pedagogie, ci foarte multă lecție de viață cotidiană, autorul subliniind pregnant că sunt multe cazuri în societatea de astăzi când, din cauza corupției și a tupeului unora, se răstoarnă valorile și se promovează necinstea și incompetența. Școala în derivă, Greșelile se plătesc
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tot mai mulți oameni de samă în domeniul științelor, artelor, administrației, diplomației, dar mai ales în învățământul de toate gradele. Creșterea și educația copiilor, mulți la număr în mai toate familiile țărănești, se făcea după modelele preluate de la predecesori, după pedagogia bunului-simț și a dragostei strunite față de progenituri, prin utlizarea muncii cu rol determinant în cultivarea unor trăsături pozitive de personalitate: hărnicia, cinstea, sentimentul rușinii și al bunului simț, respectul față de părinți și de vârstnici, spiritul de economie și de cumpătare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
experiențe aducătoare de satisfacții și împliniri, dar și lecții corective. În timp ce în școala familială și cea instituțională își află loc înțelegerea, îngăduința și chiar toleranța, în școala vieții educația este coercitivă, dură și în multe cazuri necruțătoare. Aici nu funcționează pedagogia duhului blândeții, nici permisivitatea, nici mila. Greșelile sunt sancționate prompt și aspru. Dacă, de exemplu, nu îți lucrezi bine pământul pentru că îndrăgești umbra și somnul, atunci mănânci prost, umbli cu pantalonii rupți în fund și privești cu jind la cei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cu copii frumos îmbrăcați în uniforme, harnici și interesați de învățătură. Era plăcut să te afli în fața unei asemenea clase de elevi, să-ți susții lecțiile de probă, pregătite minuțios după îndrumările învățătoarei, ale profesorului metodist și ale profesorului de pedagogie... Când la primul început de septembrie după absolvire s-a prezentat la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
raportului ce se instaurează între cel care dă (părintele spiritual) și cel care primește exercițiile (discipolul). Menite să ajute experiența proprie a exercitantului, cartea Exercițiilor nu este totuși pusă în mâinile sale. Aceasta este, fără îndoială, o trăsătură caracteristică a pedagogiei lui Ignațiu, care nu concepe Exercițiile spirituale decât „date”, introducând astfel în relația dintre Creator și creatură o prezență umană, mereu atentă și cu toate acestea mereu gata să se retragă, însă fără a dispărea niciodată cu totul. Aceste considerații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
folosește exercitantul de ele. Ignațiu propune pe de o parte niște exerciții foarte precise ca formulare, însă pe de altă parte îl lasă pe exercitant să judece oportunitatea sau mai degrabă folosul lor. Tocmai în acest paradox trebuie căutat secretul pedagogiei sale: el reușește să facă din ceea ce a primit prin moștenirea sa culturală, prin experiența sa interioară, prin curentele pe care le traversează, un instrument folositor altora, un mijloc pentru ca alțiisă ajungă la decizia deplin liberă care angajează radical un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
moștenirea sa culturală, prin experiența sa interioară, prin curentele pe care le traversează, un instrument folositor altora, un mijloc pentru ca alțiisă ajungă la decizia deplin liberă care angajează radical un destin. Originalitatea și totodată actualitatea Exercițiilor spirituale rezidă în această pedagogie, absolut personală, care se adaptează tuturor temperamentelor umane și spirituale și lasă mereu deschisă calea proprie fiecăruia: „Exercițiile spirituale au transformat deja o mulțime de inimi și de vieți și au condus la importante schimbări sociale și culturale. Ele nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și Artă Dramatică „George Enescu“ din Iași (1932-1949) și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj (1949-1960), unde a format pianiști valoroși. În personalitatea Elizei Ciolan s-au îmbinat armonios muzicianul interpret cu pedagogul. Pe lângă cariera concertistică a practicat pedagogia cu o dăruire neasemuită, ca pe un apostolat, iar cei care au avut fericirea de a fi discipolii ei, se pot considera privilegiați de soartă. A înțeles munca de pedagog al pianului în toată complexitatea și noblețea sa. În activitatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Construcții, unde lucrează ca asistent până în 1985, când este încadrat la catedra de Confecții-Tricotaje a Facultății de Chimie și Tehnologia textilelor Iași, unde e titularizat șef de lucrări. Reluarea activității Secției de Arhitectură în octombrie 1990 îl readuce în practica pedagogiei de arhitectură, căreia i s-a dedicat până la sfârșitul vieții. În anul 1999, prin concurs, a devenit conferențiar la Catedra de Arhitectură „G.M. Cantacuzino“ a Facultății de Construcții și Arhitectură Iași. La Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
numele în panteonul marilor personalități ale biologiei celulare moderne, onorate cu înaltul titlu de laureat al Premiului Nobel. Născut la Iași, la 19 noiembrie 1912, a fost descendent al unei vechi familii de intelectuali moldoveni, tatăl Emil Palade - profesor de pedagogie și psihologie, mama Constanța Palade - institutoare, iar bunicul Gheorghe Palade - preot în Șendreștii Tutovei. După primele clase primare urmate la Iași, la Școala primară din strada Lascăr Catargi (19191922), astăzi Școala „Mihail Kogălniceanu“ (pe frontispicul căreia se află o plăcuță
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a studiat desenul cu profesorul Ion Bălan. A studiat la Institutul de Artă Dramatică, secția Regie, Timișoara (1949-1950). În perioada 1952-1957 a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu“, Cluj-Napoca, obținând diploma de licență în Arte, specialitatea Pictură și Pedagogia Artei. A urmat studii de specializare la Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu“ București (1967-1968), cu maestrul Alexandru Ciucurencu. A început cariera didactică ca profesor la Școala Populară de Arte din Iași (1957-1960). Între 1961-1980 a fost lector la Catedra
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a a-mi perfecționă muncă didactica, dar, mai ales, din dorința de a face și lucrări de metodica specialității, se înscrie la Facultatea de Filozofie din Cluj pe care o urmează între anii 1944-1948, când trece examenul de licență în Pedagogie, Psihologie și Filozofie, având ca subiect de licență tema: Educația realist-științifică în învățământul mediu al școlii sovietice, cu aplicare în fizica și chimie. Diplomă nr. 5.237 din decembrie 1948 poartă calificativul Cum laude. Având o pregătire complexă, din încredințarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
centrală. Au găzduit aceste studii și articole publicații că: „Buletinul Academiei Române”, „Analele Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj”, „Revista de Dermatovenerologie”, „Revista de Oncologie și Radiologie”, „Clujul Medical”, „Farmacia”, „Știință și Progres”, „Gazeta de Matematică și Fizica”, „Revista de Pedagogie”, „Gazeta învățământului”, cotidianele „Făclia” și „Adevărul” etc. Participări la congrese, simpozioane și conferințe: 1. Congresul Național de Medicină Internă - București, măi 1964. 2. Prima Conferință de Radiologie și utilizare a izotopilor în medicină, biologie și științe agricole - București, iunie 1964
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”6.XII.1983”> Dragă domnule Călin, Recitind scrisoarea de ieri - fiindcă îmi dau seama de importanța întrebării d-tale - mă simt dator să reiau problema „noului” în metodologie. Voi afla la Catedra de pedagogie cine este mai informat în problemele noi ale domeniului, apoi [îi voi întreba] pe cei de la „limba română” - pe Zugun - și pe cei care au fost la vechiul I. C. P. P. D. (Mocanu la gramatică, Parfene la literatură) spre a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]