5,976 matches
-
Vâlcea 1810803384219 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 179. Mureșan Călin Romeo porcine Satul Crucișor, comuna Crucișor nr. 223, județul Satu Mare 1760302302034 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 180. Olteanu Marin porcine Comună Nicolae Bălcescu, județul Vâlcea 1610730384202 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 181. Pătraș Claudia porcine Str. Lt. Mucenic nr. 14, Huși, județul Vaslui 2750328372271 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 182. Popa Costin porcine Str. Calea lui Traian bl. 1, sc. D, ap. 9, Călimănești, județul Vâlcea 1500108381273 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 183. Slabu Radu porcine Aleea Nucului nr. 24, bl. 24, sc. A, et. 3, ap. 15, Botoșani, județul Botoșani 1680430070024 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 184. Surmei Mircea porcine
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
punct vizibil atacat; în cazul neeradicării complete a ciupercii, rețeaua de hife macroscopice evoluează spre focare de infecții secundare și atacuri recrudescente, în mod obișnuit după 2-3 ani; ... f) se înlătură (se demolează) zidăria puternic atacată după sprijinirea prealabilă cu popi (la fel în cazul demolării pereților construcțiilor din lemn) urmând a se efectua reparații și lucrări de subzidire; ... g) se colectează și se îndepărtează din încăperi materialul de umplutură și molozul provenit din demolări, și se îngroapă la o adâncime
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
h = 0,15 m; Ulița Gării │ │ │ │ │afectată suprastructura din balast L = 0,7 km; l = 5 m; h = 0,15 m; Ulița Știrbu afectată │ │ │ │ │suprastructura din balast L = 0,7 km; l = 5 m; h = 0,15 m; Ulița Valea Popii dreapta │ │ │ │ │afectată suprastructura din balast L = 1,4 km; l = 5 m; h = 0,15 m; ulița Valea Popii │ │ │ │ │stânga afectată suprastructura din balast L = 0,6 km; l = 5m; h = 0,15 m; Ulița la Lupan │ │ │ │ │afectată suprastructura din
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
15 m; Ulița Știrbu afectată │ │ │ │ │suprastructura din balast L = 0,7 km; l = 5 m; h = 0,15 m; Ulița Valea Popii dreapta │ │ │ │ │afectată suprastructura din balast L = 1,4 km; l = 5 m; h = 0,15 m; ulița Valea Popii │ │ │ │ │stânga afectată suprastructura din balast L = 0,6 km; l = 5m; h = 0,15 m; Ulița la Lupan │ │ │ │ │afectată suprastructura din balast L = 0,5 km; l = 5 m; h = 0,15 m Refacere rețea stradală sat Todirești, cu o
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
antisemit și mason, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române din anul 1920. s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa de pe Ulița Popilor nr. 778, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul "Telegraful Român" și la revista "Familia"). Între anii 1886-1890 Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
de marea foamete sovietică sau de prigoana NKVD-ului. În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație. Sovieticii deportează întîi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați. Armata regimului Antonescu și germanii deportează apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar fi susținut în 1940-41 regimul sovietic. Deportările sovietice spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954, răpind
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
mai parodiat stilul prietenului său într-un scheci de cinci paragrafe, care făcea parte dintr-o serie de astfel de fragmente. A scris despre întâlnirile lor în diverse alte scrieri autobiografice, și i-a dedicat prima versiune a poemului "Balada popii din Rudeni". Sub numele de "Nicolae Pădureanu", Sadoveanu este unul din personajele romanului și a autobiografiei deghizate " În preajma revoluției", scris de colegul său Constantin Stere. Sadoveanu este apreciat în două opere ale lui Nicolae Labiș, intitulate colectiv "Sadoveniene". Prima, intitulată
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu ("Popa Duhu"). După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la "Școala catihetică din Fălticeni" ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de "Ion Creangă", nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. S-a despărțit
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
i-a stabilit o altă genealogie, cea maternă; Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, nemeș din Oltenia a trecut în Moldova și de acolo în Oltenia în 1713. În 1728 coboară în Moldova, se preoțește și se însoară cu fața unui popa. Fiica lui va fi Elenă, mama lui Gheorghe Asachi. La 9 ani, Gheorghe Asachi continua studiile în polona, latină, germană la Lemberg, Polonia (azi Liov, Ucraina), unde se mutase familia sa. În cadrul Universității din Liov, în perioada 1796 - 1804, Asachi
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
fi nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pământ. Asemenea locașuri de închinare au existat și la Giurgiu, căci în Cartografia bisericilor bucureștene pe anul 1810, publicată în revista „Biserica Ortodoxă Română”, se amintește și de „preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vlădica Cerveno chir Chiril, pe biserica din Giurgiu în anul 1802 august 25.” (Biserica Ortodoxă Română, anul XXXI, nr. 10, p. 1143). De asemenea, având grijă de locuitorii acestei cetăți, Tribunalul turcesc din Giurgiu amintește într-
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Cu refacerile de rigoare, ea a supraviețuit până în jurul anului 1824, când a fost dezasamblată și mutată în satul hațegan Balomir; un fragment de coloană romană, provenită, potrivit tradiției locale, de la masa prestolului, îi marca poziționarea. Ușile împărătești, împodobite de „popa Simion Zugrav” din Pitești în anul 1777, și câteva icoane valoroase, purtând semnătura lui „Vasile Theodorovici, malăr, 1828”, au fost transferate la noul edificiu de zid, registrul prăznicarelor fusese mutat la Galați, iar friza profeților și cea a apostolilor la
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
revine integral în posesia lui Mihai Apafi I care este ales principe, la Târgu Mureș, în 16 septembrie 1661. Târgul Dumbrăveni devine reședința domneasca. Dar domnia lui Mihai Apafi I nu este de bun augur deoarece ”era mai bun de popa decât de principe” (cronicarul Mihai Cserei). Îi plăcea vinul, bea o vadra de opt cupe pe zi și avea ”pasiunea de a drege mereu oroloage”. La 27 noiembrie 1685 Mihai Apafi I semnează la Dumbrăveni, împreună cu Antidie Dunot, trimisiul împăratului
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
în 1918, devenind reședință de județ. În timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial, odată ce Basarabia devine o parte a Uniunii Sovietice, populația în care noul regim nu avea încredere (cei dintre băștinași care fuseseră slujbași ai administrației românești, popii, Rușii albi, refugiații din URSS care fugiseră de colectivizare sau de Holodomor, așa-zișii „chiaburi” (1949, Operațiunea Sud), reprezentanții cultului Martorii lui Iehova (1951, Operațiunea Nord) a fost deportată în Kazahstan și Siberia, fie ca deținuți în Gulag, fie ca
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
împreună cu reprezentanții autorităților centrale din București au părăsit orașul. În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați, iar românii și germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar fi susținut sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954. Începând cu 6 iulie 1949
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Satul Zamostea este una dintre cele mai vechi localități de pe teritoriul actualului județ Suceava. În anul 1490, voievodul Ștefan cel Mare (1457-1504) a închinat 50 biserici, printr-un hrisov, către Episcopia Rădăuților, printre care și "“a 23-a biserică cu popă din Zamostea”". Ulterior, satul apare și în alte documente de arhivă din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea. În anul 1744 preotul Dumitru Ungureanu a construit aici o biserică de bârne cu hramul „Sf. Voievozi
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est al pereților se putea citi: ""această sfântă biserică s-o zugrăvit în anul 1857, de zugravii Șarlea Ștefan și Matei, amândoi frați născuți la Feisa, fiind paroh satului Filimon Chira, corator mare popa Vasilie""
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
1424, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432): "„Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se că acest adevărat popa Iuga ne-a slujit nouă credincios. De aceea noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră un sat lângă Baia, anume Buciumeni (...). Iar hotarul acestui
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Suceava și pe mitropolitul Dosoftei. Acest eveniment este relatat de cronicarul Ion Neculce în letopisețul său, cu următoarele cuvinte: ""Atuncea au arsu leșii și tătarîi multe curții boiarești la țară și la Iași. Ars-au în Lungani, în Obrezeni, în Popi, în Doroșcani, la Leca, în Căcărădzeni 2 părechi, în Podobiții, într-alții Lungani, în Albesștii, în Brăeștii, în Prigoreni, în Gănesștii, în Tîrgul Frumos, în Crivesștii, în Petrișu, în Heleșteieni, în Hăbășesștii, în Ruginoasa, în Hălăucesștii, în Cozmesștii, în Purcelesștii
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
care om[ini] ... pre ac[ea]stă besearică ... bunului său fure sau său arză să fie afurusit. Și sau făcut în sat în Didișeni [făcutu]sau cu agiutoriul lui Dumnezău făcut și ... tot poporul Didișeni ... lu Pătru ... Zăvoeni și cu ... popa Dănilă sau nevoit ... de sau rădicat această sfântă beserică pre cum sau aflat ... de meșteri lor ... au fost Tule Ilia d[in] Va[l]i[a] Negră și ..stia Ignat din Ș... cu po... v[a afl]a la această
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă, ctitor al actualei biserici, care s-a
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
parvin prin intermediul conscripțiilor realizate în secolul al XVIII-lea. Astfel, conscripția din 1733 a episcopului Inocențiu Micu-Klein care consemnează că localitatea Săcalul de Câmpie - vechea denumire a localității, avea aproximativ 240 de suflete, biserică și trei preoți, din care, unul, popa Vasile era și arhidiaconul districtului. Conscripția lui Petru Pavel Aron din 1750 înregistreagă ca fiind la acea dată 558 de credincioși, cu biserică și un preot. Nu după multă vreme, în perioada 1760-1762, când generalul Bucow realizează o altă conscripție
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
exista, la acea dată, o biserică. Presupunerea este întărită, credem, de episcopul Sinesie al Aradului care, în conscripția sa din anul 1755, menționează o biserică de lemn „veche”, la Roșia. Biserica avea hramul Bunavestire, un preot Ioan Popovici (deci „fiul popii”, adică urmașul tatălui său la altar) și un “diac” Ionaș ( probabil Ianăș). Totodată, episcopul notează că parohia era compusă din 24 de case. Această biserică a-a aflat pe un platou ce se desprinde din “dealul lui Lazăr Dalcă”, cel
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
în loc de un sample de nai. La nivel liric, observăm elementele caracetristice unui manifesto personal bazat pe "o sumă de cuvinte" bine alese + înțepături "subtile" îndreptate către scena muzicală românească sau către minoritatea sexuală mai sus amintită: "Nu fi reticent că popa pe invers / Nu-i de bine dacă stai / Te arzi în c*r n-ajungi în rai...". Includerea lui Guess Who pe refren se dovedeste de bun augur, el reușind să creioneze bine conceptul din spatele LP-ului: "Probabil că acum
Sindromul Tourette (album) () [Corola-website/Science/319638_a_320967]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În conformitate cu Catagrafia localităților și monumentelor feudale din județul Mehedinți pe anul 1840, biserica din Brebina se ridica la anul 1756 pe moșia lui Hagii de către „d-na Anghelina și popa Iovan Popescu”. Informația catagrafiei este susținută și de două icoane pe blat de lemn, „Soborul Sf.Îngeri” și „Sf.Ioan Botezătorul”, pictate de Nicolae Zugravul la 1757 (icoanele se află la Depozitul eparhial Strehaia). Simion Zugravul pictează la 1834, la
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
ale scaunului stând într-o poziție destul de incomodă o vreme, suficient spre a i se aduce cuvinte de ocară de către toți cei care veneau în duminica respectivă la biserică. O altă piesă de mare valoare documentar-istorică este Cazania copiată de Popa Ioan în anul 1728 pentru satul Surduc, manuscris păstrat azi în Biblioteca Episcopiei Ortodoxe Române din Oradea. De aici au fost aduse în anii trecuți mai multe cărți vechi, astfel că azi la biserica din Surduc se mai păstrează doar
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]