6,818 matches
-
-5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod (județul Brașov), pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951. Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene, scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Brașov), pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951. Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene, scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an, stațiunea Stâna de Vale este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
temperaturi peste 25 de grade Celsius). Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații. De notat că în zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase. Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni. Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Celsius în Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni). Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni). Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
tot în funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni). Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara Se consideră “zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. Numărul mediu
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara Se consideră “zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara Se consideră “zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
mm/an la altitudini mai mari de 1800 m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara Se consideră “zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa și în Carpații Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului Transilvaniei numărul mediu al zilelor cu precipitații este mai
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa și în Carpații Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului Transilvaniei numărul mediu al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate, însumând între 100-120. În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu precipitații caracterizează , iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului Transilvaniei numărul mediu al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate, însumând între 100-120. În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu precipitații caracterizează , iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii deosebit de ploioși, numărul maxim lunar de zile cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
100-120. În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu precipitații caracterizează , iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii deosebit de ploioși, numărul maxim lunar de zile cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de câmpie. În intervalul septembrie-octombrie, în iulie-august și uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a înregistrat nicio zi cu precipitații. Temperatura
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de câmpie. În intervalul septembrie-octombrie, în iulie-august și uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a înregistrat nicio zi cu precipitații. Temperatura medie anuală scade de la sud (unde este de peste 11°C în Lunca Dunării) la nord (8,5°C în nordul Podișului Moldovei) și în altitudine (ajungând la 0°C la altitudini de peste 2000 m). După valorile temperaturii medii anuale
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
de peste 2000 m). După valorile temperaturii medii anuale, există trei etaje termice: un etaj "cald" (cu valori de peste 10°C), un etaj "mediu" (între 10°C și 6°C) și un etaj "rece" (cu temperaturi mai mici de 6°C). Precipitațiile atmosferice scad de la vest la est și cresc în altitudine. După cum rezultă din afirmația anterioară, precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în partea de est a țării (unde sunt sub 500 și chiar sub 400 mm/an, fenomen datorat influențelor
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
valori de peste 10°C), un etaj "mediu" (între 10°C și 6°C) și un etaj "rece" (cu temperaturi mai mici de 6°C). Precipitațiile atmosferice scad de la vest la est și cresc în altitudine. După cum rezultă din afirmația anterioară, precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în partea de est a țării (unde sunt sub 500 și chiar sub 400 mm/an, fenomen datorat influențelor de ariditate) și cele mai ridicate pe munții înalți (peste 1200 mm/an). Vanturile Există o
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încărcați cu ploi bogate. -aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, crează călduri toride și secete prelungite. Influențe climatice în România: -influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate; -influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase; -influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene; -influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
roci sedimentare de multe ori prin adăugare de liant (material de cimentare) de diverse tipuri. Este realizată prin minerale argiloase (filosilicați), carbonați (CaCO), silice amorfa (SiO) și oxi/oxihidroxizi de Fe (FeO(OH)). 2. Rocile sedimentare chimice iau naștere prin precipitația soluțiilor marine saturate că evaporite (Carbonați, Sulfați, Halogenuri etc.). 3. Roci sedimentare de origine biotica (biogene) sau Biolite se formează prin activitatea organismelor, vii sau moarte, de exemplu: turba sau cărbune inferior din resturi de plante carbonizate. 4. Sedimentele reziduale
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
iulie, cunoaște temperaturi de 16-18 °C la poale, și sub 10 °C la peste 2000m. La Muntele Mic temperatura medie anuală atinge 7-8 °C. În cursul anului, luna iunie este cea mai ploioasă, în lunile iunie-septembrie și aprilie-august cantitățile de precipitații sunt mai mari de 110mm. Lunile cele mai secetoase sunt octombrie și noiembrie. Numărul de zile cu îngheț este de 150 la poale și 200 pe culmile cele mai înalte. O mare parte din cantitățile de precipitații cad sub formă
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
aprilie-august cantitățile de precipitații sunt mai mari de 110mm. Lunile cele mai secetoase sunt octombrie și noiembrie. Numărul de zile cu îngheț este de 150 la poale și 200 pe culmile cele mai înalte. O mare parte din cantitățile de precipitații cad sub formă de zăpadă. Prima ninsoare poate să cadă chiar la sfârșitul lunii august, dar și foarte târziu, prin decembrie. Practic, la peste 1500m, poate ninge tot timpul anului. Durata stratului de zăpadă este cuprinsă între 75-100 zile la
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Rossii", "Europa plus", "ROS radio", "DFM", "Transmit", "Russkoe Radio", "Aho Moskvî", "Radiostanțîia «Premier»". Climă medie-continentală. Iarnă lungă, dar moale, durează cinci luni. Vară , primăvara și toamnă șunt răcoroase, cele mai reci luni decembrie și ianuarie, cea mai caldă luna iulie. Precipitații cad de obicei vară și toamnă că ploaie. Vologda se află la intersecția căilor de automobile, căi ferate și acuatice importante. În oraș este rețeaua de transport urban nu este foarte bine dezvoltată, ca de altfel și în alte orașe
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
vârfului Păpușa). O zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi ce deține amenajări turistice este zona Novaci-Baia de Fier cu versanți pe zonă de pajiști montane, expuși spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede, cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o stațiune de acest tip. Situată pe unul dintre platourile Munților Parâng (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de orașul Novaci și
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]