7,320 matches
-
Tom Wolfe și E. W. Johnson, New York: Harper, 1973. ―, The Right Stuff, New York: Farrar, 1979. Wycherley, William, Dedicație, The Plain Dealer, 1676, The Complete Works of William Wycherley, Ed. Montague Summers, Vol. 2, New York: Russell & Russell, 1964, 97-102. Yagoda, Ben, Prefață, The Art of Fact: A Historical Anthology of Literary Journalism, Ed. Kevin Kerrane și Ben Yagoda, New York: Scribner's, 1997. Zalinski, E. L., "Destruction of War Ship Maine Was the Work of an Enemy", New York Journal and Advertiser 17 Februarie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai mulți versanți, dintre care Revoluția franceză și modernitatea sunt cei mai adecvați, ca punct de referință și eveniment definitoriu al unei societăți noi4 în Franța și în restul Europei, al unei etici și estetici diferite, caracterizată de Hugo în prefață la Cromwell și mai târziu în William Shakespeare: "La Révolution, toute la Révolution, voilà la source de la littérature du XIXe siècle". Este semnificativ faptul că în Franța celebra disputa dintre Antici și Moderni 5 este lansată la sfârșitul secolului al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Nana în românul eponim. Răutăcioasa și de o imoralitate contagioasă, cu o putere nefasta, ea distruge viața bărbatului. De la La morte amoureuse de Téophile Gautier, unde Pariziana este demon și vampir, literatura reprezintă nenumărate Salomee în perioada decadenta. În prefață la volumul sugestiv intitulat Diaboliques (1874), Barbey d'Aurevilly prezintă eroinele sale drept noi Eve, monștri cu aparente de îngeri. Eroinele sunt femei-sfincși, femei dominatoare și virile, reprezentări ale mamei teribile și devoratoare. Diferitele variante ale mitului Parizienei exploatează diferite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
XVIII-lea, personajul devine individ. Românul realist și naturalist al secolului următor confirmă această evoluție, personajul primind un statut și o identitate tot mai complexă, în permanență evoluție. Balzac a individualizat tipul 75 și a tipizat individul, cum declara în prefață la La Comédie humaine. "Naturaliștii nu abstrag însă din lumea reală ori naturală anumite tipuri ce ar izbuti să atingă cel mai înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o mare pertinenta. Acestei sarcini i-ar putea răspunde tipul de scriitura artistică, practicată de frații Goncourt în Jurnalul lor. Această scriitura rafinată, "réalisme impressioniste, artiste et sensoriel des Goncourt" [Hamon, Viboud, p.12], primește definiția lui Edmond Goncourt în prefață la Leș frères Zemgano (1879) că "realism de eleganță" și completează estetică uratului dezvoltată de naturalism. În comparație cu personajul singular, bizar și excentric al romanticilor, realismul și naturalismul dau prioritate tipului exemplar (cu riscul stereotipului banal), în care se recunoaște portretul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cucerirea romantică, intrigă palpitanta, explicarea și despărțirea banală 303. Dragostea, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, constată contesă Dash [p.278], a cunoscut un regres în dinamică să, românele se reduc tot mai mult la două capitole: prefață și epilogul. Totul ce le separă este inutil. Dinamică scenelor urmează ritmul: iluzie/deziluzie. Scenă primei apariții a Parizienei, mai ales în locurile publice, impresionează prin spectaculozitate. Pariziana mizează mult pe prima impresie, ea realizează natură crucială a acestei prime
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o scenă de exces, în care se manifestă pe deplin imaginarul zolist, cum ar fi scenă în care Gervaise în L'Assomoir se deda chefului ce-i aduce pierzania. 75 Termen-cheie al poeticii balzaciene, tipul este definit de romancier în prefață la La Comédie humaine că un personaj care rezumă trăsăturile tuturor celor ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de psihologie, de estetică, de filozofie și de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
momentul) și sociale (mediul), sunt aplicate de Zola în creația romanesca. Scriitorul aplică demersul critic al lui Taine românului, care devine "l'étude du tempérament et des modifications profondes de l'organisme sous la pression des milieux et des circonstances" [prefață la ediția a doua a românului Thérèse Raquin]. 78 În acest model, ereditatea și mediul joacă rolul unor mari operatori care actioneaza complementar, primul în diacronie, cel de-al doilea ca factor sincronic. Mediul este delimitat ca spațiu fizic și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001. Bria, I., Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994. Buzărnescu, Ș., "Arhitecturi sociologice ale asistenței sociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Buzărnescu, Ș., "Invitație (între generații) la dialog calificat", prefață la Petrică, I., Complementaritatea între Biserică și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit, Timișoara, 2010. Buzducea, D., Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Buzducea, D., Sisteme moderne de asistență socială / Tendințe globale și practici
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
două instituții devine preotul misionar care se află prezent cu program în cadrul instituțiilor de ocrotire a copilului fără a fi angajatul DGASPC, ci doar voluntar. ----------------------------------------------------------------------- MOTIVAȚIA. TEORII ȘI PRACTICI Cuprins 2 1 BISERICA ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA 2 43 Prefață Introducere Asistența socială în România la începutul mileniului al treilea... Gândirea socială a Bisericii: teoretizare și înfăptuire Sistemul de asistență socială din România (cu referire la protecția copilului) Rolul Bisericii privitor la activitatea de asistență socială din România... BISERICA ȘI
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în mareea cacofonică de întâmplări județene umflate prin marketing deșănțat la statutul de cataclisme culturale cosmice, un adevărat eveniment muzical și moral, care nu trebuie ratat. Cum nu știu ce va cuprinde concertul de azi, vă voi cere îngăduința să reiau, ca prefață, o cronică publicată pe blog, în urmă cu câțiva ani, pe care Harry o are ca atare în arhiva sa, dar pe care majoritatea cititorilor mei nu au de unde să o cunoască și în care vorbeam despre The Armenian Soul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
burghezia, apărută În urma revoluției industriale, a acaparat puterea economică și politică În spațiul european; dezvoltarea științelor naturii, afirmarea filososfiei materialiste si pozitiviste (Auguste Comte), au canalizat interesul către societate și om. Operele cu caracter programatic ale realismului sunt reprezentate În prefața la Comedia Umana, din 1842, a lui H. de Balzac, dar și În studiul „Realismul”, al lui de Champfleury, din 1857. În aceste texte, este cristalizată ideologia curentului, iar principiile estetice se regăsesc În operele literare ale epocii și În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pornită din impulsuri lăuntrice, are caracter ereditar, transmis de generațiile de plugari din care Își trage obârșia. În 1927, Mihail Ralea, Într-un eseu critic publicat În „Viața Românească”, spunea despre autorul „Cuvintelor potrivite” că este „un revoltat anarhic.” În prefața unui volum de versuri apărut În 1960, același Mihail Ralea va reveni asupra afirmației anterioare și va sublinia ceea ce Îl caracterizează pe autorul celebrului „Testament”: „O astfel de structură e aceea a unui revoltat. Revolta poetului pleacă dintr-o paciență
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mircea (pref.) 008(480) 821.511.111.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA PAUL NANU Literatura și cultura finlandeză O perspectivă românească Prefață de Mircea POPA INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Mulțumim Excelenței Sale, Doamna Ambasador Ulla Väistö, pentru eleganta implicare în realizarea acestui proiect editorial. Cuvinte-cheie: Finlanda, literatură, cultură, receptare, traduceri Cuprins Prefață (Mircea POPA) / 9 Introducere / 17 Capitolul 1. Prezentare generală a începuturilor literaturii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai prezent. Lucrarea cea mai de seamă a sa este, așa cum menționam mai devreme, prima traducere a Noului Testament în limba finlandeză. Manuscrisul a fost terminat în 1548, publicat la Stockholm și are 718 pagini precum și foarte multe ilustrații. În prefață, Agricola explică de ce a folosit ca bază dialectul din Turku și prezintă și originea creștinismului în Finlanda. Traducerea sa se bazează pe textul original grecesc al Noului Testament și pe traducerea germană a lui Luther. Inovațiile lingvistice ale lui Agricola
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Titulescu și-a pierdut funcția de conducere a diplomației române. Lucrarea Mărturii finlandeze și alte scrieri nordice despre români scoate la iveală observațiile călătorilor finlandezi despre poporul român, dar și confluențele dintre cele două popoare, necunoscute până la acea vreme. În Prefața acestei lucrări, Raoul Bossy afirmă că a avut șansa de a găsi mărturii ale finlandezilor care au vizitat Principatele, mărturii datând din secolul al XVIII-lea. Acestea aparțin, în mare parte, corpului militar al armatei rusești care a călătorit prin
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de ediția de bază a culegerii finlandeze. Ion Stăvăruș aduce deopotrivă mulțumiri Ministerului Educației din Finlanda și Consiliului Culturii și Educației Socialiste din R.S. România, Societății de Literatură Finlandeză, cercetătoarei Senni Timonen pentru realizarea studiului introductiv care ține loc de prefață și Editurii Univers. Studiul introductiv prezintă Kanteletar ca fiind varianta lirică a Kalevalei, dar care, inexplicabil, a rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate. Materialul care constituie această culegere de texte lirice populare a fost cules
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în cântece dedicate momentelor cruciale din viața omului și în cele grupate după vârstă și sex. Calitatea materialului cules ridică această operă lirică populară la cel mai înalt rang estetic. Viziunea lui Elias Lönnrot despre poezia populară este cuprinsă în prefața Kanteletarului, aceasta fiind considerată un adevărat manifest al romantismului. Aici se face o comparație între poezia cultă și cea populară, Lönnrot optând pentru ultima, pe care o consideră ca venind de la sine, din suflet, spre deosebire de cea cultă, care este un
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
menajer în hoteluri și restaurante. Când a venit aici nu a știut niciun cuvânt în finlandeză. Pentru traducerea romanului Sinuhe nu s-a folosit de niciun dicționar, iar legătura cu Editura Univers s-a stabilit prin intermediul Ambasadei Finlandei din România. Prefața variantei în limba română a fost scrisă de fostul ministru al culturii din Finlanda, doamna Tytti Isohookana-Asunmaa. Teodor Palic subliniază numărul extrem de redus de traduceri în și din limba finlandeză. Acesta a găsit traduceri ale pieselor lui Eugen Ionescu, o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
marile literaturi ale lumii aveau dificultăți serioase în a beneficia de traduceri valoroase în limba română, literatura finlandeză nu avea cum să fie reprezentată într-un mod riguros cu atât mai mult cu cât era aproape necunoscută. Mircea Popa, în prefața la lucrarea amintită, aduce detalii în plus despre fenomenul traducerilor interbelice în România 763. Mai târziu, în perioada comunistă, au existat mai multe traduceri din literatura finlandeză chiar și decât după 1989. Motivul ar putea fi sfera de "prietenie" cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
bibliografic. De altfel, bibliografia pe care am reușit să o găsim, consultăm și atașăm tezei, este, credem, destul de coerentă, trimiterile fiind, acesta a fost și dezideratul nostru, cât mai complete. Am considerat importantă listarea cât mai amănunțită a autorilor de prefețe și traducătorilor, chiar dacă, așa cum se observă, în mod total inexplicabil, anumite serii de autor traduse în finlandeză, cum este cea a lui Panait Istrati, au traducător pe alocuri nemenționat. Același fenomen este reîntâlnit în cazul unor lucrări monografice despre România
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Toivio Närhi, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1962. Kiljunen, Kimmo, Statele lumii și drapelele naționale, traducere din limba finlandeză de Király Julianna Hajnal, București, Monitorul Oficial, 2001. Kivi, Alexis, Cei șapte frați, traducere de Sică Alexandrescu, prefață și tabel cronologic de Modest Morariu, București, Editura pentru literatură, 1957 (reeditată în 1963). Larni, Martti, A patra vertebră sau Șarlatan fără voie, traducere (din limba rusă) de Felicia Dan și Teodor Mazilu, București, Editura pentru Literatura Universală, 1963. Larni
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Martti, Prea frumoasa porcăriță sau Amintirile autentice și obiective ale consilierei economice Minna Karsson-Kananen scrise de ea insăși, traducere de Dan Demetrescu, București, Editura Univers, 1972. Linnankoski, Johannes, Cîntec despre învăpăiata floare roșie, traducere (din limba germană) de Petru Manoliu, prefață și tabel cronologic de George Sbârcea, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Lönnrot, Elias, Kalevala, țară de viteji, traducere de Barbu Brezianu, prefață de Ion Marin Sadoveanu, București, Editura Gorjan, 1942. Lönnrot, Elias, Kalevala, epopee populară finlandeză, traducere și note
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Năstase-Peltola, Bârlad, Editura Sfera, 2003. Tuomainen, Antti, Tămăduitorul, traducere (din limba germană) de Laura Karsch, București, Editura Trei, 2012. Waltari, Mika, Femeia și străinul, traducere de George Sbârcea și Al. Popp, București, 1943. Waltari, Mika, Femeia și străinul, traducere și prefață de George Sbârcea, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Waltari, Mika, Amanții din Bizanț: însemnările lui Ioannis Anghelos în anul căderii orașului Constantinopol, 1453, traducere de Teodor Palic, Iași, Polirom, 2008 (ediție precedentă în 2003 și reeditată în 2011). Waltari
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Helsinki, Ulkoasiainministeriö, Eurooppatiedotus, 2007. Mansikka, V.J., Romania: maa ja kansa. Lyhyt yleiskatsaus (România: țara și poporul. Scurtă privire de ansamblu), Helsinki, Tilgmannin Kirjapaino, 1935. *** Romania, Kustannusliike Meridiane, Suomi-Romania Seura, 1969. *** Romania. Latinilainen saareke Kaakkois-Euroopassa (România. Insulă latină în sud-estul Europei). Prefață de Eero Rydman, Suomalais-Romanaialainen yhdistys (Asociația Finlanda-România), Helsinki, Suomen Kirja, 1944. *** Romania sydämessäni. Suomen ja romanian diplomaattisuhteita 80 vuotta. (România în inima mea. 80 de ani de relații diplomatice între Finlanda și România), coord. Marjo Cosma, Helsinki, 2000. Sarlin, Mika
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]