KorAP: Find »[drukola/base=prevenție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...231 232 233 ...241 >

6,015 matches

Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768

al screening-ului. Recunoașterea relației infecție HPV - transmisie sexuală - cancer va crește reticența multor femei față de screening. Promovarea unor informații corecte și accesibile atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. 7. VACCINURI

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
Protecția este mediată de inducția anticorpilor virus neutralizanți care persistă cel puțin 6 ani și care înregistrează creșteri anamnestice în cazul rapelurilor. Titrurile cele mai mari au fost obținute la fete înainte de pubertate (9-12 ani). Studii de lungă durată asupra prevenției cancerului de col sunt planificate în țări scandinave care beneficiază de registre corecte de evidență oncologică și a rezultatelor screening-ului citologic. Pentru a valorifica întregul potențial al vaccinării la nivel populațional trebuie aplicate următoarele reguli: 1. vaccinarea adolescentelor trebuie făcută

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
introducerii vaccinării obligatorii HPV depinde de existența unei conjuncturi complexe: medicale, organizatorice, socio-culturale și financiare. Între aspectele care susțin vaccinarea în România subliniem: - prevalența ridicată a cancerului de col; - tendința crescătoare a incidenței și a mortalității specifice; - ineficiența programului de prevenție secundară (screening citologic); - existența unei infrastructuri de medicină școlară familiarizată cu administrarea unor vaccinuri la adolescenți (tetanos, rujeolă, rubeolă etc.); - voința politică și capacitatea de a susține un program de vaccinare cu cost ridicat. - oferta de vaccin și campaniile susținute

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
Limitele sau obstacolele implementării noului vaccin au fost evidențiate de lipsa campaniei educativ promoționale adresată atât cadrelor medicale cât și părinților: - lipsa informațiilor științifice privind impactul vaccinării; - lipsa programelor de evaluare a eficienței vaccinului; - prezentarea vaccinului ca o inițiativă destinată prevenției unor BST; - neîncrederea în acțiuni guvernamentale obligatorii; - popularizarea incorectă a unor reacții adverse severe; - costul excesiv al campaniei pentru o țară cu posibilități limitate; - competiția noului program cu bugetul alocat altor acțiuni profilactice; - discriminarea între sexe în privința aplicării vaccinului; - dificultatea

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
în considerare pierderile prin doze expirate, costul orelor de muncă afectate administrării vaccinului și tratamentului reacțiilor adverse sau alte cheltuieli logistice (Elbasha E.H., 2007). Majoritatea analizelor cost-eficiență se rezumă la prevenirea cancerului de col, dar vaccinarea aduce beneficii suplimentare prin prevenția altor cancere ale regiunii ano-genitale, prin modificarea strategiei de screening și de tratament a celor cu leziuni precanceroase. În cazul vaccinului tetravalent, vaccinul aduce și beneficiul prevenției verucilor ano-genitale, iar acest efect va fi probabil, cronologic, primul care va fi

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
se rezumă la prevenirea cancerului de col, dar vaccinarea aduce beneficii suplimentare prin prevenția altor cancere ale regiunii ano-genitale, prin modificarea strategiei de screening și de tratament a celor cu leziuni precanceroase. În cazul vaccinului tetravalent, vaccinul aduce și beneficiul prevenției verucilor ano-genitale, iar acest efect va fi probabil, cronologic, primul care va fi remarcat (Goldie S.J., 2004). DATE RECENTE PRIVIND EFICIENȚA VACCINURILOR HPV Eficiența vaccinului Gardasil / Silgard a fost evaluată în studii clinice, controlate cu placebo, dublu orb, randomizate, de

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
al screening-ului. Recunoașterea relației infecție HPV - transmisie sexuală - cancer va crește reticența multor femei față de screening. Promovarea unor informații corecte și accesibile atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. În concluzie

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
vârsta screening-ului, reducerea leziunilor cervicale va determina o scădere a numărului pacientelor trimise pentru examene ginecologice complementare. În țările occidentale se apreciază că numărul examenelor colposcopice va scădea între 40-60%. Deși aceasta se traduce în scăderea cheltuielilor pentru programele de prevenție secundară se așteaptă și o serie de efecte negative. Performanțele screening-ului citologic se vor degrada pentru că triajul este cu atât mai performant cu cât prevalența leziunilor severe este mai mare, iar criteriile de apreciere a pacientelor care necesită o monitorizare

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
se adresează rețelei sanitare, concepției că vaccinurile sunt destinate copiilor și nu celor ce depășesc 10 ani, reticenței părinților și medicilor, foarte susceptibili la comentariile privind efectele adverse ale vaccinurilor. Introducerea vaccinării înseamnă adăugarea unei componente majore la acțiunile destinate prevenției cancerului de col. Mulți autori subliniază impactul vaccinării asupra performanțelor screening-ului citologic sau a screening-ului dublu citologic și virusologic. Reducerea preconizată a leziunilor HSIL sau CIN va face mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. Totuși, este posibil ca screeningul dublu - virusologic

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
3-5 ani (Dillner J., și colab., 2008; Cuzick J. și colab., 2008), fără a afecta sensibilitatea detectării la timp a leziunilor precanceroase. Componenta educativă este extrem de importantă în cazul administrării vaccinului HPV care a fost prezentat ca un vaccin destinat prevenției cancerului de col uterin, pe de o parte, și ca primul vaccin destinat prevenției unei boli sexual transmise (BST). Această strategie de marketing a producătorului nu a fost însoțită de o campanie educativă susținută care trebuia să răspundă unor aspecte

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
afecta sensibilitatea detectării la timp a leziunilor precanceroase. Componenta educativă este extrem de importantă în cazul administrării vaccinului HPV care a fost prezentat ca un vaccin destinat prevenției cancerului de col uterin, pe de o parte, și ca primul vaccin destinat prevenției unei boli sexual transmise (BST). Această strategie de marketing a producătorului nu a fost însoțită de o campanie educativă susținută care trebuia să răspundă unor aspecte medicale, etice dar și legislative legate de acceptarea sau refuzul vaccinării. În ceea ce privește acceptarea vaccinului

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
perimate; - susținerea activității autorităților responsabile cu controlul calității, eficienței și siguranței vaccinurilor importate; - desemnarea unor manageri ai programului de vaccinare cu suficientă autonomie și autoritate; - atragerea unor sponsori sau utilizarea profiturilor din activități diverse etc. EVALUAREA POST-VACCINARE A PROGRAMELOR DE PREVENȚIE PENTRU CANCERUL DE COL Monitorizarea campaniei postvaccinare este necesară pentru a avea o apreciere obiectivă a eficienței vaccinării. Ar trebui inițiat un registru al copiilor imunizați. Acest registru va cuprinde: reacțiile adverse (care nu trebuie limitate, tradițional, la cele 30

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
însă întâmpină rețineri justificate din partea părinților și a chiar a unor specialiști. Principalul motiv invocat de ultimii este lipsa beneficiului imediat în privința profilaxiei cancerului de col. Într-adevăr, eficiența vaccinării se poate aprecia deocamdată numai pe baza unor criterii surogat: prevenția infecției persistente și a leziunilor datorate acesteia. Influența directă asupra incidenței cancerului nu va putea fi apreciată decât peste două-trei decade ținând seamă de durata carcinogenezei dedusă din studiul istoriei naturale a bolii. Se așteaptă însă ca influența vaccinului tetravalent

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
acest domeniu (Quint W. și colab., 2006). ANALIZA COST-EFICIENȚĂ Analizele cost-eficiență sunt grevate de costul vaccinului încât criteriul oportunității nu este susținut decât pentru statele cu GDP înalt. Multe din aceste analize adună eficiența nu numai din cifrele rezultate din prevenția cancerului de col ci și din efectele secundare asupra scăderii cheltuielilor pentru screening, pentru tratamentul pacientelor cu leziuni precanceroase sau din reducerea costului vaccinului, urmare firească a existenței unei cereri tot mai mari. Toate aceste aspecte, și unele adiționale discutate

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
trecute de 40 ani. Vaccinarea este însă recomandată fetițelor de 9-10 ani iar efectul ei asupra prevenirii cancerului va fi remarcat abia după 2-3 decade. De aceea, pentru țările în care incidența cancerului este mare, precum România, prioritatea programului de prevenție ar trebui să fie performanța screening-ului, asigurarea calității acestuia și a extinderii lui la un procentaj cât mai mare din populația cu risc. Comisia Europeană a recomandat (2003) ca screening-ul pentru cancer să fie oferit întregii populații pe baza unor

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
evaluate în studii comparative. Ambele vaccinuri conțin antigene HPV 16 și 18, considerate drept cauză a 70% din cazurile de cancer de col. Vaccinarea în SUA și în alte țări nu este obligatorie. Vaccinurile HPV au eficiență înaltă (>95%) în prevenția unor condiții considerate precursoare ale cancerului de col: infecția persistentă cu genotipurile din vaccin (HPV 16, 18, și, în plus, 6 și 11, numai pentru vaccinul tetravalent Gardasil™); leziunile precanceroase CIN 2/3 determinate de genotipurile din vaccin; verucile anogenitale

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
motive suplimentare pentru refuz încât unele țări (Austria) care au constrângeri financiare mai mici își permit să recomande și vaccinarea băieților. O situație similară s-a produs în anii ’80 în cazul vaccinului antirubeolos indicat fetițelor de 13-14 ani pentru prevenția unor posibile malformații congenitale la descendenți. Indicat inițial numai pentru fete, dorința de a asigura o acoperire vaccinală care să stopeze transmisia a determinat și vaccinarea băieților. PERCEPȚIA PUBLICULUI ASUPRA REACTOGENITĂȚII VACCINULUI Pentru mulți producători de vaccinuri riscul financiar este

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
Cifrele ridicate de mortalitate se datorează diagnosticării tardive a bolii (cele mai multe paciente sunt diagnosticate în faza de cancer invaziv). Diagnosticul precoce semnifică identificarea și eventual suprimarea factorilor de risc înainte ca boala să ajungă în faza simptomatică. Definiția OMS a prevenției primare este: „depistarea pacienților înainte de declanșarea bolii”. Prevenirea cancerului de col uterin se face prin trei programe sinergice:- profilaxia primară sau vaccinarea HPV;- profilaxia secundară sau programele de screening (triaj) al leziunilor precanceroase;- profilaxia terțiară - diagnosticul și tratamentul cancerelor asimptomatice

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
și a altor boli asociate infecției HPV prin vaccinare a creat un interes larg în rândul medicilor și al comunității generale. Observația că infecția cu HPV este factorul critic în majoritatea cazurilor de cancer cervical a permis dezvoltarea strategiilor de prevenție a acestor forme de oncogeneză prin vaccinare. Este acceptat pe scară largă că în majoritatea cazurilor infecțiile cu HPV sunt vindecate pe baze imunologice. Vaccinuri HPV. Au fost realizate două vaccinuri comerciale (iar altele sunt în studiu): Gardasil® - vaccin tetravalent

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
000 micrograme. În afara acestor argumente de ordin general, reticența părinților la vaccinarea HPV s-a datorat și unor aspecte specifice: - vaccinarea HPV, pe termen scurt, nu previne o boală care să amenințe viața, ca majoritatea celorlalte vaccinuri, ci este dedicată prevenției cancerului de col, fapt ce va fi probat numai după două-trei decade de la vaccinarea fetițelor; - vaccinarea în România a fost introdusă abrupt, fără informarea medicilor și publicului. Caracterul obligatoriu imprimat de autorități administrării vaccinului HPV a creat o justificată reținere

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
genotipuri HPV care infectează regiunea ano-genitală, unele produc leziuni care duc la cancer, altele determină papiloame genitale. Vaccinurile HPV au o serie de atribute care le conferă un statut particular. În primul rând, este singurul vaccin recomandat nu atât pentru prevenția bolii acute cât pentru consecințele foarte târzii ale acesteia - transformarea malignă. În al doilea rând, este un vaccin polivalent, subunitar. Aceasta înseamnă că protejează numai împotriva unora dintre HPV existente, iar imunitatea indusă este diferită de cea consecutivă bolii naturale

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de lungă durată și poate persista decade. 11. Dacă un test Pap este pozitiv nu se poate preciza momentul achiziției infecției. 12. Țările emergente precum România trebuie să-și concentreze programele de prevenție pe screening așteptând ca vaccinurile să devină mai ieftine. Femeile care cunosc aceste aspecte vor accepta vaccinarea fiicelor lor. Studiile recente indică vaccinarea ca o intervenție cu un raport cost-eficiență acceptabil pentru țările mediu dezvoltate la un preț de 10-25

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
cost-eficiență acceptabil pentru țările mediu dezvoltate la un preț de 10-25 $ pentru fiecare vaccinat. Pentru programele de vaccinare la scară națională, costul actual al vaccinului (360 $ per vaccinat) ar trebui redus semnificativ. Monografia detaliază, de asemenea, alternative ale programelor de prevenție prin screening care sunt mai performante și mai bine acceptate de femei. În afara costului sunt și alte aspecte care trebuie corectate dacă dorim implementarea cu succes a vaccinării HPV la nivel național. În primul rând, este necesar suportul politic pentru

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
eficiența discutabilă a măsurilor de control operante în prezent. Monografia propune crearea unui sistem de supraveghere a incidenței leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin care să poată compara situația din perioada pre- și postvaccinală. România cheltuiește multe resurse pentru prevenția cancerului de col dar aceste resurse sunt utilizate ineficient. Programele actuale sunt caracterizate de lipsa de coordonare ceea ce duce la intervenții (screening) excesive adresate unui număr redus de femei în timp ce majoritatea celor vulnerabile nu au acces la intervențiile profilactice. Implementarea

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430

cu inhibitori de fosfodiesterază 5 (23). 18.4.7. Statinele Există puține studii referitoare la utilizarea statinelor în SCA la pacienții cu vârste peste 75 de ani. Cu toate acestea, nu există dovezi care să susțină scăderea beneficiilor statinelor în prevenția secundară la această categorie de vârstă (20). Blocantele canalelor de calciu, magneziul și soluția glucoză-insulină-potasiu nu s-au dovedit eficiente în faza acută a STEMI (21). 18.5. Complicațiile STEMI la vârstnici Insuficiența cardiacă prin disfuncție diastolică, sistolică sau mixtă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]