12,874 matches
-
mustră fiindcă recurge, în folosul săracilor, la mărinimia celor bogați. „Poate Ioan Botezătorul - îl întreabă ea retoric - să fie oaspetele tetrarhului Irod?” Prin neputința de a lua o decizie, preotul se găsește într-un greu impas mai cu seamă moral. Pricepând că nu se poate consacra ridicării „aproapelui sărac și osândit” fără a se subordona celor avuți, el își vede amenințată și virtutea fecioriei. Exasperat, măcinat de nehotărâre, se destăinuie epistolar duhovnicului său de departe, căruia îi mărturisește „groznica văpaie”, chinul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
penitenciarele reeducării umilirea presupunea transformarea individului Într-o creatură lipsită de personalitate, ea reprezintă În continuare un instrument al șantajului politic și social În România. Umilirea publică și Înjosirea personală le vedem pretutindeni În jurul nostru; agenții antrenați ai Securității se pricep foarte bine să pună În practică asemenea activități. În plus, pretutindeni În corpul nostru social, mai ales În poziții-cheie, Întâlnim creaturile cele mai abjecte, atât ca limbaj, dar remarcabile și prin comportamentul suburban. Peste tot În România, limbajul violent, agresivitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E adevărat, o spune directorul unui spital de nebuni. Ovidiu Pecican: Doar o vorbă, din nou... De fapt, ce Înseamnă să pui În intrigă sau, mă rog, să construiești un plot? Înseamnă să Încerci să dai sens, să explici, să pricepi, Înseamnă să configurezi Într-un scenariu permeabil, accesibil configurației noastre psihologice, dar nu foarte simplist, pentru că este neverosimil, atenție! Lucrăm și aici cu verosimilul, poate mai mult decât cu adevărul, pentru că știm din viața de zi cu zi, adeseori ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
accepțiune eroică, nici o accepțiune misionară, deși ar fi foarte interesant de discutat... Marius Jucan: Scuză-mă, dar e vorba de rezistența materialelor? De rezistența betonului? Sanda Cordoș: Nu, e vorba despre rezistența spiritului (la betoane și alte materiale nu mă pricep defel), dar cred că eroismul nu este condiția fundamentală a existenței sale. Cred, În schimb, că voi amândoi (tu și Ruxandra) Întrebuințați o accepțiune radicală și puristă. Marius Jucan: Rezistența față de un regim comunist trebuie să fie radicală, altfel este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
socialului», a fost susținută întotdeauna în timpul războaielor la care a fost martor aceste Departament. șîn opinia lui Kentț, poziția «oficială» s-a datorat mai ales acelor domenii de activitate la care cercetătorii americani din cadrul Departamentului de Cercetare și Analiză se pricepeau cel mai bine, respectiv «acea sferă a științei cunoscută, în general, ca sociologie». În toate aceste discipline, antinomiile dintre fapt și valoare, erudiție și spiritul partizan cu care Max Weber s-a luptat cu atâta eroism au fost în mare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ar putea să se refere la Logos în afara situației determinate de economia întrupării, cum sunt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămânând neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu-l poate pricepe; ca să ofere o vagă analogie, Chiril recurge la imaginea fierului înroșit în foc: dacă acesta primește o lovitură, fierul e cel afectat nu și focul care l-a pătruns. Problema kenozei și a implicațiilor sale este dezbătută îndelung în ultima
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Irineu. Era compusă din trei părți, iar ultima era consacrată tratativelor de pace dintre orientali și Chiril. Irineu îl ataca mai ales pe Chiril și deplângea totodată faptul că acesta se adresase papei Celestinus, pe care îl considera incapabil să priceapă subtilitățile dogmatice aflate în discuție. Opera s-a pierdut, însă din ea a furat multe lucruri un autor latin din secolul al VI-lea, probabil diaconul roman Rusticus, care a folosit-o pentru a completa Collectio Turonensis (una din culegerile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
clasică, așa cum înțelege s-o practice Sozomen. Povestind istoria Bisericii, Sozomen nu e la largul său atunci când trebuie să abordeze chestiuni teologice pe care trebuie să le prezinte totuși, și atunci, pentru a se justifica, invocă scuza că nu se pricepe la astfel de probleme. Adesea le enumeră sau le menționează fără să le comenteze. În realitate, această pretinsă ignoranță e relativă: și Sozomen are simpatiile și antipatiile sale, iar antipatiile îi vizează în esență pe adversarii niceenilor; oricum, pentru unele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
legale au reușit să impună în avantajul managementului. Prima se referea la posibilitatea legală ca, prin decizia „adunării acționarilor” - care era alcătuită dintr-un număr infinitezimal de acționari -, să transforme în acțiuni dividendele pe care populația nu dorea, nu se pricepea sau nu știa că trebuie să le încaseze, ceea ce a permis capitalizarea suplimentară a SIF-urilor și menținerea fărâmițării proprietății asupra acestora. A doua reușită a constat în stabilirea pe cale legală a unei limite (0,1%) a numărului de acțiuni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rețelelor de desfacere. Dar pe piața românească competiția era departe de a fi liberă. Depășiți în aproape toate componentele economice, producătorii autohtoni erau totuși avantajați, pe de o parte, de relațiile lor speciale cu administrația și politica - pe care se pricepeau să le transforme în avantaje de piață -, iar pe de altă parte, de subvenționarea directă sau indirectă a producției de către stat. Avantajele erau considerabile, de vreme ce firmele occidentale nu-și puteau permite să nu plătească impozite, aveau acces limitat la produsele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prins atât în interior, cât și în exterior, dacă nu la cea mai mare parte a populației, măcar la intelectualitate și la restul micii burghezii urbane. La urma urmei, mica burghezie urbană avea de ales între explicația că nu se pricepe (fiind, deci nefuncțională) și aceea că politicienii sunt de vină - și, deloc surprinzător, a ales-o pe a doua. Cealaltă variantă ideologică, mai puțin credibilă, dar la fel de acceptabilă, consta în promovarea unei paradigme a „complotului anticapitalist”, conceput și purtat de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tipar și scrisă cu mâna de ....”, care o copia în 1735 -, dar tipăritura s-a pierdut, iar copiei îi lipsește sfârșitul. Postelnicul Constantin Cantacuzino, uns la Snagov din porunca lui Grigore I Ghica, „obiect” al panegiricului, bun, generos, prudent, pios, priceput în ale politicii și furnizor al unor sfaturi pline de înțelepciune, „pedepsit” în științe și preferând zbuciumului de la curte liniștea conacului său, unde medita și „scriia”, este transformat într-o „efigie” pilduitoare ce trebuie impusă viitorimii. Oamenii, regnul vegetal și
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
dramaturgie - segment cu oarecare împliniri - autorul alege mediul social al celor avuți, conturând caractere sau scoțând în evidență moravuri, dar nu posedă forța de a susține, în stil ibsenian, așa cum încerca, problemele existențiale pe care le atacă. Totuși, L. se pricepe să imagineze scene cu un număr mare de personaje ori să realizeze o gradație a efectelor teatrale. În Tertia. Casta Diva (1899), piesă căreia i s-a acordat Premiul Teatrului Național din București, abordează, în manieră moralizatoare, conflictul de caractere
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
și familială sporesc substanțial succesul individului în domeniu. Știind mai mult despre mariaj și viața de familie, tânărul studios își poate îmbunătăți așadar propria viață. Cunoștințele avansate despre aceste realități îi sunt utile însă și indirect, în sensul că se pricepe mai bine la lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul lor, pretind că se pricep, dar pot acționa și gândi de fapt sub influența prejudecăților. Afișând - desigur neostentativ și jignitor pentru cei din jur - argumente științifice solide cu privire la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tânărul studios își poate îmbunătăți așadar propria viață. Cunoștințele avansate despre aceste realități îi sunt utile însă și indirect, în sensul că se pricepe mai bine la lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul lor, pretind că se pricep, dar pot acționa și gândi de fapt sub influența prejudecăților. Afișând - desigur neostentativ și jignitor pentru cei din jur - argumente științifice solide cu privire la subiecte atât de discutate și disputate, cum sunt căsătoria, dragostea, familia, divorțul, prestigiul social al celui ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din cauza durerii, neputând crede că într-adevăr se bucură de moartea lui (Nevasta). Rivalitatea erotică duce ușor la crimă (Răfuiala). O umanitate nu mult diferită populează nuvelele din spațiul orășenesc, cu personaje umile, ușieri, hamali, servitoare (Norocul, Pozna). Nuvelistul se pricepe să sugereze traiul cenușiu, asfixia morală, ambianța sordidă, tragismul cotidian al unui univers fără orizont. Personajele, frustrate, își revarsă mânia neputincioasă în gesturi de violență asupra celor mai slabi. E sensibilă influența lui Cehov, din care R. a și prelucrat
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
dependențele obscure. Pe viitorul romancier îl anunță și puterea de obiectivare: naratorul rămâne mereu „rece” în fața întâmplărilor istorisite, expune neutru faptele, oricâtă degradare ar vădi, lăsându-le să vorbească singure, reduce la minimum descrierile, notează mai ales amănuntul care urâțește, pricepându-se să taie brusc desfășurarea acțiunii, spre a obține un efect dramatic maxim. Natura contrastează, prin indiferență sublimă, cu nefericirea personajelor, accentuând eșecul zbuciumului omenesc, zădărnicia lui. Romanul Ion, la care autorul a lucrat aproape zece ani, îi aduce notorietatea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
membrilor grupului. Aceștia se vor simți responsabili de problemă și de aplicarea ei, dar vor fi, de asemenea, responsabilizați să facă ceva ca persoana în cauză să înțeleagă problema. Ceilalți se vor chinui în a o ajuta pe aceasta să priceapă (roluri ce le vor consuma multă energie), pe când persoana inițiatoare a jocului de manipulare, în ciuda aparențelor, va fi cea care va avea ceva de câștigat, fiind degrevată de a avea vreo contribuție la activitate. Pe lângă fenomenul de lene socială, și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar putea să se refere la Logos în afara situației determinate de economia întrupării, cum sînt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămînînd neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu-l poate pricepe; ca să ofere o vagă analogie, Chiril recurge la imaginea fierului înroșit în foc: dacă acesta primește o lovitură, fierul e cel afectat, nu și focul care l-a pătruns. Problema kenozei și a implicațiilor sale este dezbătută îndelung în ultima
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
legătura cu tradiția clasică, prezentată în istoria lui Sozomen. Povestind istoria Bisericii, Sozomen nu e în largul său cînd abordează chestiuni teologice, pe care trebuie să le prezinte totuși, și atunci, pentru a se justifica, invocă scuza că nu se pricepe la astfel de probleme. Adesea le enumeră sau le menționează, fără să le comenteze. în realitate, această pretinsă ignoranță e relativă: și Sozomen are simpatiile și antipatiile sale, iar antipatiile îi vizează în esență pe adversarii niceenilor; oricum, pentru unele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ins încă tânăr, dansând step - ceea ce-i permitea anumite figuri cu bastonul - pe când se plângea de rigorile fiscului, de ubicuua prezență a perceptorului. Publicul de pe ecran făcea un haz moderat de fâțâielile eroului, cel din sală, printre care mă număram, nu pricepea obsesia insului, ce se dorea reprezentând un tip curent al societății britanice. Asta pentru că, acasă la noi, în plin comunism, impozitele, taxele, cheltuielile de regie treceau ca și neobservate, în puținătatea, totuși, a lichidităților pe care regimul roșu le rezerva
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
mereu asupra mea ca pe-o armă. El luă sticla, îi desfăcu dopul, vărsă cîteva picături pe vîrful degetelor și, murmurînd ceva risipise alcoolul în aer mișcînd din degete, scuturîndu-le. Abia atunci, cînd Sava rosti cu ochii în sus BOJE!, pricepui...Ce prost... Era vasăzică, Cel de Sus, era El însuși; era Zeul, hotărît să se retragă aici, la Baikal, din motivele lui speciale; avînd întreaga liniște și tăcere a locului, să mediteze, neturburat, la soarta lumii, departe de orice ideologii
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
vedere, mesajul adresat de PDSR partidului condus de Corneliu Vadim Tudor nu e atît de limpede pe cît crede Cornel Nistorescu. Fiindcă dacă PDSR acuză de extremism un partid ca PNȚCD sau UDMR, aflat sub conducerea moderaților e greu de priceput ce mai consideră drept extremism partidul d-lui Iliescu. * Declarația d-lui Teodor Meleșcanu că PDSR s-ar afla la originea situației grele în care se află România a fost preluată și comentată de mai toate ziarele de mare tiraj
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
o anchetă realizată de Ministerul Culturii a relevat că angajații teatrelor de stat preferă sistemul actual, care le oferă o minimă siguranță materială tuturor * O altă opinie (ah, deloc nouă) reluată de mai multe guri e că instanța critică nu pricepe nimic, e criză de specialiști. Și Mihai Măniuțiu și Oana Pellea nu-i recunosc această calitate decît lui George Banu, restul - toți o apă și-un pămînt, n-au cultură teatrală, sisteme de referință, își dau cu părerea ca niște
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
nu merită cuprinsă-n file, A scris o poezie-n șapte zile. Iar asta e marota lui din greu - Cum că L-ar egala pe Dumnezeu. O zicală... incompatibilă A auzit și el zicala cea vestită: “A bate șaua, să priceapă calul”. Da-n cazul lui cică-i nepotrivită, Căci el sub șa are... măgarul. Unuia care-i cântă-n strună nevesti-sii De ce îi cântă Gheorghe-n strună Nevesti-sii (de-un an, aproape), Aflat-am asta de vreo lună: Nu știe
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]