8,590 matches
-
susțină că, atunci când Niki merge să pună o vorbă cuiva sau să depună unui cunoscut un memoriu, intră cu tupeu în clădire, trece cu tupeu pe lângă portar, tu rămâi afară, el urcă scările, merge la closet, mai rătăcește cât mai rătăcește pe săli și pe urmă coboară foarte sigur pe el. Și ție îți spune că a vorbit cu cineva foarte important, dar că nu poate să îi divulge numele... Aceasta era teoria lui Muti - altă nedreptate la adresa lui Niki. Ce dacă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dacă vreau, nimic din supărările ei n-o să mă atingă. Eram gata-gata să pun mâna pe creangă și totuși n-am reușit, pentru că am întors capul după trăsură. Dar nu era cea pe care o așteptam, ci una care se rătăcise cine știe cum pe aici, pentru că a trecut de casa noastră. De aceea m-am liniștit și am prins creanga cu merișoare. Primul merișor era atât de acru că mi-au țâșnit lacrimile, ca atunci când cineva mă enervează, semințele lui albe mi-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
împreună la roată, ceea ce părea să mai dureze. Dar am rămas pe loc, așteptându-l să termine, pentru că, dacă nu mergeam cu el, ar fi urmat să plec de aici cu vreuna din funebrele căruțe. Ce birjă se mai putea rătăci în asemenea vremuri până aici ? Deși ziua fusese caldă ca vara, răcoreala serii a venit repede ; dincolo de câmp, la depozit, zarva continua, dar mai slabă, oamenii mahalalei se trăgeau încet spre casele lor și, până să reușească birjarul să urnească
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bea ! Or plăti, n-or plăti, deschide și dă-le să bea, să ne lase-n pace ! Și-am deschis, și-am ascuns toate ceasurile, că poate s-o rătăci v-unu pân sală ș-o da de ele. De rătăcit nu s-a rătăcit niciunu, da de pățit, tot era s-o pățim ! Că omu meu purta ceas cu brățară, și dacă era vară-i rămăsese dungă de la soare. Era omu meu negru tuci, numai dunga de la brățară-i rămăsese
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
or plăti, deschide și dă-le să bea, să ne lase-n pace ! Și-am deschis, și-am ascuns toate ceasurile, că poate s-o rătăci v-unu pân sală ș-o da de ele. De rătăcit nu s-a rătăcit niciunu, da de pățit, tot era s-o pățim ! Că omu meu purta ceas cu brățară, și dacă era vară-i rămăsese dungă de la soare. Era omu meu negru tuci, numai dunga de la brățară-i rămăsese albă. Și să nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lume, la ăla, la ălălantu. La mine - nimeni... Ce să mai stau aci ca un par ? Dacă văzui așa, ieșii afară... — De ce să ieși ? Ți-am spus să fii atentă ! Pavilioanele astea seamănă unul cu altul și poți să te rătăcești... Mi-a trecut mie pân cap că po’ să mă rătăcesc... Că aleile-astea o ia-n toate părțile, drace, zic. Dacă n-oi mai găsi p-ormă drumu ? Numa la chioșc aș fi mers să-mi iau o prăjitură
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stau aci ca un par ? Dacă văzui așa, ieșii afară... — De ce să ieși ? Ți-am spus să fii atentă ! Pavilioanele astea seamănă unul cu altul și poți să te rătăcești... Mi-a trecut mie pân cap că po’ să mă rătăcesc... Că aleile-astea o ia-n toate părțile, drace, zic. Dacă n-oi mai găsi p-ormă drumu ? Numa la chioșc aș fi mers să-mi iau o prăjitură, că pân-acolo știu - știu și să mă duc, și să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
n-avusei banii la mine, îi stricam degeaba ! Că tu tot mi-aduseși prăjituri... Că dac-am văzut că n-am bani, mi-am luat și gându să mai merg la chioșc, mai venea și lume puhoi, să nu mă rătăcesc p-aci, Doamne ferește, zic. Venea grămadă de lume, să fi văzut ce de lume venea ! La unu venea și câte patru, cinci, venea, de nu se mai termina... Venea la toți, la mine - nimeni... P-ormă, m-a luat și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din fiecare și apoi trecem prin dreptul unui ghișeu unde sîntem serviți. Pentru că avem mîncare de-acasă, ne permitem să facem mutre. Și glume. Ia uite! Cine-a scos capul din zeamă? Moby Dick! Moby Dick se cheamă un vierme rătăcit În meniu. Moby Dick ar trebui să fie un fel În meniu În sine. Pentru că atît prînzurile, cît și cinele militare sînt compuse În principal din legume fierte. Supremul zice că de la vitaminele lor o să devenim un fel de supraoameni
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și liniște, cu atît mai mult cu cît maică-ta e la mare pentru Încă o săptămînă. Încă mai ai nisip pe picioare, Înainte să te sui În tren, ai făcut o ultimă baie, la răsărit, pe plaja pe care rătăceau trei pescari și cinci milițieni. Ea, adormită, nu a Înțeles de ce pleci așa de precipitat. A fost așa de rea ideea cu salteaua? De ce n-ai rămas cu Florin și cu prietenii lui? De ce pleci așa? te-a Întrebat. Nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o referință. Magazine gigantice, pline cu haine, despre unele mărci ați auzit, despre altele nu - vă chinuiți să le țineți minte, ca să vă Îmbogățiți cultura de cetățeni ai sfîrșitului de mileniu. Probabil că cel mai mare șoc l-ați avut, rătăcind prin oraș, tu, Mircea și Nico, o tipă pe care o știai de la niște chefuri mișto din liceu, și Dan, În fața unui perete Întreg de stive de blugi, dintr-un astfel de supermarket: Lee, Wrangler, Levi’s. Probabil că cel
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu reclame la Cinzano, la Nivea sau la Fa culese din Paris Match-uri sau din alte reviste occidentale. În mijlocul ușii de dulap, e o imagine a paradisului: o tipă cu un păr blond lung, Îmbrăcată doar Într-un slip alb, rătăcind pe o plajă caraibeană plină de umbrele de soare albe sau de stuf, reflexe argintii străfulgerînd de pe Întinderea mării turcoaz, ea privind peste umăr spre cameră, În timp ce Își ridică mai bine pe umăr coșul clasic de plajă. Lui Romică, oricît
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a umplut de mîndrie pe ofițeri). Se fac bancuri despre auzul meu avariat (bă tăticule, ce era la gura ta, te-a scuturat rău de tot, am crezut că iar te adunam de pe jos), acum Într-o stare mai bună. Rătăcim o vreme pe aleile dintre dormitoare, pentru ca În cele din urmă să ajungem aproape de plajă, Într-o margine a poligonului. Ne așezăm pe un dîmb de nisip, pe o faleză joasă. Contururile zecilor de tunuri agresează linia orizontului, care Începe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
le petrecem mai nou În fața televizorului, care ne bombardează cu show-uri muzicale preluate de la posturi americane. Via Satelit, Sky Channel sau Satelite Hour ne aprind fitilul nu atît cu ultimele producții Depeche Mode (ce-o fi pățit Gahan de rătăcește pe dealuri Într-o pereche de budigăi albi, cu hermelina În spinare?), cît cu B.A.D. (Mick Jones post The Clash, mutat În ritmuri funk)... Sau chestia asta nouă excesiv de sonoră și de ritmată, Head Like a Hole, care ne
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu Gărdăreanu să le dea niște țuică, ei ar fi dat să intre În curte, că doar așa făceau, peste tot pe unde au ajuns, se serveau singuri, dar boierul stătea În prispă, rezemat În pușca de vînătoare. Cum erau rătăciți printre dealurile alea numai ei, probabil că și-au dat seama că, dacă-și puneau satul În cap, restul trupei nu mai găsea nimic din ei... PÎnă la urmă am scăpat, ne-am văzut de viață cum am putut... SÎnt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aflată alături de el, citînd dintr-o reclamă comunistă la CEC ( Încet, mai mult pentru sine): „Ban economisit, somn liniștit“. Duminică, sfîrșit de iulie. S-a Încins o bătălie nemaivăzută cu lubeniță. Toată socoteala s-a Întîmplat din cauza unui țăran care rătăcea cu o căruță plină de astfel de produse pe ogor, la liziera estică a bateriei. Dacă tot nu aveam ce face cu banii cîștigați În Las Vegas, i-am cumpărat omului marfa. Așa că, după ce am transferat conținutul căruței agricultorului direct
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dume și șmecherii politice ni le extragem dintr-un ziar nou care se cheamă Cațavencu, după personajul lui Caragiale. Și cam tot pe-atunci ne-am trezit În baterie cu un video. Ni l-a adus Adi, un alt craiovean rătăcit În Bateria a 3-a. Ar fi trebuit să-l vezi pe Marcel silabisind titlurile scrise de mînă pe cotoare, În căutarea acelei casete „cu sexy“. Din păcate, cînd Adi ne-a pasat geanta cu material cinematografic, a uitat să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Ruby pășeau fiecare pe cărări deosebite. Casa îi scăpa lui Alex, părea un reflex al incapacității ei de a se fi statornicit în viață. O amenința noaptea cu miros de fum și spaime de incendiu. Visa adeseori că s-a rătăcit prin casă și că pătrundea în încăperi de a căror existență nu știuse niciodată și în care se desfășura un alt soi de viață sau poate că se desfășurase până de curând și încetase. În asemenea momente de evaziune, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prea teribilă, or el trebuia să se menajeze. Se va duce pur și simplu și va bate la ușa lui. John Robert. Hotărârea îl umplea de o ciudată emoție ațâțătoare; se sculase din așternutul șifonat de pe canapea și începuse să rătăcească, plin de neastâmpăr și de energie, din sufragerie în camera de zi, apoi în bucătărie și îndărăt. Simțise nevoia să facă ceva, ca și cum ar fi fost ceva de făcut în casă, o treabă pe care o lăsase neîmplinită. Se pomenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
crezuse că-i Stella, care discuta afară pe scară. Numai că acolo nu era nimeni. Ieșise în grădină și văzuse un pește înotând într-un copac, dar își dăduse seama că era o amintire dintr-un vis, care cine știe cum se rătăcise pe acolo. Chemase la telefon Camerele Ennistone și aflase că John Robert închiriase o cameră la ei. Se dusese apoi la bibliotecă pentru a afla exact ce se întâmplase cu Schlick, dar nu reușise să găsească nici un material despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Nu știu. Mi-a cerut atunci să vin la el ca să discutăm despre închirierea Papucului. Asta a fost tot. — Și nu l-ai mai văzut de atunci? — Nu. George păru ușurat. Se rezemă de speteaza scaunului, lăsându-și gândurile să rătăcească. Acum era rândul lui Alex să se învârtească prin cameră. Și cum o mai duci tu cu Rozanov? — Eu? Mă iubește, mă urăște, mă îmbătrânește, mă trage îndărăt. Vechea poveste. Cum o să se termine? Oricum, în curând o să moară. Bătrânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
numai bine apărată, dar prin însăși natura ei știa să discearnă și poate că era profund naivă. Cel puțin, deocamdată, atingerea maculantă a lumii nu era de temut. Totuși, totuși, trebuia ferită de abominabila vulgaritate a maturizării. Imaginea lui Hattie rătăcind într-o lume secreta, de aventuri sexuale, pur și simplu îl teroriza pe filozof. S-ar fi zis că-și spunea cu o pasiune dementă: „Ea nu trebuie să păcătuiască“. Acest chin, care se manifestase și înainte prin premoniții torturante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urce pe umăr. Marea părea să se fi încălzit, iar cerul își radia albastrul orbitor peste orizontul eclipsat de valurile înalte, ritmice, din depărtare. Tom, mânat de impulsul lui frenetic, alergă pe plajă. Brian și Alex căutau de zor ceasul rătăcit în nisip. Dădu buzna peste ei: Voi știți că Iisus a fost în Anglia? Ce ți-a mai venit? întrebă Alex, exasperată. Iisus a fost în Anglia. E o legendă. A fost pe aici în copilărie, cu unchiul lui, losif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ținând în mână peria și pămătuful de șters praful: „Fir-ar să fie! Fir-ar să fie! Fir-ar să fie!“. Ar trebui să-l aducem pe Zet. Vă aduceți aminte când a descoperit, odată, pachetul cu sendvișuri care se rătăcise? — Ceasul lui Alex nu are miros, răspunse Brtian. — Ruby iar a dispărut, lua-o-ar dracii s-o ia! Spuse Alex. S-a dus să se zgâiască la Maryville. Uneori cred că nu-i în toate mințile. — Ruby o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-se din nou cuprins de acea amețeală care-i împăienjenea vederea, vertijul dezgustului de singurătate și de frustrare, în care șiruri nesfârșite de fulgi de zăpadă îl orbeau și-i obliterau orice interes. Își aminti de un vis în care rătăcea prin vaste caverne vibrante și își dădea seama, cu disperare, că erau de fapt grote de gheață adânc săpate sub un ghețar, grote în care era sortit să se prăvălească și să moară. E necesar să ne lipsim de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]