6,596 matches
-
este cel de-al doilea album de studio al formației britanice JLS. A fost lansat în Irlanda pe 19 noiembrie 2010 și în Regatul Unit pe 22 noiembrie 2010. Albumul a primit recenzii mixte. A debutat pe locul al doilea în Regatul Unit, țară în care s-au vândut 152.000 de copii în prima săptămână de la lansare și pe locul al patrulea în Irlanda. În total au fost vândute peste 650.000
Outta This World () [Corola-website/Science/320911_a_322240]
-
este descris prin comparație cu șlagărul Rihannei „Rude Boy”). Hugh Montgomery de la "The Observer" a descris o parte a înregistrărilor de pe material cu înregistrările interpretate de Usher, amintind și de o serie de „balade gângurite”. Alte publicații au oferit discului recenzii favorabile, editorii revistei "OK!" notând albumul cu patru puncte dintr-un total de cinci, afirmând că „"Outta This World" este o colecție fabuloasă de muzică urbană, cântece pop și R&B, stropite cu o lumină prăfuită de balade lacrimogene, precum
Outta This World () [Corola-website/Science/320911_a_322240]
-
din poezia lui Lewis Carroll „The Hunting of the Snark”) a fost difuzată în 1978 la BBC Radio 4. În ciuda lansării discrete a serialului (primul episod a fost difuzat la ora 10:30 p.m. miercuri, 8 martie 1978), a primit recenzii în general bune și o reacție publică surprinzător de mare pentru o emisiune la radio. În același an s-a difuzat un episod special de Crăciun. BBC obișnuia la acea vreme să comande episoade speciale de Crăciun pentru serialele radiofonice
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
care a produs mai târziu "Mediterraneo" și "Life Is Beautiful". Criticul de film Roger Ebert i-a acordat trei stele și jumătate din patru. Site-ul web Rotten Tomatoes arată că 90% dintre criticii de film i-au acordat o recenzie pozitivă, cu o notă în medie de 8/10. Filmul are un rating de 80 (bazat pe 20 de recenzii) pe site-ul Metacritic. Filmul a fost clasat pe locul 27 în ierarhia "Cele Mai Bune 100 de Filme ale
Cinema Paradiso () [Corola-website/Science/315287_a_316616]
-
și jumătate din patru. Site-ul web Rotten Tomatoes arată că 90% dintre criticii de film i-au acordat o recenzie pozitivă, cu o notă în medie de 8/10. Filmul are un rating de 80 (bazat pe 20 de recenzii) pe site-ul Metacritic. Filmul a fost clasat pe locul 27 în ierarhia "Cele Mai Bune 100 de Filme ale Cinematografului Mondial" a celor de la "Empire", în anul 2010.
Cinema Paradiso () [Corola-website/Science/315287_a_316616]
-
piese de pe album, inclusiv „Just a Girl” (primul lor cântec care a intrat în clasamentele Billboard Hot 100 și UK Singles Chart) și „Don't Speak” (cel mai de succes single al grupului). Albumul a fost primit, în general, cu recenzii pozitive de la criticii de specialitate. La premiile Grammy din 1997, formația a fost nominalizată pentru „Cel mai bun artist nou” și „Cel mai bun album rock”. "" a fost distribuit în peste 16 milioane de exemplare internațional, primind disc de diamant
Tragic Kingdom () [Corola-website/Science/315280_a_316609]
-
primind disc de diamant în august 1997. În Europa, albumul a ocupat prima poziție în Belgia, Finlanda și Norvegia, top cinci în Austria, Elveția, Germania, Olanda, Regatul Unit și Suedia, precum și top 20 în Franța. Albumul a primit, în general, recenzii pozitive. David Fricke de la "Rolling Stone" l-a descris ca fiind "agil, o variantă suburbană albă pentru ska și pop în stil Blondie." Totuși, a criticat șlagărul "Don't Speak" ca fiind o "poșircă iritantă", vocea lui Stefani fiind descrisă
Tragic Kingdom () [Corola-website/Science/315280_a_316609]
-
on This", cântece în care "[Stefani] își recunoaște obsesia cu ratații și încearcă să se elibereze". Criticul Mike Boehm de la "Los Angeles Times" l-a apreciat, considerându-l o îmbunătățire față de "compozițiile difuze și aiurite de pe albumele anterioare". Într-o recenzie favorabilă oferită de "The Village Voice", criticul Chuck Eddy a considerat că "No Doubt reînvie exuberanța new-wave pierdută în anii '80". Allmusic l-a numit "distracție pură", descriind muzica ca fiind "ceva între punk-ul anilor 1990, third-wave ska și sensibilitate
Tragic Kingdom () [Corola-website/Science/315280_a_316609]
-
radio. Yahoo! Music l-a numit "fenomenal", considerând fiecare piesă un posibil hit. Robert Christgau i-a oferit doar un C+, numind-o pe Stefani "debilă mintal", iar albumul "supraeveluat". Adrienne Warrell de la "34th Street Magazine" i-a oferit o recenzie pozitivă, apreciindu-i atracția emanată de adolescenți față de el. La premiile Grammy din 1997, No Doubt au fost nominalizați pentru "Cel mai bun artist" și "Cel mai bun album rock". No Doubt au pornit în turneul Tragic Kingdom după lansarea
Tragic Kingdom () [Corola-website/Science/315280_a_316609]
-
prima săptămână, obținând discul de platină. Albumul a a câștigat popularitate și la nivel internațional, obținând poziții înalte în clasamentele de specialitate, iar în S.U.A. a primit discul de platină, semnificând peste un milion de exemplare comercializate. Albumul "" a primit recenzii mixte, editorii revistei "Rolling Stone" remarcând evoluția Rihannei, însă exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de inventivitate a discului, din punct de vedere muzical. Criticii au apreciat fuziunea dintre stilurile dancehall, hip hop și R&B, iar baladele au fost aclamate
A Girl Like Me () [Corola-website/Science/315339_a_316668]
-
nici referirile la droguri, atât de obișnuite în versurile Suede („She” - "She, sh-shaking up the karma / She's injecting marijuana", „The Chemistry Between Uș”). Albumul se încheie într-o notă cu totul neașteptată, optimistă și tandra, cu melodia „Saturday Night”. Recenziile ce se pot găsi sunt în majoritate favorabile; un pasaj reprezentativ: „După cel de-al doilea album, impresionant, dar dificil în același timp, s-au întors la rădăcini și au făcut un album clasic de pop. Un lucru plăcut la
Coming Up () [Corola-website/Science/315377_a_316706]
-
1951-1964), la Universitatea Națională de Muzică și Universitatea "Hyperion" din București (1951-1999). A desfășurat o intensă activitate de critică muzicală în presa din România și din Europa, America de Sud, America de Nord, Africa și Asia, publicând peste 5.000 de eseuri, studii, articole, recenzii etc. A participat la numeroase Simpozioane și Conferințe de muzicologie în Europa și SUA, susținând comunicări științifice, conferințe, referate. Este coautor al libretului operetei "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino (1954), reprezentată în România, Germania, URSS Austria, Belgia, Olanda
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
mărime și toate cu analize din punct de vedere al însușirilor artistice, de adâncime, si de o frumusețe aparte ce îl particularizează dar și îl așază în rândul istoricilor noștri de artă, de bună tradiție." Prof. univ. dr. Marcel Știrban ― recenzie la cartea Secvențe din artă plastică blăjeana, sec. XVIII-XX, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Historia, 1-2, 1993. "[...] cartea dr. Cornel Tatai-Baltă se citește cu multă plăcere, aș zice: dintr-o suflare. Stilul este alert, fluent, ferit de convulsiuni și de tensiune
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
artă plastică blăjeana (sec. XVIII-XX) este o lucrare originală și - cum am mai spus-o - temeinică și ea va rămâne, nu ne îndoim, un titlu de referință în bibliografia cercetărilor asupra istoriei artei românești transilvane [...]". Prof. univ. dr. Mircea Toca ― recenzie la Secvențe ..., în Tribună, nr. 21, 1993. "Veritabilă monografie despre xilogravura de la Blaj, dar cu largă deschidere spre istoria acestei arte la români în general, cartea este foarte utilă specialiștilor, dar nu numai lor, ea fiind accesibilă și cititorilor de
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
21, 1993. "Veritabilă monografie despre xilogravura de la Blaj, dar cu largă deschidere spre istoria acestei arte la români în general, cartea este foarte utilă specialiștilor, dar nu numai lor, ea fiind accesibilă și cititorilor de formații diferite." Dr. Gheorghe Buluță ― recenzie la Gravorii în lemn de la Blaj, în Biblioteca, 1, 1997. "Cartea să limpezește probleme de ansamblu, trasând coordonate ferme, dar și aspecte de detaliu [...]. Aspirând spre exhaustivitate, catalogul raționat este însoțit de multiple reproduceri; încheind o lucrare valoroasă. Studiu de
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
încheind o lucrare valoroasă. Studiu de referință, cartea lui Tatai-Baltă nu poate fi ocolita de acei exegeți care, reluând eventual tema, află aici prețioase indicii și exprimarea neechivocă a unor puncte de vedere personale". Prof. univ. dr. Viorica Guy Marica ― recenzie la Gravorii în lemn de la Blaj, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996. Autorul a cercetat în ultimele două decenii materialul cu care s-a lucrat în tipografia Blajului în secolele XVIII-XIX, produsele de carte ieșite de aici, corelând informațiile blăjene cu
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
impresionant, rezultatele parțiale ale cercetării efectuate începând să fie publicate în reviste de specialitate din Cluj, Albă Iulia, București, studii apreciate pentru informația nouă și spiritul critic așezate la baza lor." Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române ― recenzie la Gravorii în lemn de la Blaj, în Cele trei Crișuri, nr. 5-6, 1995. "Ar mai fi necesară poate o întrebare: De ce „interferente cultural-artistice europene”. Volumul este cu și despre realizările artistice ale Blajului și ale blăjenilor născuți în urbe sau
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
născuți în urbe sau doar locuitori vremelnici ai acestuia. Operele lor însă, nu sunt și nu au rămas doar ale Blajului, ci au avut ecou și pot fi comparate și încadrate cu realizări similare din spațiul european." Dr. Ioana Rustoiu ― recenzie la Interferente cultural-artistice europene, în Patrimonium Apulense, III, 2003. „Trăim tot mai mult sentimentul că, prin opera scrisă până acum în sfera istoriei artei și culturii, Profesorul Cornel Tatai-Baltă poate fi considerat o instanță pentru istoria medie, modernă și contemporană
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Blajul în imagini, 2002; Interferente cultural-artistice europene, 2003 s. a. „De data aceasta, colegul nostru ne ofera lumină și culoare, prin cercetarea monografica dedicată pictorului Iuliu Moga (1906-1976), creator autentic care face parte din Panteonul Blajului”. Prof. univ. dr. Iacob Mârza ― recenzie la cartea Iuliu Moga (1906-1976), în Cultura creștină, 3-4, 2004.
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
prezent Varlaam Merticariu este lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din cadrul Universității „Al. I. Cuza“ din Iași din 1996 și la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ a Universității din București din 2009. A publicat numeroase studii și recenzii în volume colective și reviste de specialitate și a susținut comunicări științifice la numeroase conferințe și simpozioane de teologie naționale și internaționale. La 25 octombrie 2015 a participat la inaugurarea Cimitirul militarilor români de la Rossoșka, primul de pe teritoriul fostei URSS
Varlaam Merticariu () [Corola-website/Science/317477_a_318806]
-
ale anului 2008 (în funcție de numărul de spectatori). Cronicile cinematografice ale filmului "Nunta mută" au fost mixte, de la unele foarte elogioase la altele cu totul negative. Toți criticii au elogiat însă calitatea imaginii lui Vivi Drăgan Vasile. Unii critici au realizat recenzii dure ale filmului, găsindu-i tot felul de neajunsuri. Alin Ludu Dumbravă i-a dat o stea din cinci, considerându-l un experiment nereușit din cauza jocului teatral, a scenelor haotice și kitsch și a montajului neinspirat. Scenele filmate în prezent
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
film de Kusturica. Plus Chaplin, Keaton și Keystone Cops”". Ileana Bîrsan considera filmul ca fiind "„superficial și demonstrativ”", plin de clișee narative și de teatralism și în care se face exces de dialoguri pretins amuzante și glume grosolane. Într-o recenzie publicată în noiembrie 2008 pe situl LiterNet, Lucian Maier a afirmat că filmul se remarcă prin "„goana după poante”", dar cu toate acestea "„umorul filmului nu prea depășește calitatea livrată de Vacanța Mare”", prin criticarea grosieră a societății actuale românești
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
vitalitate”". El critică însă teatralitatea interpretărilor. În ajunul Crăciunului anului 2008, Horațiu Mălăele a publicat în "Jurnalul Național" un pamflet intitulat „Horațiu Mălăele și croncănicarii”. El a atacat agresiv trei critici: Andrei Gorzo, Lucian Maier și Ileana Bîrsan, ale căror recenzii critice le-a catalogat drept "„o îngurgitare nesănătoasă și confuză la limita toxiinfecției intelectuale”". Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a acordat acestui film în anul 2008 trei premii: Premiul pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile) , Premiul Opera Prima (Horațiu Mălăele) și
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Dragomir Horomnea (https://fr.scribd.com/doc/27928/Nr466-1974). La ora actuală (a început pe 13 noiembrie 2010) "Omul invizibil" este jucat la Teatrul Menier (Fabrica de Ciocolată Menier) Londra, până pe 13 februarie 2011. Daili Express i-a făcut o recenzie favorabilă, în timp ce Financial Times i-a dat 3 stele din 5, criticând lipsa elementelor de groază, deși asta poate fi justificat prin faptul că publicul țintă are 8 ani. Cititorii de pe whatsonstage.com i-au oferit piesei o recenzie mai
Omul invizibil () [Corola-website/Science/321335_a_322664]
-
o recenzie favorabilă, în timp ce Financial Times i-a dat 3 stele din 5, criticând lipsa elementelor de groază, deși asta poate fi justificat prin faptul că publicul țintă are 8 ani. Cititorii de pe whatsonstage.com i-au oferit piesei o recenzie mai bună decât site-ul.
Omul invizibil () [Corola-website/Science/321335_a_322664]