6,870 matches
-
895 Lampe KF. Rhododendrons, mountain laurel, and mad honey. Jama 1988;259:2009. 896 Choo YK, Kang HY, Lim SH. Cardiac problems in mad-honey intoxication. Circ J 2008;72:1210-1. 897 Campagna JA, Carter C. Clinical relevance of the Bezold-Jarisch reflex. Anesthesiology 2003;98:1250-60. 898 Onat F, Yegen BC, Lawrence R, Oktay A, Oktay S. Site of action of grayanotoxins in mad honey in rats. J Appl Toxicol 1991;11:199-201. 899 Ösken A., S. Yaylacı, E. Aydın, İ. Kocayiğit
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
românești din Transilvania, pentru care erau scrise, în primul rând, foile lui Barițiu. Revista a susținut necesitatea ridicării culturale a poporului, ca un prim pas spre realizarea unității culturale a tuturor românilor. Ideile Școlii Ardelene se fac încă simțite, dar reflexele iluministe coexistă cu ecourile romantismului; predomină spiritul patriotic și moderat politicește al lui Barițiu. Până la apariția „Familiei” sau a „Albinei Carpaților” și, mai târziu, a „Tribunei”, F. pentru m., i. și l. va fi cel mai important periodic literar al
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
opera poetului. Ultimele șase capitole ale monografiei examinează întruchipările timpului în poezia eminesciană: timpul demiurg, timpul biruit de poezie, sentimentul duratei și ambivalenței timpului, evaziunea din timp. Dense sunt și capitolele Eminescu și tradiția; substratul autohton al culturii sale și Reflexe ale tradiției în câteva figuri ale limbajului eminescian. Autoarea demonstrează, pentru prima dată în critica europeană care s-a aplecat asupra operei poetului, universalitatea poeziei acestuia, unicitatea ei în contextul romantismului european. Exegeta a pornit de la constatarea că „Lipsește României
DEL CONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
1987), iar în 1995 publică primul volum, Opus nr. 1 pentru hârtie și creion (Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din Timișoara). Colaborează cu recenzii, eseuri, proză și teatru la reviste culturale de limbă română („Caiete critice”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Orizont”, „Reflex”, „Rostirea românească”, „Semenicul”, „Paralela 45”, „Origini” ș.a.) și de limbă germană („Neue Banater Zeitung”, „Allgemeine Deutsche Zeitung”, „Signum”). A luat parte la numeroase seminarii internaționale în Germania și a beneficiat de o bursă DAAD la Universitatea „Ludwig Maximillian” din München
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
mai puțin dificilă responsabilizarea administrației publice În ceea ce privește rezultatele concrete ale activității sale, fără Însă ca, În acest mod, politicile publice să fie asimilate exclusiv administrației publice. În aceste condiții, un discurs despre reforma procesului politicilor publice nu se referă la reflexul administrativ al unor măsuri procedurale, ci vizează abilitatea de a transforma o acțiune colectivă În beneficii, chiar dacă această acțiune se coagulează, la nivelul unei comunități, de exemplu, fără aplicarea unui stimulent guvernamental corespunzător. Încercarea de a promova la nivelul unei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de decizie și de elaborare și implementare a politicilor publice la nivel național. Ultimul studiu din această parte a volumului („Reforma formulării politicilor publice - Între schimbarea premiselor și schimbarea presupozițiilor”, semnat de Florin Bondar), susține autonomia procesului politicilor publice față de reflexele administrative ale unor Încercări de eficientizare a activității organizațiilor reprezentante ale administrației publice centrale. Studiul aduce În discuție câteva dintre aceste reflexe legate de unele măsuri de reformare a administrației publice centrale. Astfel, se susține că o reformare a formulării
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor publice - Între schimbarea premiselor și schimbarea presupozițiilor”, semnat de Florin Bondar), susține autonomia procesului politicilor publice față de reflexele administrative ale unor Încercări de eficientizare a activității organizațiilor reprezentante ale administrației publice centrale. Studiul aduce În discuție câteva dintre aceste reflexe legate de unele măsuri de reformare a administrației publice centrale. Astfel, se susține că o reformare a formulării politicilor publice la nivelul administrației publice nu poate fi reală dacă nu Începe cu modificarea presupozițiilor care o fundamentează. Acest demers nu
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
bună practică. Din acest punct de vedere, reforma nu Înseamnă doar o Îmbunătățire, ci schimbarea unui sistem cu altul. În consecință, un demers poate fi asociat unei reforme numai atunci când el vizează modificarea presupozițiilor constituționale ale unui sistem, și nu reflexe marginale ale unor măsuri introduse pe calea oferită de sistemul care se dorește schimbat. În această situație, un demers de reformă În domeniul administrației publice conduce, inevitabil, către o luare de poziție ideologică, deoarece presupune asumarea unei viziuni În ceea ce privește tipul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o cronică semnată Valentina Cocișiu. De-a lungul anilor a colaborat la „Scrisul bănățean” (frecventând și cenaclul tinerilor creatori grupați în jurul revistei), „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica”, „Reflex”, „Paralela 45” (supliment al ziarului „Renașterea bănățeană”), „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Românul american” (Detroit, SUA) ș.a. Debutul editorial s-a produs în 1972, cu Anotimp de aur, carte de reportaje, care prin priza la real, dispoziția pentru comunicare și suflul
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
75-83; Raicu, Critica, 239-246; Ștefănescu, Preludiu, 40-46; Manu, Eseu, 150-156; Nițescu, Poeți, 179-209; Baltag, Polemos, 210-215; Alboiu, Un poet, 116-118; Grigurcu, Poeți, 440-447; Cristea, Faptul, 83-87; Iorgulescu, Critică, 58-61; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 52-57; Bucur, Poezie, 271-287; Tuchilă, Cetățile, 16-43; Gheorghiu, Reflexe, 72-81; Simion, Scriitori, III, 265-297; Cristea, Modestie, 47-50; Pop, Jocul, 345-363; Grigurcu, Existența, 136-142; Regman, De la imperfect, 199-211; Cistelecan, Poezie, 183-190; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 439-447; Șerban Foarță, Plaudite, cires!, „22”, 1990, 34; Viorel Mureșan, E claus aici..., F, 1990, 8; Nicolae
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
În Franța anilor șaptezeci-nouăzeci. Cartea ei este un manual de supraviețuire, succesor al manifestelor politice ultimative, fidele spiritului și metodei revoluționare de felul celui citat mai sus. Puternică este În scrierile ei nostalgia retoricii inflamate a anilor nebuni, care trimite reflexe expirante pe sintaxa cenușie a resemnării. Citez din romanul pe care-l prezint: Suprimînd posibilitatea de a alege, sistemul le-a negat opozanților săi orice valoare. [...] Nu pot scăpa de această societate care fragmentează. [...] SÎntem niște nimeni, disprețuiți și azvîrliți
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
redonnetiene Își găsesc cu greu un nume, iar acesta are o existență atît de fragilă Încît, departe de a identifica o referință, o aruncă În insignifianță. Deși În ultimele cărți exigența anomiei este slăbită, cu greu acestea pot fi considerate reflexe de realitate istorică, cu greu porțiuni din textele lor acceptă iradierea istoriei, astfel că povestea, deși programatic minimalizată prin viteza derulării, capătă o individualitate remarcabilă. Apoi, În comparație cu Mersault, personajele Mariei Redonnet iau distanță față de reprezentarea realistă, iar, față de estetica camusiană
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fiului ei. Ajungem repede la concluzia că nu cunoaștem identitatea sexuală a protagonistului: „nu știți ce Înseamnă dragostea unui bărbat pentru un alt bărbat” afirmă cel/cea care-și spune cîteva rînduri mai sus „nebună”. Să fie ciudata relație un reflex monstruos al iubirii filiale, un exces care, ca orice exces, ascunde lipsa? Nu vom afla, dar nici nu ne va interesa foarte mult, atîta vreme cît vom ști să-l ascultăm pe Emmanuel Adely care ne vorbește firesc - veți vedea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
multă perversitate, mai multă detașare. Nu În ultmul rînd mă scot din sărite un anume masochism cu explozie Întîrziată, celebrarea contemplării În detrimentul intervenției, chiar și amănunte precum Îmbrîncirea În Întuneric a profilului generos al femeii-soție și reciclarea cu mai puțin reflex lucid a unor șabloane literare notorii de pe diverse paliere iubirea imposibilă, misterul aparentului vid provincial, abisalitatea ființelor dezechilibrate, finețea și pudibonderia scripturală pe scurt, o cultură a frumosului de rit vechi. Acum, se știe totuși că unii poeți francezi de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Înlocuită de cea a unicității, după care secolul al XIX-lea Îi găsește sediul În inconștient. Inconștientul, termen compus care apare pentru prima oară În limba franceză la 1820, desemnează entitatea construită pentru a Înlocui sufletul. Dar, dacă sufletul era reflexul divinității, exprimat prin intermediul codurilor normate de civilizație, inconștientul rămăne să afirme apartenența omului nu la o ierarhie ontologică căreia tradiție Îi pune la dispoziție cunoașterea, ci la natura ale cărei legi sînt În număr infinit. Literatura modernă este discursul inconștientului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981, 12; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Gheorghiu, Reflexe, 15-18; Emil Nicolae, „Poezia”, CL, 1984, 4; Artur Silvestri, „Poezia”, LCF, 1984, 45; Braga, Sensul, 168-172; Grigurcu, Existența, 158-162; Cristian Bădiliță, Logos și contemplație, RL, 1991, 26; Ulici, Prima verba, III, 243-244; Ioana Pârvulescu, Experiența lui Narcis, RL, 1993, 46
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura reflexelor de artă”, C. realizează două lucrări, Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988, în colaborare cu Ion Cuceu), și Ritualul agrar al cununii la seceriș (2003). Cea dintâi este prima tipologie dedicată unui obicei, unui fapt cultural
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
socialismului științific”. Școala, întregul sistem educativ, a fost supusă unui proces de prelucrare, elaborându-se „strategii majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, acceptării și perpetuării comunismului ca normalitate biosocială: disciplinarea (având ca scop difuzarea fricii controlate și instituirea reflexelor de obediență individuală); uniformizarea (urmărind instaurarea și menținerea unui climat, cenzorial și pauper, de echitate colectivă) și îndoctrinarea (vizând formarea politico-ideologică) a viitoarelor cadre PCR”. Omul de la catedră devine, prin noile atribuții ce i se transferă și prin aplicarea unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și giganticele manifestări și festivaluri, tip „Cenaclul Flacăra” sau „Floarea din gradină”, facilitează insinuarea subtilă a unui anumit tip de „comunism de consum”, digerabil, acceptabil, chiar agreabil. Producțiile subculturale sunt mai accesibile, pot fi gustate de mulți și nu trezesc reflexul de apărare pe care l-ar declanșa discursul dur, direct. Este în aceste producții, ca și în unele opere literare, o anumită „mecanică ideologică”, un „marketing ideologic” ce poate fi numit și „comunism la pachet”. Alături de segmente de discurs pur
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trebuie să avem în vedere și justificarea practică a cercetărilor noastre, teme ca sărăcia, șomajul, migrația, în general toate temele care țin de domeniul mai larg al problemelor sociale, sunt prioritare în sociologia românească, această situație fiind în mare măsură reflexul preocupărilor din cadrul societății românești actuale. Consider o prejudecată cu efecte decurajatoare pentru cercetarea din domeniul științelor sociale promovarea cu predilecție a temelor ce contribuie în mod direct la rezolvarea problemelor sociale. În condițiile cultului excesiv al temelor de sociologie axate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interioară a Sfintei Treimi, unirea totală dintre cele trei persoane, odihna fiecăreia în cealaltă - perihoreză - având fiecare în celelalte totul și neavând de a căuta ceva dincolo de ele”... Conceptul de „persoană” în perspectivă etică Omul e capabil de iubire prin reflex divin, prin faptul că e creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta i-ar conferi și o calitate secundă de persoană, dar numai pentru a se întoarce către Dumnezeu, pentru a-l iubi. Persoana a fost pentru om multă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutică pentru că evaluează zonele sintone și „sănătoase” ale persoanei, punctele de ancorare pentru programele de psihoterapie și reintegrare socială. Relația de comorbiditate între Axa I și II formulată strict medical este o problemă reală care se cere însă înțeleasă ca reflexul unei realități antropologice mai adânci. În existența oricărui om, fără nici o implicare specială a psihopatologiei, există în mod firesc o diferență dar și o interrelație între două perspective. Pe de o parte dimensiunea structurală, de identitate cu sine organizată în jurul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de caritate” promovate de unele guverne postdecembriste - cum sunt: creșterea irațională a salariilor, reducerea normelor de producție, scăderea producției fizice - au constituit un veritabil „cal troian” al economiei, având ca efect imediat deformarea eticii muncii și perpetuarea periculoasă a vechiului reflex al dezinteresului unor lucrători față de soarta și rezultatul muncii lor. Autoritățile trebuie să adopte o atitudine mult mai activă față de descoperirile științifice și tehnice contemporane. Fără aceasta nu se poate vorbi de o dezvoltare social-economică mai accelerată. România are nevoie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
adâncimea tratării. De o noutate frapantă, aportul său științific este masiv, însemnând de fapt descoperirea unui obicei necercetat până atunci (Creangă, în Amintiri din copilărie, îl semnalase doar). Materia este structurată în patru părți: Formulele de descolindare, Riturile de descolindare, Reflexul riturilor negative în formulele-amenințări la români, ca și la alte popoare și Substratul mistic al descolindatului. În esență, descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, „care au încălcat o tradiție, pe care colectivitatea rustică o respecta cu sfințenie: buna primire a
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Debutează cu placheta Păsări neînșeuate (1981), ale cărei poezii sunt un amestec de prozaism deliberat și de imagini suprarealiste („Era vineri / La prânz s-a servit fasole / Atunci ai venit și tu / călare pe barză”), fără a fi ocolite unele reflexe metapoetice. Atmosfera este vag rustică, străbătută pe alocuri de sarcastice dezavuări ale orașului. Plachetele următoare adâncesc aceste tendințe, adăugându-le o anume violență atât de limbaj, cât și de imagini („Să-i tăiem ochiului / ochiul. Din el vor ieși viermi
CIOBANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286238_a_287567]