6,083 matches
-
trecut la Șantierul Naval „Neptun” și la fabrica de avioane „Arado”, din Warnemünde. Fabrica de avioane Heinkel era așezată între Rostock și Warnemünde, într-un cartier al orașului, denumit „Marienehe”. Distanța de la Kritzmow era destul de mare. Legionarii trebuiau să se scoale la 4,30 dimineața, făcând mai bine de o oră cu tramvaiul și pe jos, pentru a ajunge la fabrică. Localitatea Kritzmow fiind prea departe, autoritățile au decis mutarea legionarilor în cartierul Marienehe, din apropierea fabricii de avioane Heinkel. În 10
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fabricii de avioane Heinkel. În 10 Mai 1941, grupul legionar e încartiruit tot întrun restaurant, cu numele de „Schweizerhaus”, care fusese o casă de odihnă. Se aflau acum în apropiere de fabrică dar și în plin oraș. S-au putut scula mai târziu, căci la orele 6 dimineața un autobuz îi transporta la locul de muncă. Șicanele poliției au început și la Rostock. Mai întâi li s-au ridicat pașapoartele (Fremdenpass), ca să nu poată părăsi orașul. Apoi li s-a pus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fiind perfect organizați de la centrul de comandă până la ultimii executanți. Pentru cine ar crede că exagerez în aprecieri vreau să dau două momente revelatoare: Când l-au adus pe Nicolae Petrașcu pe targă de la Talpa Iadului anchilozat complet, neputându-se scula în picioare decât ajutat, am protestat spunându-i securistului, care îl adusese: Domnule colonel, asta nu e închisoare în care să poată trăi un om bolnav! Ce mă tu ești avocat? Nu trebuie să fii avocat ca să-ții dai seama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în interiorul camerei era numai namila de Ștefan, care când îi luă pătura de pe cap, îi puse o lanternă în ochi și îi trânti un pumn în față, care îl doborâ la pământ pe Tavi. îl lovi cu picioarele să se scoale, urlând la el: „Scoală-te banditule, criminalule!” Voinea se făcuse cocoloș jos acoperindu-și cu brațele ficatul și pieptul pentru a para loviturile de cizmă ale torționarului. Acesta continuă să-l lovească în neștire când cu vârful cizmei, când cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
namila de Ștefan, care când îi luă pătura de pe cap, îi puse o lanternă în ochi și îi trânti un pumn în față, care îl doborâ la pământ pe Tavi. îl lovi cu picioarele să se scoale, urlând la el: „Scoală-te banditule, criminalule!” Voinea se făcuse cocoloș jos acoperindu-și cu brațele ficatul și pieptul pentru a para loviturile de cizmă ale torționarului. Acesta continuă să-l lovească în neștire când cu vârful cizmei, când cu călcâiul, urlând și făcând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru D-nul Pătrașcu căci îl vedeam cum închidea ochii și strângea din dinți de durere. Trebuia perseverență și pentru dânsul și pentru noi, care îl ajutam. Căutam să-l ambiționez, acuzându-l de lipsă de voință: „Trebuie să vă sculați în picioare, căci vi s-au atrofiat mușchii, doar se știe că un organ nefolosit timp îndelungat, încet, încet nu-și mai poate îndeplini funcția”. D-nul Petrașcu asculta și mă privea cu un reproș în ochi ca și cum mi-ar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
N-aveam nimic special de făcut în ziua aceea, așa că aș mai fi putut trage un pui de somn. M-am gândit însă mai bine și am decis să nu mă mai culc. Sunt de principiul că trebuie să mă scol o dată cu primele raze ale soarelui. Îmi place foarte mult. Am făcut un duș, mi-am masat bine trupul și m-am bărbierit. Am făcut gimnastica mea obișnuită de douăzeci de minute și am mâncat ce-am găsit prin casă. Frigiderul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și dădea ordine, iar ceilalți executau. La fel ca în armată. Cunoscuseră cu toții războaie și manevre, revoluții și contrarevoluții. Pentru că n-au avut niciodată timp să se gândească la o viață normală de familie, au rămas singuri la bătrânețe. Se scoală dimineața devreme, servesc micul dejun și apoi își vede fiecare de-ale lui, de cele mai multe ori fără să mai aștepte ordine. Unul cojește vopseaua veche de pe pereții casei, altul smulge buruienile din grădină, altul se ocupă de repararea mobilierului, altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
seara s-a înființat la mine domnișoara durdulie în costum roz. M-a scuturat zdravăn de umeri. N-avea nimeni dreptul să-mi perturbe somnul. Nu eram mingea de ping-pong a nimănui. — Lasă-mă în pace! am bombănit. — Te rog, scoală-te! Te implor! insistă ea. — Lasă-mă! am repetat. — Nu e momentul să dormi, zise ea. M-a lovit cu pumnii în coaste și mi-a atins burta. M-a sfâșiat o durere ascuțită de am avut impresia că s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
momentul să dormi, zise ea. M-a lovit cu pumnii în coaste și mi-a atins burta. M-a sfâșiat o durere ascuțită de am avut impresia că s-a deschis ușa iadului. — Te implor! țipă ea. Dacă nu te scoli, se sfârșește lumea. 16 La capătul lumii Venirea iernii M-am trezit printre mirosurile familiare. Era patul meu. Camera mea. Dar aveam senzația că ceva nu mai era la fel ca înainte. Ceea ce vedeam mi se părea o plăsmuire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
undeva de departe... de la câțiva kilometri. Parcă vâjâia vântul. — Deci ai nevoie de mine? mă întrebă ea. — Bineînțeles. 17 În țara aspră a minunilor Sfârșitul lumii, Charlie Parker, bomba cu ceas — Te implor, striga fata cea durdulie. Dacă nu te scoli, se sfârșește lumea. N-are decât să se sfârșească, am mârâit eu. Mă durea îngrozitor rana. Parcă băteau în burta mea patru picioare a doi gemeni zdraveni. Ce s-a întâmplat? Ce te doare? Am respirat adânc, am luat tricoul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am gândit iar la ziarele de dimineață. Erau cu siguranță proaspăt ieșite de sub tipar. Le simțeam parcă urmele de cerneală pe degete. Și erau pline de știri noi: ce se mai întâmpla sus pe Pământ, la ce oră s-a sculat prim-ministrul, anunțuri de la bursa de valori, sinucideri în familii, masa de seară, lungimea fustelor, prezentarea unor discuri noi, anunțuri imobiliare... Absolut orice găseai în ele. Problema mea era că nu mă mai abonasem la ziare. Renunțasem cu vreo trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de elefanți. Da, spuse bătrânul. Numai că... — Stați puțin! Permiteți-mi să vă întreb ceva. — Te rog. Am înțeles în mare, dar nu cred că modelele acelea de comportament pot dicta și activitatea de rutină. Să zicem că eu mă scol dimineața și vreau să mănânc pâine și să beau lapte, cafea sau ceai. Aleg ce-mi place, nu? — Da, bineînțeles, zise Profesorul dând din cap. Dar ar mai fi o problemă... a subconștientului care se modifică mereu. Ca edițiile revizuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Reverberația lor în urechile mele mi se părea ciudată. Poate din pricina frigului. Sau poate pentru că mi s-au întâmplat prea multe în ultima vreme și nervii mei erau încordați la maximum. Ceasul arăta aproape ora zece. Niciodată nu m-am sculat atât de târziu. De ce nu m-a trezit Colonelul? Cu excepția zilelor în care am avut febră și când m-a vegheat neîntrerupt, el venea la mine în fiecare dimineață la ora nouă. Aducea și tava cu micul dejun pentru amândoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și de bizar a scenelor schițate, culoarea fiecărui element în parte: „Plini de prestanță, / Lănțarii măsurară prima distanță / (6 m) și notară la rubrica «Observații»: / «Fecioară. Vica. Își roade unghiile de nesații.» / Os ivea dimineața, sidefat. / «Vica, mamă, te-ai sculat?» / Țipă o babă la geamul alăturat / («Obeză. Dă în cărți. Candele-n odaie. / Ciudate lampioane dintr-un Paris de Paie. / Ascultă la prânz, în cămășoi, / Cotele apelor Dunării, la postul doi»)”. (O dimineață în curte). Poemul este atât de „încăpător
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
secvență, elemente complet divergente. Dar oniricul D. „disciplinează”, așa-zicând, visul, dând libertății sale o organizare artistică. Toate poemele sale, chiar și cele mai stranii, sunt impecabil ritmate și rimate, cu rime - e adevărat - insolite, năstrușnice, pline de haz („sidefat” / „sculat”, „cămășoi” / „doi”, „calcanu’” / „Câlniceanu”, „Marin” / „argentin”). E efortul unui tipic poet de atelier, baroc, șlefuind cu atenție și răbdare vocabulele rare (sau, dimpotrivă, tocite de atâta banalitate) și făcându-le să se lege, în sonorități muzicale, unele de altele. Cuvintele
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol,/ să scol, să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol,/ să scol, să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă premise și
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
dat inevitabil al societății și culturii noastre: „Domnu' de la Ford, v-am dat fabrica, dar vă rog să lăsați niște defecte la noua mașină pentru a menține ceva din specificul prestigioasei industrii românești de autoturisme. Știți? Șoferul român tradițional se scoală duminică dimineața, bea ceva, se bărbierește, ia bilet la Loto, se întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
frații? Te-a atins cineva vreodată într-un mod care te-a speriat sau ți-a creat un disconfort? Are cineva din familia ta probleme cu alcoolul sau drogurile? 3. Sănătatea Când te duci la culcare? La ce oră te scoli? Când te trezești te simți încă obosit sau te simți în formă? Ce mănânci la micul dejun? Ce mănânci la cină? Cine se îngrijește de mesele tale? Ai avut vreodată un accident serios (arsură, cădere, oase rupte, accident de mașină
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
legii, revoltându-se popolii în contra papismului. În ecclesia răsăritului toate progresele și liberările s-au operat în numele legii. "Jos cu legea!" la apus, "sus cu legea!" la noi daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Se făcea ora 12 și se vedea cum vine căruța cu mâncare. Mergeam la ei și le luam armele și le puneam mai deoparte și le trăgeam niște palme de să le cadă dinții - zdravene, nu așa, ca să-i trezim! "Scoală, mă, că vine șeful de escortă!" "Hă!?" "Mă, vine șeful de escortă!" Îl scuturam, îi mai trăgeam vreo două palme, îl ridicam în picioare. Aduceam câte un braț de ceapă și mâncau ceapa aia de parcă erau roșii, ca să nu se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Am rămas fără niciun bob de grâu. Asta s-a întâmplat cu vreo lună, două înainte de momentul arestării, prin ianuarie-februarie 1948. M-am dus cu mama acasă la primarul ăla, și când am ajuns acasă la el încă nu se sculase, avea un copil pe care-l ținea legat de o buturugă, parcă-l văd și acum. A vorbit mama: "măi, Cuțâcă, de unde să vă mai dau, măi, restul de cotă, că nu mai am de unde? Mai am vreo doi saci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bătuți și maltratați de organele Securității statului. Am coborât din mașină, eram copil speriat, și au început să mă lovească, așa tam-nisam, fără niciun fel de introducere. Eu m-am așezat jos să mă apăr de lovituri iar ei țipau "scoală banditule!" și m-au băgat într-o cămăruță cu lumină peste tot, și noapte și zi, și m-am trezit față în față cu anchetatorii. Ulterior, stând acolo, am aflat că anchetatorii mei se chemau Leferman și Dascălu. Au început
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo vor îngenunchea mai marii oștilor și ai cetăților; acolo în taina mormântului se vor auzi șoapte de mângâiere, șoapte de înviorare a neamului, acolo cântăreții neamului vor veni să se inspire în accentele lor patriotice, cerându-le să se scoale din mormânt să lase arhimandritului toată grija schitului și suflând din corn o dată, de două ori, a treia oară să reînvie vremurile de odinioară de glorie și spor ale neamului"... Într-o comunicare despre „Îndatoririle militare ale cnejilor și boierilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]