7,387 matches
-
sunt socotite nepermise și nefirești față de un dușman cu mult mai perfid, distrugător al orânduirii sociale existente?“ Ofițerul lăsă pentru o clipă cartea, ținând arătătorul Între pagini. „Iată, domnilor, ce fel de morală propovăduiesc ei.“ (Ordonanța folosi prilejul de a scutura zăpada așternută pe foaia cortului de deasupra capului ofițerului.) „Cuvântul libertate“ - și pronunță acest cuvânt de parcă Îl vedea scris cu caractere cursive - „incită comunitățile umane la nesupunere față de orice autoritate, față de orice guvernare, chiar divină. Iată de ce, când noi vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nea și În tihna nopții din Istanbul, auzea nechezatul cailor cazacilor. Apoi Îl zări de ofițerul care lăsase pentru o clipă cartea, ținând degetul arătător Între pagini. (Iată, domnilor, ce fel de morală propovăduiesc ei.) În pauza așternută ordonanța va scutura cu mâna foaia de cort. Domnul X simți cum zăpada Îi alunecă În mâneca mantalei. Brusc se va dezmetici din mahmureală. Scena i se părea atât de Îndepărtată, de parcă s‑ar fi petrecut În vremuri imemoriale: stând lângă foc, undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
televiziune care ne transmit comenzi subliminale pe care foarte multă lume nu le percepe. În același timp, însă, se ridică din ce în ce mai multe voci în aproape toată mass-media sau în cărți, oameni dotați în domeniul lor și mai departe, care ne scutură bine pe toți și ne roagă sau ne poruncesc să ne scuturăm, de oboseala spirituală, să ne regăsim și să pornim din nou la luptă. 28.05.2006 Mă întrerupe cineva mereu; într-un fel sau altul, nu apuc să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
le percepe. În același timp, însă, se ridică din ce în ce mai multe voci în aproape toată mass-media sau în cărți, oameni dotați în domeniul lor și mai departe, care ne scutură bine pe toți și ne roagă sau ne poruncesc să ne scuturăm, de oboseala spirituală, să ne regăsim și să pornim din nou la luptă. 28.05.2006 Mă întrerupe cineva mereu; într-un fel sau altul, nu apuc să scriu decât câteva rânduri și iar mă opresc. Acum miam aprins lumânarea
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
-ȘI CONTROLA PROPRIA MINTE. ÎN MOMENTUL SUPUNERII LA EXAMEN ÎNCERCASE PUR ȘI SIMPLU SĂ-ȘI SINCRONIZEZE ATRIBUTELE INTELECTUALE CU CARACTERUL CE ȘI-L STABILISE CA CEL MAI POTRIVIT PENTRU SCOPURILE URMĂRITE DE EL ÎN RÎNDURILE FĂURITORILOR DE ARME. HEDROCK SE SCUTURĂ CA UN CERB ÎNCOLȚIT. NICI ÎN RUPTUL CAPULUI NU VOIA SĂ CREADĂ CĂ AU VREO ACUZAȚIE SERIOASĂ ÎMPOTRIVA LUI. ZISE EL ȘI GLASUL ÎI SUNĂ ASPRU CHIAR LUI \ DECI SÎNT CU CINCI LA SUTĂ MAI VITEAZĂ DECÎT AR TREBUI SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
CAPETE O NUANȚĂ DE INUTILITATE. ÎN FAȚA ÎNGROZITOAREI NOPȚI A UNIVERSULUI, NICI NU CONTA. DEODATĂ PĂRU DE NECREZUT CĂ EXISTĂ O FEMEIE CA ÎMPĂRĂTEASA INNELDA ISHER, CU ÎNTREAGA EI VOINȚĂ APROAPE NECUGETATĂ DE A-ȘI PĂSTRA PUTEREA CLANULUI EI. Hedrock se scutură pentru a-și alunga această deprimare și se uită lung la stelele fixe, conștient de faptul că zilele și orele de zbor aveau să fie prelungi pentru un singur om în toată această vastitate. Viteza îi scăzu la mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
taina nemuririi mele. A fost oribil. Ah!... Și glasul i se îngroașă de tulburare și tristețe: Pur si simplu nu suportau să mă vadă rămînînd perpetuu tînăr în timp ce ei îmbătrîneau. N-aș vrea să se repete o asemenea scenă. Se scutură înfiorat și negatistul întrebă repede: ― Dar soția ta? Hedrock tăcu minute îndelungate, apoi reluă, vorbind rar: ― În trecut, împărătesele Isher erau întotdeauna mîndre de legătura lor cu bărbatul nemuritor. De dragul copiilor mă suportau. Mai mult n-aș putea să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Dar nu-ți arde de păduri Și mai va până-n călduri. Văd acum ce sta să zică Botul tău. Știi vreo pisică! Și ții minte că mi-e dragă, Miorlăita, care-și bagă Prin cămări, prin așternuturi, Ochi-pucioasă, de te scuturi: Dracu-aducător de boale, Cald inel, cu blană moale Și cu prefăcut răsuflet Ca păcatele din suflet! Stai un pic, Că mă ridic Și-i venim acum de hac! Lasă numai să mă-mbrac Și-ți ajut să urci în pom
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
le răzlețește în zdrențe lungi de ceață, Și somnul suie-n creștet... căci numai Nephélé Mi-a dăruit sărutul temut, care îngheață. RĂSĂRIT Când cumpăna ridică-n zenit pironul clar Pe chipul nopții trece un gând pieziș de ură... Se scutură întreaga ei grea pieptănătură: O urnă sub risipa vârtejului fugar. Și dintr-al lunii rece, fierăstruit pătrar, Belșug de fire scapă, în iederă obscură, Pe dâmbul zării unde tânjește în armură Scăpărător de raze, războinicul solar. Dar podidit de valul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
le urzesc brocarte. Casele-adunate ca niște urcioare Cu vin îngroșat în fundul lor de lut, Stau pe țărmu-albastru-al râului de soare, Din mocirla cărui aur am băut. Păsările negre suie în apus Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzește, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prea bine cum a fost identificat Galois ca autor al acelor rânduri. De ajuns că la 3 ianuarie 1831 e eliminat de minister, din școală, la cererea directorului. Galois îndură această nouă decădere oarecum ușor, bucuros (poate) de a fi scuturat orice disciplină și a fi devenit el însuși: un maestru și un cetățean, nu un elev. Altfel l-ar fi atins eliminarea din Școala Politehnică. * Un moment îl vedem întemeind, în prăvălia librarului patriot Caillot, din Rue de Sorbone, un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din mână la trecerea mea câteva monezi, le auzeam sunând, se aplecase să le culeagă de pe asfalt, mă duceam să cumpăr sugativă galbenă sau ce voiam eu. Apoi, fără nici un motiv, m-am abătut din drum; începuse să picure, se scutura un nor, în stânga mea se afla strada Palade, o stradă mică și liniștită, deasupra ei cerul părea un cort uriaș tapisat cu planete albastre care pluteau calme de la o zare la alta, acolo nu se putea să plouă; aveam senzația
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
valetul de treflă, firește. Mă gândeam, de pildă, la foarfeca turbată care mi-a mușcat într-o bună zi degetele, pe când voiam să-mi tai unghiile, la catarama curelei care mă izbea, făcându-mi vânătăi în fiecare dimineață când îmi scuturam de praf pantalonii, la afurisita de lamă care îmi zgâria bărbia de câte ori voiam să mă rad, la crenguța de prun care încercase, într-o seară, să-mi scoată ochii, la ciocanul care mă izbise cu dușmănie, înnegrindu-mi o unghie
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
căcat ce vîrstă oi fi avînd, spuse el cu răceală. Ne-am Înțeles? M-am ridicat În picioare anevoie și am descoperit că, În sforțarea lui, Neri Îmi ferfenițise jacheta și mîndria. — Cum ai intrat? N-am răspuns. Neri suspină, scuturînd din cap. — Hai, dă-mi cheile, mi-o trînti Neri, reținîndu-și furia. — Ce chei? La palma pe care mi-a administrat-o, m-am prăbușit pe pardoseală. M-am ridicat cu sînge În gură și cu un țiuit În urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
seamă că ploua mai puțin și că furtuna părea să se Îndepărteze spre nord. — S-a făcut tîrziu, am murmurat, ridicîndu-mă. Fermín Romero de Torres Încuviință cu oarecare tristețe și mă ajută să mă ridic, gesticulînd ca și cum mi-ar fi scuturat praful de pe hainele ude. — Atunci, rămîne pe altă dată, spuse, resemnat. Pe mine mă pierde gura. Încep să vorbesc și... auziți, despre chestia cu sechestrul, rămîne Între dumneavoastră și mine, nu-i așa? — Nu vă faceți griji. SÎnt mormînt. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
toate astea n-a apucat să-l vadă, și le-a aflat fiindcă tînărul Cabestany i le-a povestit secretarei a doua zi. Despre fețe arse n-a pomenit nimic. Va să zică, asta n-ai scos-o dintr-un foileton? Am scuturat din cap, nedînd importanță subiectului. Cum s-a terminat totul? I-a vîndut fiul editorului cărțile lui Coubert? am Întrebat eu. — Bezmeticul de filfizon a ținut să se dea deștept. A cerut mai mulți bani decît Îi oferea Coubert, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Îi ajută feciorul doñei Encarna, care aspira să devină boxer. Fermín gemea și se zvîrcolea ca și cînd o fiară i-ar fi devorat măruntaiele. — Dar ce are sărmanul, pentru numele lui Dumnezeu? Ce are? gemea doña Encarna din ușă, scuturînd din cap. Doctorul Îi luă pulsul, Îi cercetă pupilele cu o lanternă și, fără o vorbă, Începu să-i prepare o injecție dintr-o fiolă pe care o avea În servietă. — Țineți-l. Asta o să-l adoarmă. Daniel, ajută-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
recunoașteți pe fata care apare cu Julián În fotografie? Portăreasa se concentră din nou asupra imaginii. — N-am văzut-o niciodată. Frumușică foc. După poză, parcă sînt logodiți, am sugerat eu, Încercînd să-i zgîndăresc amintirile. Mi-a Întins-o, scuturînd din cap. — Eu la poze nu mă pricep. Și, după cîte știu, Julián n-avea logodnică, Însă Îmi Închipui că, dacă avea, nu mi-ar fi zis. Cu greu am aflat că Isabelita mea se legase cu ăsta... voi, tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
aș fi măritat de milioane de ori după zbuciumul pe care îl auzeam în trupul meu, numai că nu găsisem un prăpădit care să fie în stare să-mi domolească acest zbucium, toți te călăreau la mare repezeală, apoi se scuturau ca niște cocoși împintenați, să nu rămână vreo urmă de praf din ființa ta pe ei". Doamne, mă gândesc în sinea mea, femeia asta chiar că are un suflet rănit. Mă uit printre degete la soarele australian. Este departe în mijlocul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să călătorească spre direcția pe care și-o alegeau. Ea se "stricase" din acest punct de vedere. Respecta regulile cu o disciplină de fier. Dar numai așa a putut să se impună, numai așa a putut deveni o "majoritară". Își scutură capul pentru a ieși din această lume a amintirilor sau a reveriilor fără sens și se îndreaptă spre centrul din Buda, cu hotărârea să cumpere o cameră la primul hotel întâlnit în cale. Știe că aici toate hotelurile sunt extrem de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
măcar să-și acopere penisul cu palma, așa, cum procedează flăcăii din Goldana, când ies pe mal din scăldătoarea de la apa Gegiei. În fine, într-un târziu de noapte,pe când blidele dormeau spălate, clătite-lună și lucii, Petronia îl văzu cum își scutură zăpada de pe opincile de cauciuc că ninsese năprasnic în Goldana și pe toată Baisa, anume înainte de înjunghierea porcului. Nicanor intră pe ușă, cu un trosnet de aburi înghețați și albi, ca o rămurică de cireș înflorit, având o față solemnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bine filozof Însă, Pamfil Duran l-a luat în răspăr, spunând că: nu îi fi fiind tu, măi Braiule, vreun filozof din ăia, care nu știu ce zice poporul, deoarece vorba populară e așa, dacă tăceai, filozof rămâneai Iar Cornel Braiu a scuturat din coama lui, care-i iese de sub casca de miner, în ciuda secretarului de partid Zicând și el: Bade Pamfil, dacă aș tăcea nu ai avea de unde să afli și dumneata o treabă anume... Dar s-a stropșit Pamfil Duran, înjurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lanțurile, așa că nu mai înșela masele muncitoare, ci fă bine și împarte, în mod egal, ceea ce porți în traistă! Însă Enea Căpută, dând la iveală traista, care nu arăta mai plină decât o desagă de cerșetor, pe la amiaza zilei, a scuturat-o ținând-o sus și strivind cuvintele printre dinți, a mârâit cu patimă Zicând: eu am adus merindea, a mea este și tot eu am să o împart, cum se cuvine și fiind lucrul meu, eu hotărăsc când se cuvine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și dureroasă și parcă înțepenind Așa că m-am urcat încetișor pe scară să mă încălzesc și ajungând la geamblac, am pipăit, nimerindu-l pe Pamfil Duran, care se trăsese să viețuiască în vizuina cugetului său, ca ariciul în bârlogaș și scuturându-l ușurel i-am zis că: măi frate, fă-mi și mie un loc, să mă încălzesc, că mă ustură la inimă! Iar el, înghesuindu-se, m-a primit alături, însă eu n-am avut răbdare să mă cuibăresc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a căutat a șăgui și au chicotit și s-au veselit, pe seama lui Mehmet Străilaș, pe cât i-au lăsat firavele lor avânturi și bicisnicele lor chefuri Deci, eu, măcar că mi se umflase piciorul cel spart de piron și măcar că mă scutura uneori tremuriciul, i-am îndemnat a folosi, toți odată, experiența lui Enea Căpută și după ce am ronțăit oleacă de scoarță de brad, care, între timp, se făcuse moale și fără de gust, am tras la sorți Iar văzând cum tragem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]