6,626 matches
-
În 1964. La data interviului locuia În Deva. Interviu realizat de Cosmin Budeancă la 5 iulie 2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Andrei Lascu, editarea - Adrian Boagiu. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 172. Înainte să fiți arestat ați avut simpatii politice? Cum să nu am! Toți lâncrăjenii aveau În casă poza lui Maniu. Și eu, și tata am fost țărăniști. Eram originar dintr-o zonă cu puternice simpatii țărăniste și am avut un trecut marcat de lupta Împotriva comuniștilor. Ca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
află În AIO-IICCR, având cota 172. Înainte să fiți arestat ați avut simpatii politice? Cum să nu am! Toți lâncrăjenii aveau În casă poza lui Maniu. Și eu, și tata am fost țărăniști. Eram originar dintr-o zonă cu puternice simpatii țărăniste și am avut un trecut marcat de lupta Împotriva comuniștilor. Ca avocat, În ce procese cu tentă politică ați avut ocazia să apărați? Cel mai teribil, și care i-a deranjat foarte mult pe ăștia de pe la Securitate, a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întruniri, una cu Petru Groza și una cu Pătrășcanu. Aia cu Pătrășcanu a mai mers cum a mai mers, pentru că el a vorbit și În spirit naționalist român, În schimb, când a fost Petru Groza, a căpătat o foarte mare simpatie din partea populației maghiare, că el le-a vorbit și În limba maghiară... Și mi-aduc aminte că am fost și noi duși la manifestația aia, ca elevi, și, În timp ce populația maghiară striga În limba maghiară: „Peter Groza és a nép
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fie rușine pentru ceea ce au făcut... Vulcănescu a spus la Aiud ca un motto: „Să nu ne răzbunați!”. Cred că ăsta a rămas gândul de bază la toți deținuții politici... V-a tentat să faceți politică după ’90? Nu, cu toate că simpatii am avut față de țărăniști, dar m-au dezamăgit și ei... Vă mulțumesc. Petru Anton Codreatc "Petru Anton Codrea" S-a născut la 21 februarie 1931, În comuna Vad, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: școala tehnică. Profesia: tehnician tipograf
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cineva i-o lămurit să nu Înceapă. Că oricum Îi distrugea armata sovietică, că ar fi spus că s-au răsculat Împotriva lor... Ei acționau tot pentru ei, dar armata sovietică n-avea voie să se amestece... Dumneavoastră nu aveați simpatii politice pe atunci? Noi eram cu regele. Prin ’37 sau ’38, când era tânăr, a trecut spre Borșa, că a plecat În Bucovina undeva, și-a făcut-o prin Dragomirești, prin alte comune, și toți oamenii s-or dus să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toți oamenii s-or dus să-l vadă... Noi eram cu regele, nu eram cu rușii sau cu comuniștii. Cred că 80-90% erau pentru rege. Numa’ după aceea s-o schimbat, În ăștia 50 de ani... Altfel, nu aveam nici o simpatie, pentru că ungurii făceau politica lor... Era război și știai că n-ai voie să furi, că asta urmăreau ei. Și bineînțeles că oamenii nu erau de acord cu ungurii, da’ n-aveau ce face. Aveam un Început de convingeri naționaliste
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Înapoi În Târgu-Mureș, tata era contabil-șef la Direcții Sanitare, și viața noastră a mers În continuare... Pentru mine, cea mai mare tragedie a fost În ziua de 30 decembrie, când a abdicat regele Mihai. Eu pentru monarhie am o simpatie aparte... Când s-a Întâmplat că a abdicat regele, tata nu era acasă, era la birou, că trebuia să fie Încheierea anului, și, când a spus asta, eu m-am Îmbrăcat și-am fugit la birou la tata, da’ am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
satului... Ei, și din ăștia toți s-au trezit președinți de colectiv, președinți de sfat... Toți au fost puși pe trepte Înalte. Și fără pregătire..., că nici să scrie nu știau, domnule. Și-au devenit mari membri de partid... Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Dracu’, Doamne iartă-mă! Eu am căpătat simpatii politice În pușcărie. În pușcărie, oamenii de-acolo, cei mai În vârstă, cu ideile lor, mi-au dat oarecare ideologie. Însă În casă la noi nu se discuta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
președinți de sfat... Toți au fost puși pe trepte Înalte. Și fără pregătire..., că nici să scrie nu știau, domnule. Și-au devenit mari membri de partid... Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Dracu’, Doamne iartă-mă! Eu am căpătat simpatii politice În pușcărie. În pușcărie, oamenii de-acolo, cei mai În vârstă, cu ideile lor, mi-au dat oarecare ideologie. Însă În casă la noi nu se discuta politică... E-adevărat, am și acuma radioul pe care În 1940, când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luni și sunt arestat pe 14 noiembrie 1958 și mai fac Încă șase ani, până la grațierea din 1964. Deci, perioada de Închisoare: 1948-1955, 1958-1964. Haideți să le luăm pe rând... Presupun că Înainte de prima arestare erați prea tânăr ca să aveți simpatii politice... Cum să nu? Aveam simpatii... Păi, În 1946, la 19 noiembrie, sunt ultimele alegeri Într-un fel libere, că n-au fost libere nici alea. Era atunci Partidul Național Țărănesc, și am lipit afișe pentru țărăniști... Aveam 17 ani
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noiembrie 1958 și mai fac Încă șase ani, până la grațierea din 1964. Deci, perioada de Închisoare: 1948-1955, 1958-1964. Haideți să le luăm pe rând... Presupun că Înainte de prima arestare erați prea tânăr ca să aveți simpatii politice... Cum să nu? Aveam simpatii... Păi, În 1946, la 19 noiembrie, sunt ultimele alegeri Într-un fel libere, că n-au fost libere nici alea. Era atunci Partidul Național Țărănesc, și am lipit afișe pentru țărăniști... Aveam 17 ani. Și la acea vârstă ești mare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la nevoie, mergem, luptăm În munți!”. Deci asta a fost atmosfera. Noi am fost prima serie arestați..., și, după noi, de la același Liceu „Dragoș Vodă”, au mai fost Încă trei rânduri de elevi mai mici arestați. Unii spun că din simpatie pentru noi... au ajuns de i-au arestat... Făcea și Vișovan parte din grup? Da. Vișovan era din grupul nostru, din primul grup. El a fost profesorul nostru, propriu-zis, el ne-a organizat. Era profesor de chimie, de fizică, de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-i bine că studenții sunt provocați de Poliție. Studenții nu tre’ să fie provocați”. Asta am spus. Greșesc!? „Poliția greșește dacă provoacă studenți! Studenții nu tre’ să fie provocați”. Atât am spus și-a și scris așa: „A privit cu simpatie pe studenții care-au protestat Împotriva milițiilor poloneze”... și nu știu mai ce... Altul m-a făcut: „Cel mai bun student din facultate”, da’ nu eram cel mai bun, că erau fetele mai bune. Și după ce am terminat am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
simțiți că au fost priviți foștii deținuți politici În România Înainte de ’89? Să știți că foștii deținuți politici au fost priviți foarte bine de populație și Înainte de revoluție. Colegii mei și țăranii din sat m-au primit cu foarte multă simpatie și Încredere. Deci În orice cerc am fost, când s-a aflat că-s deținut politic Înainte de revoluție, am fost primit cu multă simpatie. De la nivel oficial... n-am avut voie să mă duc la grade, decât cu Întârziere. Numai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
populație și Înainte de revoluție. Colegii mei și țăranii din sat m-au primit cu foarte multă simpatie și Încredere. Deci În orice cerc am fost, când s-a aflat că-s deținut politic Înainte de revoluție, am fost primit cu multă simpatie. De la nivel oficial... n-am avut voie să mă duc la grade, decât cu Întârziere. Numai după ce-am făcut o cerere la Ceaușescu și colaboratorii săi, că dacă nu sunt demn cetățean român, să-mi dea voie să plec
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scapi de aici, să fii sigur”... Ceea ce s-a și Întâmplat, așa a și fost... Știi? Ăștia s-au convins că eu, de fapt, sunt o victimă acolo, că sunt chiar nevinovat, și chiar mi-au dat nenumărate probe de simpatie. Nu-ți spun că mi-am făcut o aniversare la 24 de ani acolo În Închisoare... Și singurul cadou a fost acolo... ceva foarte consistent... o coajă de pâine. Domne, dacă-ți dădea o coajă de pâine era mare lucru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
surori, dar ceilalți au murit. Sunt singur! Soția mea are zece ani de când a murit și ea. Am un singur copil, e dincolo, În sat, la Bârsești... Ce proprietate avea familia dumneavoastră? Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice Înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a fost cu țărăniștii de la Început, el a votat, și eu atuncea În ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mai țineți minte când au venit prima dată comuniștii aici În sat? Da, eram micuț așa când o venit rușii... În ’44. Mai făceau, beau, scoteau vin de la oameni, forțat. Erau borfași. Eu eram mititel. În anii aceia ați avut simpatii politice? Eu nu am făcut politică și nici tata nu a făcut. Asta a fost colectivizarea forțată. Păi ce, io am făcut politică?! În anii ’50, În zonă, spre Vidra, Bârsești, au fost revoltele țărănești... Ce știți despre ele? Eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ani, etalându-și cu aplomb convingerile care nu mai erau ale majorității Partidului Conservator, partid atras fie de politica de fidelitate față de Germania, susținută de regele Carol și P.P. Carp, fie de neutralitatea prudentă propovăduită de Alexandru Marghiloman, fie de simpatiile profund antoniste ale violentului Nicolae Filipescu. El invoca, de altfel, la începutul războiului, opinia publică românească, socotind - și avea perfectă dreptate - că țara se afla în pragul unui moment unic, hotărâtor, din istoria ei: „În marile împrejurări de astăzi - scria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urce pe treptele cele mai înalte ale ierarhiei, ambiții care nu l-au iertat atunci nici pe „olimpianul“ Titu Maiorescu, spulberându-i totodată - din vina lui - vechea și frumoasa prietenie cu P.P. Carp. Nu e, de aceea, întâmplător faptul că simpatiile pe care Bacalbașa le-a nutrit în anii de după 1900 pentru conservatorismul luminat l-au determinat să-și scrie - desigur, fără să-și dea seama - lucrarea memorialistică în două registre, lesne sezisabile de un bun cunoscător al istoriei moderne românești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stradă, obișnuiții tutulor acestor mișcări. Dar cine a pus la cale atacul germanilor de la sala Slătineanu? Partidele politice au aruncat vina unul asupra celuilalt, iar adevărul n-a putut fi precizat niciodată. Adevărul este că oameni din amândouă partidele, cu simpatii franceze, au împins tinerimea asupra germanilor. Atât s-a putut ști cum că cele dintâi întruniri și conciliabule studențești s-au adunat la școala de medicină a doctorului Davila.4 Ministerul Lascăr Catargiu s-a prezentat în fața Camerei la 12
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poet care n-a existat nicăieri și niciodată; inventând acest sunet nemțesc, eu avui în vedere predilecțiunea Convorbirilor literare pentru tot ce se aduce pre la Berlin. Subscrierea M.I. Ellias este un nume evreiesc croit într-adins pentru a măguli simpatiile și aspirațiunile israelite ale domnului Titu-Liviu Maiorescu. Primul vers: «Ca o liră fără sunet» este tot ce poate fi mai comic prin echivocitatea de a desemna tot așa de bine o hàrpă ca și o monetă turcă falsă. [Cele cinci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 891, 11/23 februarie 1871, p. 3. Spectacolul acesta, în limba franceză - și altele asemănătoare - au fost organizate de diletanți din înalta societate ,,în profitul țăranilor și muncitorilor francezi, victime ale războiului“ și erau menite să exprime atitudinea de simpatie a opiniei publice românești față de Franța îngenuncheată de militarismul prusac. Traducerea ultimelor rânduri: Prețul locurilor. Loja I și II, 60 de franci; loja III, 30 de franci; fotoliul de orchestră, 20 de franci; stalul de parter, 10 franci; galeria, un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brătianu trăia în țară, retras și modest la via lui, deși avea oarecare stare, pe când Rosetti, fără nici o avere văzută, putea trăi la Paris împovărat de o grea familie, dăduse arme adversarilor. Iată de ce C.A. Rosetti personal nu avea simpatiile lui Ion Brătianu. Au trecut 50 de ani de atunci și cât de fundamental s-a schimbat ju decata socială. Cu cincizeci de ani în urmă, Cezar Bolliac era un mare fruntaș al presei române, iar C.A. Rosetti avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
erau alți oameni ai condeiului care răsăreau. Era Hasdeu, era Laerțiu, era Scurtescu, era poetul Zamfirescu. Hasdeu începea să fie mare, după cum am mai spus. Prin școli se vorbea de Hasdeu. Polemicile lui cu Junimea din Iași erau urmărite cu simpatie. Fiindcă junimiștii erau politicește conservatori și fiindcă la București tineretul începea să fie liberal, aproape toate glasurile erau pentru Hasdeu. Laerțiu, pseudonimul lui Lăzărescu, era un critic teatral foarte apreciat. Criticile lui teatrale erau urmărite și citate cu multă deferență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]