8,304 matches
-
putea privi în ochi/ Și-a înțelege astfel totul,/ Dar stăm spate în spate,/ Crescuți ca două crengi/ Și dacă unul dintre noi s-ar smulge,/ Jertfindu-se pentru o singură privire,/ Ar vedea numai spatele din care s-a smuls/ Însângerat, înfrigurat,/ Al celuilalt/ Tu vezi numai luna,/ Eu văd numai soarele,/ Tu duci dorul soarelui,/ Eu duc dorul lunii". (Cuplu). Semne indice ale unui regim sufletesc, asemenea celor din Povestea soresciană, "cei doi protagoniști, forțe psihice divergente, dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sub o altă formă pot reprezenta tot cercul sau întregul, sau poate sunt contemporanii ei, impart aceeași celulă, disecând-o oarecum: "Gemeni în uterul Spaimei/ Locuitori ai aceleiași celule/ Orbi și muți/ În bezna sonorizată sălbatic/ Numai de pulsul hrănitor/ Smulgându-ne din nevertebrate/ Din pești și din păsări din fiare/ Ca să ne poată naște/ După chipul și asemănarea Ei.// Fără drept de apel/ Condamnați la naștere/ Singuri și neputincioși în fața/ Creșterii noastre-nvelite/ În trupul ei crescător/ Ca-ntr-un mormânt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
frica, spaima irațională de necunoscut, care pare să-și tragă seva dintr-o tot mai greu suportabilă alterare a sensului"150: "Gemeni în uterul spaimei,/ Locuitori ai aceleiași celule,/ Orbi și muți/ În bezna sonorizată sălbatic/ Numai de pulsul hrănitor,/ Smulgându-se din nevertebrate/ Din pești și din păsări, din fiare/ Ca să ne poată naște/ După chipul și asemănarea Ei./ Fără drept de apel/ Condamnați la naștere,/ Singuri și neputincioși în fața/ Creșterii noastre-nverzite/ În timpul ei crescător/ Ca-ntr-un mormânt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Încheiere. Monette Vacquin, La responsabilité. La condition de notre humanité, dirijé par Autrement, Paris, 1994, p.11. Și pentru psihanaliză a dori nu este culpabil, Însă ești responsabil de actele proprii. Această “distincție extrem de importantă, a avut măreția de a smulge dorința din sfera culpabilității În care au aruncat-o secolele de cultură iudeocreștină” (E. Diet, De culpabilité en responsabilité, În La responsabilité. La condition de notre humanité, Autrement, Paris, 1994, pag. 145.Ă. Peripatethice declin al ideii de responsabilitate individuală
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
sociale. Monette Vacquin, La responsabilité. La condition de notre humanité, dirigé par Autrement, Paris, 1994, p. 11. Și pentru psihanaliză a dori nu este culpabil, Însă ești responsabil de actele proprii. Această „distincție extrem de importantă, a avut măreția de a smulge dorința din sfera culpabilității unde au aruncat-o secolele de cultură iudeocreștină” (E. Diet, De culpabilité en responsabilité, În “La responsabilité. La condition de notre humanité”, Autrement Paris, 1994, p. 145Ă. Peripatethice Extrem de originală și, de ce să n-o spunem
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
despre fenomenul parodic în literatura română, am găsit în doamna profesoară un subtil interpret al comicului, în dimensiunea lui teoretică, dar și în realitate vie a textelor literare cu variate aperturi de sensibilitate. O singură laudă am reușit să-i smulg în cei patru ani dar ce laudă!-, la care am revenit ulterior în momentele de nesiguranță. Cu atât mai importantă a fost această recunoaștere a eforturilor mele cu cât ea nu a fost înecată într-o mare de cuvinte de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
obligați să poarte pe cap coroane din pene și, cu evantaie în mîini, să danseze pentru Huichilobos. După un astfel de exercițiu ridicol erau luați și întinși pe piatra sacrificiilor; acolo, preotul le spinteca pieptul cu un cuțit din obsidian, smulgea inima și o dădea ofrandă idolilor, încă palpitînd (...). Trupul era apoi luat de picioare și azvîrlit pe scări la vale, pînă jos, unde îl așteptau măcelari care îi tăiau brațele și picioarele, jupuiau fața pentru a o tăbăci precum pielea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sacrificii umane, cei sacrificați fiind mai ales prizonierii de război. Cifrele îți îngheață sîngele în vine94. Se estimează că, pentru inaugurarea Marelui Templu, în 1487, în timpul sacrificiilor care au durat patru zile în șir, de dimineața pînă seara, preoții au smuls cel puțin 20.000 de inimi. Conchistadorii au descoperit tzompantli (monumente în care se expuneau capetele celor sacrificați) cu 136.000 de cranii. Pentru ce toată această sălbăticie, atîta sînge? Ce îi înspăimîntă pe azteci? Pentru lumea aztecă, totul începe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Poate doar personajul anonim să aibă ceva din aerul străin de lume al lui Piskariov și din nostalgia acestuia după cerul însorit al Italiei. Mai evidentă este trimiterea la Pușkin, la Dama de pică, și la situația orfanei, care trebuie smulsă de sub dominația tiranică a mamei adoptive, inițiativă care va veni, firește, de la un „eliberator“. Nu mai este nevoie să spunem că acesta este unul dintre motivele cu numeroase variații de‑a lungul întregii opere dostoievskiene, unde „înșelatele și abandonatele“ poartă
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
sensibilității și înțelegerii fiecăruia. Notre-Dame du Nil nu e un roman revanșard sau revendicativ, nu cerșește milă, nu acuză direct și nu oferă soluții. Dincolo de tragedia colectivă se citește și drama individuală a exilului autoarei. O ființă care s-a smuls din rădăcini, chiar dacă nu și le-a rupt cu totul, va fi veșnic plutitoare, între înăuntru și înafară, cu vulnerabilități dedublate și susceptibilă de a fi criticată și de o parte și de alta, pentru că nu mai aparține cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Dumnezeu ca pe ultima limită a singurătății sale și prag al dialogului pustiitor dar necesar cu Celălalt, sete neostoită de Unu, exprimată de paradoxul suprem: "Dumnezeu este, chiar dacă nu este." (NN) Înfrîngerea vitalismului balcanic printr-un laconism elegant l-a smuls din matricea sa ființială, eliberîndu-l de o condiționare trupească. Cioranul român își transpunea viața în cuvinte; Cioranul francez viețuiește în cuvînt, trece de la cuvînt la trăire, ridică expresia la demnitatea de experiență originară, lăsînd să se dezvolte acea sămînță de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca rezultantă o contrarotație (urcă accentuat peste bară umerii, pieptul și trunchiul, picioarele fiind proectate mai jos și spre Înapoi peste bară). În momentul În care trunchiul ajunge În extensie cu umerii foarte deschiși peste orizontală, gimnasta depărtează picioarele și „smulge” bara Înapoi și În jos cu mâinile. Trunchiul urcă, bazinul coboară puțin și este retras activ peste bară Înapoi având picoarele depărtate și articulația coxofemurală Închisă În echer. După depășirea barei, trunchiul se apleacă energic Înainte, brațele se duc Întinse
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
umeri Ca și cum aș dormi într-un pat de struguri Ca și cum aș fi uscatul încolțit de ape Ca și cum urmele pașilor din "Dansul" lui Matisse ar fi anulate de vînt Ca și cum aș fi cuiul forțat să intre în ceață Ca și cum aș fi smulsă din mormînt Păsări Ele trăiau liber - trei găini și un cocoș - fără frică pentru că nu știau că răul există Tratate cu bunătatea albului ce se dăruie deopotrivă mugurilor și noroaielor la strigare răspundeau în limba lor care nu consona niciodată
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
scăpase el de un rus, care-l prinsese pe front. Soldatul acela îndreptase arma spre el, tata ridicase brațele și atunci i se văzusese ceasul de aur, elvețian. În clipa aia străinul, cu ochii măriți de dorință, se repezise, îi smulsese ceasul, îl pusese la mâna sa - unde mai stăteau frumos înșirate încă șase-șapte bucăți! - și plecase fugind, îl lăsase pe tata în plata Domnului... ) Dar n-am primit ceasul după care tânjeam. Ai mei n-aveau bani, se vedea cu
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
ridici și... În lumina difuză te lași dus cu mintea și inima Într-o lume dispărută În spuma sidefurilor unui Răsărit prin care Însuși Cantemir umblă pe vârful botinelor. „Cântul lui Teleor” (Teleorman/Deliorman/Pădurea Nebună) text prefirat cu solzi smulși de pe cuvintele vechilor hrisoave este un imn pentru Libertate, un exercițiu repetat dinaintea zilei În care autorul așează și Inorogul și Arlechinul În fața viitorului cărții sale. Povestea poate să Înceapă! Bine, rău, intrigă și frumusețe diafană, paginile următoare mustesc de
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
lângă mine, cum mă spionează, mă privește, mă pătrunde și e mai primejdioasă ascunzîndu-se astfel". Situația este staționară (9 august): "Nimic, dar mi-e frică". Așteptarea produce tensiune (10 august): "Nimic; ce se va întâmpla mâine?". Eroul vrea să se smulgă din locuință (11 august): "Tot nimic. Nu mai pot să rămân acasă cu această teamă și acest zbucium în sufletul meu; am să plec". Prea târziu (12 august): "Toată ziua am vrut să plec; n-am putut". Intuim deja că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
văzduh, brațe încordate, mâni încleștate". Melanjul corporal împins la paroxism face ca toate componentele să apară indiscernabile; orice tentativă de individualizare a reacției se topește în magma informă a gloatei agonizante: "În răstimpuri, de sub zvârcolirea trupurilor încolăcite, izbutea să se smulgă câte un chip bestial, rupt și plin de glod, care, abia ținându-se pe picioare, apuca o scurtătură de lemn și căuta să dea în grămadă, dar căzând deasupra ei, era îndată acoperit de alte trupuri. Sau vreo femeie cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de extremă stânga, având ca obiectiv răsturnarea ordinii capitaliste, este arestat și condamnat la doi ani de închisoare la Doftana. "Închisoarea", afirmă ritos străinul, "este o școală a urii. Ea n-are efect decât când e pe viață, adică atunci când smulge definitv pe condamnat din societate. Condamnatul politic iese din închisoare mai înverșunat decât era când a intrat". Din acest discurs orientat psihanalitic, lectorul poate descifra cu ușurință rădăcinile agresivității stranii ale lui Păun, ca și mobilul întreprinderii sale. După detenție
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și de sfârșitul Christinei, care dobândește, astfel, trăsăturile unei noi contese Báthory: "Puteai să-ți închipui că fecioara asta de boieri punea pe vechil să bată pe țărani cu biciul, în fața ei, să-i bată până la sânge? Și ea le smulgea cămașa... și câte altele... Trăia de altfel cu vechilul, știa tot satul asta". Nu lipsesc referințele orgiastice, ca într-un film de Pasolini: "Oamenii spun că veniseră țăranii de pe alte moșii și ea i-a chemat câte doi, câte doi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de viermi, unii la alții". Armata de revenants invadează, într-un contrapunct canibalistic al erotismului celor vii, satul Badislavilor și-i atacă pe locuitorii săi: "Strigoii năvăleau în tinde, apoi în odăi, unde, sub ochii femeilor ce credeau că visează, smulgeau pruncii-nfășați din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire". Nu trece mult timp până ce sătenii înșiși sunt contaminați de febra maniacă a uciderii: "Murind de frică, mulți săteni trecură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o narcisică resorbție într-o unitate primordială. În acest caz, putem interpreta cele două sculpturi ale lui Filip Marin prin prisma acestei dinamici dualiste de reflex simbolist, care imprimă un relief indelebil construcției operei. Figura eminesciană care încearcă să se smulgă blocului inform suportă și atracția inversă către amorf, către increat. În schimb, Oscar Han este acuzat de a fi stilizat portretul acestuia întruchipat de masca luată de Filip Marin, a cărei interpretare reușită se regăsește reprodusă pe coperta cărții lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu facțiunea ermetistă a liricii barbiliene. "Paciurea este mai aproape de Freud, iar el se află, de asemenea, într-o etapă mai timpurie a dezvoltărilor în simbolismul francez și central-european: himerele sale luptă în primul rând cu ele însele, ele sunt smulse de Liebenstriebe dintr-o masă existențială primordială, în care celelalte puteri ale Todestriebe doresc să le tragă înapoi, înapoi la non-organic, către ne-(încă) format. Forma lor are nevoie încă, așa cum este, să cucerească această masă primordială. Unele himere cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
clar precizate. Aspectul ceremonial al țigăncilor ei, extras parcă unei arii cultuale pe care Serafina Brukner o înscrie în spațiul civilizației hinduse sau egiptene, este dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Larei Croft, fizicul sexy și sânii jucăuși (ca să nu mai amintim de mărimea lor) au ajutat-o să devină cel dintâi icon cultural și sex-simbol digital 133". Sex-appeal-ul ei digital a fost atât de intens, încât a reușit să o smulgă din lumea computerelor și să o aducă în lumea reală, a oamenilor. Ajunsă stea strălucitoare, Lara Croft are sute de pagini web pe Internet, cu linkuri către informații recente despre jocul video Tomb Raider, galerii de poze Lara, site-uri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
subl.ns.)”. Oricine poate remarca largul și totalul sprijin guvernamental de care se bucurau viitorii activiști ai partidului comunist român: cursuri teoretice intensive, școli de propagandiști, școli de cadre, bani cu nemiluita și toate, absolut toate aceste aberații pe banii smulși în special țărănimii ce fusese adusă, literalmente, la sapă de lemn. Să vedem cum era cu presa pe atunci: „...avem 6 ziare de perete care se schimbă bilunar. La presa locală ziarul Vreme Nouă s’a scris un singur articol
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]