6,897 matches
-
doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995 Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei. Compendiu, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp. 133-163 Culda, Lucian, Dimensiunea epistemologică a interogării existenței sociale a oamenilor, Editura Licorna, București, 2000 Durkheim, Emil, Sociologia. Regulile metodei sociologice, Editura Antet, 2003 Durkheim, Emil, Sinuciderea, Editura Antet, 2005 Durkheim, Emil, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Antet, 2005 Durkheim, Emil, Diviziunea muncii sociale, Editura Antet, 2008 Durkheim, Emil, Societate și educație, EDP, București, 1980 Heilbron, Johan, "Ce que Durkheim
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
articole au apărut într-o mare varietate de reviste și ziare, în timpul vieții și după moartea sa. Multe au fost traduse în engleză, franceză, italiană, poloneză și rusă. Putem desprinde trei perioade în care s-a concentrat asupra operei sale sociologice: prima, 1900-1902, a doua, 1908 și a treia, 1917. Simmel s-a neglijat mereu ca sociolog, considerându-se filosof și numai filosof, sociologia constituind pentru el ca ocupație spirituală o disciplină secundară. Chiar el se pronunță explicit asupra acestui fapt
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
se pronunță explicit asupra acestui fapt: "Îmi este penibil să fiu considerat în străinătate drept sociolog, în timp ce eu sunt un filosof și în filosofie îmi văd menirea vieții, sociologia nefiind decît o disciplină secundară." (Apud, Ferrrol Gilles coord., Istoria gândirii sociologice. Marii clasici). În celelalte perioade a scris studii de filosofie, etică, artă. Importante pentru aportul său la fundamentarea sociologiei sunt: * Despre diversitatea socială. Cercetare sociologică și psihologică * Probleme de filosofie a istoriei * Sociologie. Investigații asupra formelor de socializare * Filozofia banilor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
văd menirea vieții, sociologia nefiind decît o disciplină secundară." (Apud, Ferrrol Gilles coord., Istoria gândirii sociologice. Marii clasici). În celelalte perioade a scris studii de filosofie, etică, artă. Importante pentru aportul său la fundamentarea sociologiei sunt: * Despre diversitatea socială. Cercetare sociologică și psihologică * Probleme de filosofie a istoriei * Sociologie. Investigații asupra formelor de socializare * Filozofia banilor * Probleme fundamentale ale sociologiei Învățăturile. Simmel își termină studiile într-un climat spiritual european dominat de interpretările realizate de Comte în Franța, de Spencer în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
măiestrie și nonșalanță între filosofie și sociologie. Georg Simmel aparține grupului creatorilor caracterului științific al sociologiei prin: a. efortul de a da un conținut nou, specific obiectului sociologiei; b. deschideri în sociologie și pentru sociologie; c. influența exercitată asupra cercetării sociologice europene și americane. a. Obiectul sociologiei la Simmel. Societatea este o structură complexă, ea merită a fi studiată. Spre acest țel, consideră Simmel, sunt îndreptate eforturile mai multor științe. Între acestea sociologia are un rol deosebit. Simmel distinge între sociologiile
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în construirea podului de peste Dunăre, la Giurgiu de pildă. * Natura sociologiei este identică cu cea a logicii formale sau matematicii, mai precis a geometriei; ea este, după spusele lui Simmel, chiar o geometrie socială. * Nu legile sociale reprezintă ținta cercetării sociologice, ci conexiunile, formarea grupurilor. b. Simmel deschizător de drumuri în sociologie. Sociologia sa este eclectică, fiind categorisită deopotrivă ca sociologie a conflictului, interacționistă și formalistă. Îi sunt recunoscute lui Simmel cel puțin următoarele contribuții: * A schimbat radical obiectul sociologiei. A
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
unei tranzacții, de exemplu). Concurența nu este, prin urmare, ceva care se referă numai la competitori (actorii B și C) fiind, de asemenea, în legătură cu actorul A, care reprezintă obiectivul concurenței. * Inițiază un curent în sociologie care se va numi formalism sociologic. Deschide calea analizei sociologice a orașului, fiind astfel inițiatorul sociologiei urbane. Studiul său despre marile orașe și problemele lor din 1903, Die Großstädte und das Geistesleben, puțin receptat în Europa, a avut un mare răsunet în America, acolo unde a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Concurența nu este, prin urmare, ceva care se referă numai la competitori (actorii B și C) fiind, de asemenea, în legătură cu actorul A, care reprezintă obiectivul concurenței. * Inițiază un curent în sociologie care se va numi formalism sociologic. Deschide calea analizei sociologice a orașului, fiind astfel inițiatorul sociologiei urbane. Studiul său despre marile orașe și problemele lor din 1903, Die Großstädte und das Geistesleben, puțin receptat în Europa, a avut un mare răsunet în America, acolo unde a constituit unul din reperele
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a avut un mare răsunet în America, acolo unde a constituit unul din reperele de bază ale dezvoltării sociologiei urbane. * Capitolul IV(Der Streit) din Sociologie (1908), în care Simmel se ocupă de conflict, are o importanță deosebită pentru cercetarea sociologică ulterioară a conflictului social realizată de Lewis Coser și Dahrendorf. * Preocuparea pentru mari probleme sociale. Filosofia banului în care analiza este focalizată pe bani ca simbol și pe efectele lor asupra vieții sociale, este comparabilă ca anvergură cu Diviziunea muncii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
lui Durkheim, deși nu atât de amplă și minuțioasă, cu Capitalul lui Marx și cu Economie și societate a lui Max Weber, lucrări care au fundamentat din perspective diferite, dar tot atât de solid, sociologia. c. Influența exercitată de Simmel asupra cercetării sociologice europene și americane. Cu puțin timp înainte de a muri, Simmel notează în jurnalul său: "Știu că voi muri fără moștenitori intelectuali și că este așa cum ar trebui să fie. Moștenirea mea va fi distribuită în multe moșteniri, fiecare parte putând
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a diseminat numeroase idei, iar Ortega y Gasset l-a comparat cu un fel de veveriță filosofică ce sare de la o nucă la alta, abia mușcând din una pentru ca să o părăsească pentru alta. * Nu a reușit să dezvolte un sistem sociologic, nu a reușit să creeze o școală. * Nesistematic, împrăștiind cu larghețe idei de geniu, fără un sistem coerent și fără să lase drept moștenire o școală, autor incomod, neîncadrat în tradiția sociologică, de multe ori marginalizat, respins și ignorat uneori
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
alta. * Nu a reușit să dezvolte un sistem sociologic, nu a reușit să creeze o școală. * Nesistematic, împrăștiind cu larghețe idei de geniu, fără un sistem coerent și fără să lase drept moștenire o școală, autor incomod, neîncadrat în tradiția sociologică, de multe ori marginalizat, respins și ignorat uneori de sociologi, Simmel, expresie concretă a omului problematic despre care vorbea G. Lukács în a sa Teorie a romanului, ca subiect nevoit să înfrunte refuzul de a se încorpora în mediul său
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
conferi el însuși un sens, prin propria-i acțiune, a lăsat urme adânci în gândirea și creația celor care l-au urmat: o Lucrări importante au fost traduse în multe limbi europene, în italiană, rusă, franceză și poloneză. o Formalismul sociologic a fost imediat preluat și continuat de Leopold von Wisse pentru ca apoi să se extindă, ca modalitate explicativă sociologică, în Franța și în special în America, unde a permis construcția de concepții sociologice generale. o Sociologia și filosofia germană s-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
l-au urmat: o Lucrări importante au fost traduse în multe limbi europene, în italiană, rusă, franceză și poloneză. o Formalismul sociologic a fost imediat preluat și continuat de Leopold von Wisse pentru ca apoi să se extindă, ca modalitate explicativă sociologică, în Franța și în special în America, unde a permis construcția de concepții sociologice generale. o Sociologia și filosofia germană s-au hrănit multă vreme din ideile lui Simmel. Karl Mannheim, Alfred Vierkandt, Hans Freyer Theodor Adorno, Max Horkheimer și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
italiană, rusă, franceză și poloneză. o Formalismul sociologic a fost imediat preluat și continuat de Leopold von Wisse pentru ca apoi să se extindă, ca modalitate explicativă sociologică, în Franța și în special în America, unde a permis construcția de concepții sociologice generale. o Sociologia și filosofia germană s-au hrănit multă vreme din ideile lui Simmel. Karl Mannheim, Alfred Vierkandt, Hans Freyer Theodor Adorno, Max Horkheimer și alți reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, școala neo-marxistă datorează lui Simmel o mare parte
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp. 164-169 Herseni,Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1982, p.p. 113-115 Leger, François, "Georg Simmel", în: Ferrrol Gilles (coord.), op.cit., pp. 185-213 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, f.a, pp. 79-81 Watier, Patrick (coord.), Georg Simmel, la sociologie et l'expérience du monde modern, Paris, Meridiane Klincksieck, 1986 2.3 Max Weber (1864-1920) Viața. Elev și student eminent, ofițer al armatei imperiale, participant la război
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și nu numai, nu a reușit să o realizeze. El nu a fost străin de dorința de a construi o structură teoretică care să atingă nivelul totalității ca sinteză care să incumbe calitatea de a îngloba marile cuceriri ale gândirii sociologice, economice și istorice de până la el. Economie și societate era lucrarea care să săvârșească această intenție științifică. Ea a rămas, din păcate, neterminată, cuprinzând un fragment din intenția de realizare finală a lui Weber. Ceea ce a ajuns la cunoștința noastră
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Studii de sociologie și politică a istoriei sociale și economice 1924). Nu este o operă care lăcătuiește ideile, care se închide pe sine, ci una care deschide orizonturi de analiză, fiind generativă. Lucrările în care analizele au un pronunțat caracter sociologic sunt: * Economie și societate * Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904) * Sectele protestante și spiritul capitalismului, scris după vizita făcută în SUA și publicat în 1906 * Teoria științei * Analize de istorie universală * Sociologia religiei Învățăturile. Max Weber este remarcat în tentativele
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ei de a formula legile generale ale dezvoltării societății. * Obiectul de studiu al sociologiei nu este societatea în general, ci acțiunea socială. Max Weber deslușește cu multă acuratețe semnificațiile acestui concept pe care-l plasează în poziție centrală în analiza sociologică a realității. Ca un raport cu altcineva, acțiunea socială, în concepția weberiană, părăsește calea tradițională a analizelor psihologice, devenind un obiect sociologic. Nu toate acțiunile sunt sociale și deci vrednice de a intra în câmpul de analiză sociologică. Primesc acest
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Max Weber deslușește cu multă acuratețe semnificațiile acestui concept pe care-l plasează în poziție centrală în analiza sociologică a realității. Ca un raport cu altcineva, acțiunea socială, în concepția weberiană, părăsește calea tradițională a analizelor psihologice, devenind un obiect sociologic. Nu toate acțiunile sunt sociale și deci vrednice de a intra în câmpul de analiză sociologică. Primesc acest drept doar acele acțiuni cărora autorul lor le atribuie un sens subiectiv și se orientează în săvârșirea lor după raporturile cu alți
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în analiza sociologică a realității. Ca un raport cu altcineva, acțiunea socială, în concepția weberiană, părăsește calea tradițională a analizelor psihologice, devenind un obiect sociologic. Nu toate acțiunile sunt sociale și deci vrednice de a intra în câmpul de analiză sociologică. Primesc acest drept doar acele acțiuni cărora autorul lor le atribuie un sens subiectiv și se orientează în săvârșirea lor după raporturile cu alți oameni. Pentru a facilita accesul cititorului la sensul pe care-l conferă acțiunii sociale, Max Weber
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
facilita accesul cititorului la sensul pe care-l conferă acțiunii sociale, Max Weber exemplifică astfel: oamenii surprinși de ploaie deschid umbrela, adică mai mulți oameni procedează identic, ceea ce ne-ar forța gândul să considere faptul ploii acțiune socială. În perspectivă sociologică însă, susține sociologul german, faptul ploii nu este o acțiune socială pentru că acțiunea oamenilor nu a fost rezultatul unui raport cu ceilalți parteneri de întâmplare. Sociologia este deci o știință empirică a acțiunii care-și propune explicarea cauzală a acțiunii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
acțiune socială pentru că acțiunea oamenilor nu a fost rezultatul unui raport cu ceilalți parteneri de întâmplare. Sociologia este deci o știință empirică a acțiunii care-și propune explicarea cauzală a acțiunii, precum și a consecințelor acesteia. * Trebuie să epuizeze o problematică sociologică. Distincția obiect (problemă) problematică în sociologie este de maximă importanță. Obiectul (problema) este acțiunea socială, iar problematica sociologiei cuprinde totalitatea acțiunilor umane. Statutul de știință autonomă este conferit sociologiei de obiectul său, pentru că problematica este cercetată și de alte științe
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
chimistului sau a fiziceanului a înlăturat toate impuritățile care fac parte din apa obișnuită, reală. Scopul construirii tipurilor ideale este acela de a facilita analiza problemelor empirice ele reprezentând "tablouri de gândire" și nu realități perceptibile, de a permite accesul sociologic la specificitatea sistemelor sociale. Cel mai cunoscut tip ideal la care apelează Weber este "spiritul capitalismului"; el reprezintă un instrument explicativ al devenirii societății capitaliste, fără a putea fi identificat cu una dintre caracteristicile sau componentele reale ale societății, cum
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
era cel naturalist-explicativ metodologic, iar în Germania trona cu succes modelul anaturalist comprehensivo-hermeneutic. Sociologia sa este una explicativ-comprehensivă, în care dimensiunea comprehensivă slujește la elaborarea unor reguli ale cercetării care contribuie la atingerea solidității și valorii de adevăr în interpretarea sociologică. * A oferit vieții sociale și devenirii ei noi paradigme explicative și prin aceasta a consolidat structura multiparadigmatică a sociologiei. Dacă la Marx, de pildă, factorii economici sau materiali determină cursul și rezultatul în istorie (materialismului istoric sau determinismul economic), Weber
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]