6,333 matches
-
acord cu mesianismul de sorginte romantică, a fi investit cu o misiune, al cărei fundament este conștiința morală. „A fi liber, pentru scriitor, înseamnă a spune și a scrie adevărul (atunci când scrie și vorbește despre realitatea-așa-cum-este-ea) și a accepta adevărul spus, scris de altul, chiar dacă nu-i este cu totul favorabil acel adevăr. A fi scriitor înseamnă a nu minți.” Prin atitudinea sa, ca și prin luciditatea necruțătoare cu care a denunțat ipocrizia colegilor de breaslă, profitori sau victime mute ale
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
idealizăm prea mult. Or, cred că acesta este defectul esențial al culturii franceze „culte”: idealizînd, În momentul confruntării dintre realitate și ideal este cuprinsă de disperare. CÎnd vorbesc despre disperare, nu mă gîndesc numai la istorici literari sau, mai corect spus, astăzi, oameni de litere, ci și la scriitori Înșiși. Minimaliștii au o concepție „modestă” despre propria lor misiune - sînt niște stoici - În vreme ce un Houellebecq tinde să creadă că prin literatură Îi poate face pe oameni să evite pericolul propriei extincții
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apel la un cititor ideal-type, pozitiv sau negativ, desprins din lucrări de sociologie, psihologie socială, etc, sau la o abstractă epistemologie socială, așa cum face majoritatea eseiștilor literari (i.e., „cititor dezvrăjit versus cititor vrăjit”). În al treilea rînd, pentru că evită, scurt spus, stilul heideggerian, devenit el Însuși o poezie și care-și selectează cititorii după criteriile poeziei (așa cum face de pildă Bogdan Ghiu). A noir. Poésie et littéralité este o poveste În episoade a poeziei moderne, a crizei poeziei, care-l are
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
conotoațiilor În sistemul semnelor (a fortiori, a transcendenței În contingență, și nu renunțarea la prima În favoarea celei de-a doua) și, respectiv, exploatarea denotativului ca unic material lingvistic capabil să rămînă În afara sistemului semnelor. De-metaforizarea literatutrii - frust și simplificator spus - este formulată de poetul Claude Royet-Journoud În 1972: „Problema este a literalității (și nu a metaforei). Asta Înseamnă să măsori limba În unitățile ei „minimale” de sens. Pentru mine, versul lui Eluard „Pămîntul e albastru ca o portocală” este epuizabil
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
permanent caracterul ficțional al scrierii. Tot atît de adevărat este Însa că influența celor două planuri unul asupra celuilalt poate funcționa invers: viitorul ficțional apare mereu credibilizat de informația reală cuprinsă În secțiunea prezentului, care-l determină plauzibil. Acestea fiind spuse, observăm că Posibilitatea unei insule este romanul houellebecquian cel mai autoironic În măsura În care această dimensiune putea fi decelabilă În celelalte scrieri. Ceea ce Înseamna că scriitorul a ajuns la o notorietate care-i permite să se autopersifleze. Naratorul Daniel 1 este deci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ar trebui să fie opusul artei. Într-o epocă imună la șocuri estetice, Însă, etalarea de care vorbesc se poate traduce prin "afirmarea inutilă a inutilului", asemănătoare cu actele eroilor emisiunii de pe MTV, Jackass: nihilism la pătrat, un "nu" amuzant spus "nu"-ului răspicat și serios sau "da"-ului prescriptiv ori admirativ. Paradoxal, astfel de teribilisme dezabuzate au ca substrat Întocmai ideea "artei pentru artă", Întoarsă pe dos: Beigbeder scrie de amorul artei așa cum jackașii urinează În zăpadă sau vomită pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mondial: Aliații contra Germanilor de Est. Naratoarea Își amintește anatole-francian de quand j’avais sept ans și de vitalitatea de care dădea dovadă copil fiind, luptând, torturând și spionând cot la cot cu băieți mai vârstnici, “generali ai armatei” (trebuie spus că În ghettoul babelian se aflau și români, despre care reiese din carte că erau considerați de diplomații occidentali colegi, spre deosebire de membrii delegațiilor celorlalte țări estice, cu statut diferit: era vorba despre românii antisovietici, post-șaizecișioptiști). La un moment dat, exact
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În anii 2000 este și una a amenajării unui spațiu al transcendenței care să fie cît mai departe situat de acela unde transcendența În raport cu textul literar a fost denunțată ca iluzorie și nocivă și, ca urmare, anihilată. Are loc, altfel spus, o demisie de durată a literaturii care Încetează să mai propună modele sociale, să transmită mesaje politice, care refuză carisma. Nu trebuie păstrată ideea unui dincolo al literaturii, ci ideea unei rezistențe a literaturii În interiorul ei, a unui principiu autoregenerativ
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru a-i etala În vitrină, Îi ucide. Nu numai maniheismul scriitorului deranjează - așa moderat cum se manifestă el, mascat de imageria loufoque - dar mai ales inadecvarea registrelor de limbaj la condiția socială a personajelor. Puteți aprecia ușor dacă povestea spusă lui Fio de bunica ei - jitană, repet - are parte de un limbaj credibil : « pedalam cu toată viteza, trasînd o cărare prin verdele cîmpului, culcînd ierburile sub roți. » Uite-așa vorbește o declasată social, locuitoare de rulotă, ca un personaj de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În cap cu sabia de Clovis, este ținut prizonier cîtăva vreme, apoi ucis. În secundele care preced contactul fatal dintre sabia lui Clovis și beregata sa, Syagrius, disperat, invocă zeii Întrebînd „Unde sînt umbrele?”: „Ubi sunt umbrae?” Unde sînt, altfel spus, zeii? Extincția vieții - sugerată iarăși limpede de Pascal Quignard Într-un pasaj precis unde sînt inventariate speciile de viețuitoare preconizate a dispărea În următoarea jumătate de secol - agonia, au Început nu, cum se crede, după „moartea lui Dumnezeu”, ci după
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
obiectivismul fenomenologic, de regăsit În alte domenii intelectuale?) Există așadar o mare cantitate de aleatoriu În studiul literaturii moderne. Într-o ordine ea Însăși oarecare, avem două mari convenții care-l regizează: arbitrariul limbii și arbitrariul estetic. Ce justifică, altfel spus, studiul lui Camil Petrescu În detrimentul lui Proust și, apoi, ce justifică studiul operei lui Octavian Goga mai degrabă decît al lui Urmuz? Sigur, Întrebarea poate fi parată cu o alta: de ce nu i-am studia pe toți patru? Corect, dar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de ani - adaugîndu-și-o pe cea etnologică; avîntul literaturilor vernaculare o atestă pe ultima. Literatura și-a Încheiat cariera strict europeană de vreo 50 de ani, chiar dacă Europa reprezintă În continuare, proababil, Împreună cu America de Nord, centrul pieței de desfacere În domeniu. Altfel spus, literatura și-a Încheiat demult vîrsta națională pentru a intra În era culturală, așa cum studiul unei limbi străine nu mai deschide accesul În primul rînd către cultura națiunii care o vorbește, ci către toate culturile care o Întrebuințează. Întrebarea „cine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu patimă profesiei sale. Construită pe ideea jertfei de sine, a sacrificiului pentru binele satului, povestea ajunge să demonstreze că exagerarea poate duce la eșec. Dezinteresul față de aspectele concrete ale vieții personale, existența aproape exclusivă într-o lume a vorbelor spuse sau auzite fac dintr-un om plin de calități o epavă. Percepția caricaturală pe care oamenii o au în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
și sieși - deci tuturor celor trei instanțe ale persoanei - date despre sine, despre istoria vieții lui. Pe această bază - și nu doar prin înregistrarea directă a unor comportamente observabile - e posibilă o caracterizare, centrată pe virtuți sau trăsături sau, altfel spus, definirea unui caracter prin virtuți și trăsături constante. În Europa de după Renaștere s-a dezvoltat cultura portretelor pictate și a romanelor. Don Quijote e un personaj în carne și oase ce ajunge să aibă mintea rătăcită de pe urma lecturării a prea multor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
continuitate a psihismului biologic. Noțiunea de „minte” (mindă s-a impus mai recent, mai ales în cadrul cognitivismului filosofic (mind body problemă și al studiilor neurofiziologice privitoare la biologia conștiinței. Dar ea are o mare încărcătură de „impersonal”. Toate acestea fiind spuse, este evident că nu poate fi dată o definiție generală univocă sau una strict psihologică pentru persoana umană. Capitolul 2 PSIHOLOGIA PERSOANEI - CURENTE ȘI DOCTRINE Psihologia persoanei despre care s-a vorbit în secolul XX și se vorbește și în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
epidemiologice elaborate - o varietate de factori de risc, care pot fi abordați din perioada personogenezei precoce prin intermediul familiei, a membrilor rețelei primare de suport și a rețelei de psihiatrie comunitară. Capitolul 4 TULBURĂRILE DE PERSONALITATE. DATE ISTORICE Istoria lumii - altfel spus, acea înșiruire de descrieri mediate temporal a biografiilor individuale și a evenimentelor comunitare marcante - a reliefat mereu intoleranța față de persoanele cu tulburări psihice și comportamentale, corespunzător ignorării cunoașterii sau recunoașterii lor. Adeseori manifestările psihopatologice se raportează direct sau indirect la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de comportament care deviază considerabil de la cerințele culturii individului. Acest pattern se manifestă în două (sau mai multeă din următoarele domenii: 1. cunoaștere (adică modurile de a se percepe și interpreta pe sine, alte persoane și evenimenteleă; 2. afectivitate (altfel spus, gama, intensitatea, labilitatea și adecvarea răspunsului emoțională; 3. funcționare interpersonală; 4. controlul impulsului. B. Patternul durabil este inflexibil și pervasiv în raport cu o gamă largă de situații personale și sociale. C. Patternul durabil duce la o detresă sau deteriorare semnificativă clinic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
orientează prioritar toate eforturile Întreprinderii spre obiectivul primordial: minimizarea costurilor complete. Ele includ costul de producție, costurile concepției, marketingului și cele administrative, și se bazează pe postulatul conform căruia Întreprinderea cea mai competitivă are cele mai mici costuri - sau, altfel spus, minimizarea costurilor firmei se fundamentează pe avantajul său concurențial. 3.8.1.1. Efectul experiențeitc "3.8.1.1. Efectul experienței" Într-un mare număr de activități economice s-a observat că Întreprinderea cu cele mai mici costuri are și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
căuta să-și asigure producția cea mai mare și piața cea mai importantă. Strategiile costurilor sunt, În realitate, strategii de volum. Lupta dintre Întreprinderi pentru câștigarea de noi piețe antrenează ajustarea prețului pieței după costurile concurenților celor mai competitivi - altfel spus, după producția cea mai importantă (fig. 16). Fig. 16 - Experiența și poziția concurențială Graficul reprezintă curba experienței proprie unui domeniu de activitate. Se constată că, pentru un preț al pieței dat, firma A are experiența cea mai mare, obținând marje
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
devine vulnerabil În fața noilor tehnologii sau al unei schimbări În preferințele pieței. O strategie de volum de succes determină următoarea secvență: costuri scăzute - creșterea vânzărilor - eliminarea unor concurenți - capturarea părții de piață eliberate - extinderea producției - costuri și mai scăzute. Altfel spus, strategia de volum reușită determină o continuare printr-o strategie de volum și mai intensă. În acest proces, firma avansează pe curba experienței prin investiții În capacități de producție tot mai importante. Ca urmare a unui efort unidirecționat, actualul lider
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
există o strategie performantă care să se adapteze pe termen lung. A opta pentru o strategie de volum sau pentru diferențiere este o decizie foarte delicată, care trebuie să se bazeze pe o perfectă cunoaștere a câmpului de bătălie - altfel spus, pe o analiză fină a lanțului valorii create. Cele două strategii se adaptează unei situații particulare a mediului concurențial, mai precis, unui stadiu dat al maturității. 3.8.3. Concentrareatc "3.8.3. Concentrarea" În timp ce strategiile costului sau diferențierii presupun
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pentru prima oară de americanul O. Williamson. Utilizând conceptele de surplus și pierdere socială, el analizează consecințele fuziunii În sensul larg al noțiunii. Concluzia lui este că aceasta generează simultan o creștere a puterii de monopol și raționalizarea producției. Altfel spus, fuziunea este Însoțită de creșterea prețului produsului și scăderea costurilor (fig. 25). Fig. 25 - Modelul de analiză cost-beneficiu a concentrării Înaintea fuziunii, costurile medii și marginale sunt CM1 și Cm1. O cantitate Q1 se vinde la un preț P1 = k
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
intrare pe baza combinării know-how-ului comercial cu cel tehnologic. Fig. 53 - Strategii optimale de intrare pe piață Se constată că elementul-cheie al alegerii strategiei de intrare constă În capacitatea de a acumula și mobiliza un know-how comercial și tehnologic. Altfel spus, strategia optimală trebuie aleasă În funcție de distanța față de cunoștințele existente. Fig. 54 - Posibilități de mobilizare a resurselor externe Firmele cele mai dinamice sunt cele care combină utilizarea resurselor interne cu strategia activă de fuziune și achiziții. Creșterea investițiilor destinate cercetării-dezvoltării și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
economiile de scară, de câmp, de anvergură, de rețea sau de scop (gamă), riscurile „canibalismului”, costurile partajate și costurile specifice. În măsura posibilităților, trebuie determinat ecartul Între ceea ce riscă să ajungă firma și ceea ce ar dori ea să realizeze - altfel spus, Între un viitor impus și unul voit (fig. 70). Firma se poate situa În domeniul prognozat sau poate interveni rapid pentru modificarea viitorului său. Acum, ea deține suficiente informații asigurând coerența mixului strategic și strategiile contingente (de rezervă). În practică
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Iunia Poenaru e doar unul dintre personaje. Romanul e reprezentativ pentru proza înregistrării minuțioase a detaliilor vieții de zi cu zi și a micilor reflecții pe care le suscită. Autorul reconstituie cu relief și autenticitate viața de șantier - mai precis spus, viața la o schelă de extracție petrolieră, mică „așezare” ori „colonie” izolată, undeva, în Moldova. E un univers închis, „fără orizont”, banal, al gesturilor repetitive și comune. Dintre atributele optzecismului, C. privilegiază autenticismul, cultivând investigarea cotidianului. Abordarea nu e însă
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]