7,897 matches
-
în paradigma cuvântului copil se regăsesc forme flexionare precum copii, un copil, copilului, copiilor, niște copii, copile! etc.; în funcție de existența sau nu a categoriilor gramaticale, respectiv de modificarea după formă a cuvintelor, se disting clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și unele elemente din clasa adverbului (cele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație), respectiv clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și sintactic 86, aceleași criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau specifice, funcționalitate la nivelul enunțului funcții sintactice/ de marcă/ stilistice. III.2.1. Substantivul se definește, prin raportare la criteriul semantic, drept o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile gramaticale de gen88, număr
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de marcă/ stilistice. III.2.1. Substantivul se definește, prin raportare la criteriul semantic, drept o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile gramaticale de gen88, număr și caz; prin raportare la criteriul sintactic, clasei substantivului i se asociază funcția sintactică-tip de subiect. Substantivele din limba română se diferențiază 89 în funcție de: * capacitatea de a individualiza (într-o măsură mai mică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile gramaticale de gen88, număr și caz; prin raportare la criteriul sintactic, clasei substantivului i se asociază funcția sintactică-tip de subiect. Substantivele din limba română se diferențiază 89 în funcție de: * capacitatea de a individualiza (într-o măsură mai mică sau mai mare) elementele denumite: substantive comune (cele care denumesc un element oarecare dintr-o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile gramaticale de gen88, număr și caz; prin raportare la criteriul sintactic, clasei substantivului i se asociază funcția sintactică-tip de subiect. Substantivele din limba română se diferențiază 89 în funcție de: * capacitatea de a individualiza (într-o măsură mai mică sau mai mare) elementele denumite: substantive comune (cele care denumesc un element oarecare dintr-o clasă de elemente: copil, speranță, iubire etc.) vs. substantive
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
număr și caz; prin raportare la criteriul sintactic, clasei substantivului i se asociază funcția sintactică-tip de subiect. Substantivele din limba română se diferențiază 89 în funcție de: * capacitatea de a individualiza (într-o măsură mai mică sau mai mare) elementele denumite: substantive comune (cele care denumesc un element oarecare dintr-o clasă de elemente: copil, speranță, iubire etc.) vs. substantive proprii (cele care denumesc un anumit element dintr-o clasă de elemente: Matei, Austria, Munții Bucegi etc.; * formă/ structură: substantive sintetice (concretizate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Substantivele din limba română se diferențiază 89 în funcție de: * capacitatea de a individualiza (într-o măsură mai mică sau mai mare) elementele denumite: substantive comune (cele care denumesc un element oarecare dintr-o clasă de elemente: copil, speranță, iubire etc.) vs. substantive proprii (cele care denumesc un anumit element dintr-o clasă de elemente: Matei, Austria, Munții Bucegi etc.; * formă/ structură: substantive sintetice (concretizate într-un singur cuvânt, simplu sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
elementele denumite: substantive comune (cele care denumesc un element oarecare dintr-o clasă de elemente: copil, speranță, iubire etc.) vs. substantive proprii (cele care denumesc un anumit element dintr-o clasă de elemente: Matei, Austria, Munții Bucegi etc.; * formă/ structură: substantive sintetice (concretizate într-un singur cuvânt, simplu sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copil, speranță, iubire etc.) vs. substantive proprii (cele care denumesc un anumit element dintr-o clasă de elemente: Matei, Austria, Munții Bucegi etc.; * formă/ structură: substantive sintetice (concretizate într-un singur cuvânt, simplu sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Matei, Austria, Munții Bucegi etc.; * formă/ structură: substantive sintetice (concretizate într-un singur cuvânt, simplu sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]