6,950 matches
-
drept „Jurământul de la Buchenwald”: „Vom lupta până când ultimul vinovat va fi adus înaintea judecății oamenilor. Jurământul nostru este distrugerea nazismului din rădăcini. Misiunea noastră este să construim o nouă lume a păcii și a libertății.” Între mai și august 1945, supraviețuitorii au părăsit lagărul, organizați în grupuri. Kallós își amintește că după eliberare s-a aflat într-un spital din Blankenhain, lângă orașul Weimar (aproape de Buchenwald). Acolo a fost întrebat unde vrea să meargă. Mureșan a venit la el și s-
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
fost întrebat unde vrea să meargă. Mureșan a venit la el și s-au sfătuit: „este timpul să mergem acasă și să construim o nouă societate”. La mijlocul lui iunie, Mureșan, Nuszbaum, Kallós, Székely László și Imre, împreună cu aproximativ 100 de supraviețuitori din România și Ungaria, au pornit către casă. Cei mai multi aveau sub 35 de ani. Mureșan își amintește că în Budapesta i-a primit un „comitet de întâmpinare” al supraviețuitorilor unguri și că tot acolo a fost furată locomotivă trenului cu
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
Mureșan, Nuszbaum, Kallós, Székely László și Imre, împreună cu aproximativ 100 de supraviețuitori din România și Ungaria, au pornit către casă. Cei mai multi aveau sub 35 de ani. Mureșan își amintește că în Budapesta i-a primit un „comitet de întâmpinare” al supraviețuitorilor unguri și că tot acolo a fost furată locomotivă trenului cu care călătoreau. Și-au continuat drumul după încă o zi, ajungând în Cluj la sfârșitul lui iunie. Femeile s-au întors din Buchenwald cu transporturi diferite, fiind răspândite în
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
de femei din Ardealul de Nord, majoritatea adolescente, cu care fusese închisă la Alternburg; au ajuns în Cluj în august 1945, sperând să-și găsească părinții, care nu s-au mai întors. Nu a fost nicio „întoarcere acasă” Pentru niciun supraviețuitor și nicio supraviețuitoare nu a fost o „întoarcere acasă”, pentru că nu mai există „acasă”. Cei mai mulți membri ai familiilor lor fuseseră uciși în lagăre, locuințele lor fuseseră între timp ocupate de alte persoane. În multe țări, s-au format asociații și
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
fost o „întoarcere acasă”, pentru că nu mai există „acasă”. Cei mai mulți membri ai familiilor lor fuseseră uciși în lagăre, locuințele lor fuseseră între timp ocupate de alte persoane. În multe țări, s-au format asociații și comitete de suport reciproc ale supraviețuitorilor, care se ocupau de asigurarea găzduirii, asistenței medicale și acoperirea nevoilor de bază, de obținerea de compensații, de organizarea comemorărilor și de stabilirea imediată a proiectelor de cercetare asupra Europei naziste, pentru a salva și organiza documente. În Cluj, supraviețuitorii
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
supraviețuitorilor, care se ocupau de asigurarea găzduirii, asistenței medicale și acoperirea nevoilor de bază, de obținerea de compensații, de organizarea comemorărilor și de stabilirea imediată a proiectelor de cercetare asupra Europei naziste, pentru a salva și organiza documente. În Cluj, supraviețuitorii adulți au avut grijă de tineri - cei mai multi fiind copii și adolescenți rămași orfani. Au amenajat diferite clădiri pentru asistența medicală, consiliere, găzduire; una dintre acestea este „vila Petru și Pavel” de pe strada Argeș. În fiecare zi, după ce termină muncă la
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
aprilie, pentru a ne aminti de cele trăite și pentru a reafirmă angajamentul nostru față de „Jurământul de la Buchenwald”.[5] Au scris articole, au ținut prelegeri despre experiențele lor de la Buchenwald. Au ținut legătură prin scrisori și, uneori, prin vizite cu supraviețuitori din alte țări, din Rusia, până în Norvegia sau Canada. În 1952, a fost înființat „Internațional Committee Buchenwald”, apoi în anii ’60 s-a extins că „Internațional Committee of Buchenwald-Dora and Subcamps” (ICBD), cu rădăcini directe, personale și ideatice, în mișcarea
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
fost „ambasadorul” român la (și al) ICBD, participând la întruniri în Franța, Belgia, RDG și Cehoslovacia. Zece ani mai tarziu, cu ocazia celei de a 40-a aniversări a eliberării, Mureșan s-a alăturat ICBD și a reprezentat grupul de supraviețuitori români până în 2006. „Spiritul din Buchenwald - spiritul solidarității” În 1994, acest grup de prieteni a putut să se transforme într-o asociație formală, numită Memento Buchenwald - România, deschisă tuturor supraviețuitorilor lagărului și lagărelor-satelit, familiilor supraviețuitorilor, rudelor celor decedați în deportări
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
Mureșan s-a alăturat ICBD și a reprezentat grupul de supraviețuitori români până în 2006. „Spiritul din Buchenwald - spiritul solidarității” În 1994, acest grup de prieteni a putut să se transforme într-o asociație formală, numită Memento Buchenwald - România, deschisă tuturor supraviețuitorilor lagărului și lagărelor-satelit, familiilor supraviețuitorilor, rudelor celor decedați în deportări, „dar și tuturor persoanelor care - indiferent de naționalitate, religie, vârsta sau nuanță convingerilor democratice - doresc să i se alăture în cultivarea acestor nobile principii”[6]. Memento Buchenwald a fost dedicat
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
și a reprezentat grupul de supraviețuitori români până în 2006. „Spiritul din Buchenwald - spiritul solidarității” În 1994, acest grup de prieteni a putut să se transforme într-o asociație formală, numită Memento Buchenwald - România, deschisă tuturor supraviețuitorilor lagărului și lagărelor-satelit, familiilor supraviețuitorilor, rudelor celor decedați în deportări, „dar și tuturor persoanelor care - indiferent de naționalitate, religie, vârsta sau nuanță convingerilor democratice - doresc să i se alăture în cultivarea acestor nobile principii”[6]. Memento Buchenwald a fost dedicat în primul rând păstrării memoriei
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
neofasciste, xenofobe, rasiste, anti-semite. Membrii Asociației au luat poziție în conflictele din anii ’90, cănd mișcarea de rezistență de la Buchenwald a fost criticată și auto-eliberarea a fost negata. De asemenea, au trimis scrisori semnalând inechitățile sistemului de compensații, pe care supraviețuitorii țărilor estice cu greu le puteau accesa. În Buletinul Asociației Memento Buchenwald - România - 16 pagini alb-negru, cu apariții de 2-4 ori pe an, din 1995 în 2005 - au fost publicate articole în maghiară, franceza, germană, engleză, română, reflectând dorința supraviețuitorilor
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
supraviețuitorii țărilor estice cu greu le puteau accesa. În Buletinul Asociației Memento Buchenwald - România - 16 pagini alb-negru, cu apariții de 2-4 ori pe an, din 1995 în 2005 - au fost publicate articole în maghiară, franceza, germană, engleză, română, reflectând dorința supraviețuitorilor din România de a construi și transmite un mesaj relevant dincolo de toate granițele, după cum spune și Kallós în încheierea discuției din octombrie 2014 de la Cluj: „Cred că nu e numai țelul nostru, e interesul umanității”. [1] Raportul Final al Comisiei
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
statului. Iar unul dintre cei „lămuriți” m-a denunțat Siguranței.”[16] Kornis își amintește că la Vapniarka erau internați 1200 evrei din vechiul Regat și Transilvania, dintre care peste 700 fuseseră ridicați direct din casele lor, din libertate. Matei Gall, supraviețuitor de la Râbnița În sfârșit, una dintre istoriile cele mai dure este cea a lui Matei Gall, supraviețuitor al închisorii Râbnița, căreia i s-a dat foc și unde au murit, împușcați sau arși, peste 50 de deținuți, printre care Ervin
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
erau internați 1200 evrei din vechiul Regat și Transilvania, dintre care peste 700 fuseseră ridicați direct din casele lor, din libertate. Matei Gall, supraviețuitor de la Râbnița În sfârșit, una dintre istoriile cele mai dure este cea a lui Matei Gall, supraviețuitor al închisorii Râbnița, căreia i s-a dat foc și unde au murit, împușcați sau arși, peste 50 de deținuți, printre care Ervin Kreid și fratele Rozei Apostol, amintiți mai sus. Deportat la Târgu-Jiu, apoi la Vapniarka și închis la
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
Jelena Steigerwald În ultimii ani, autoritățile române au început să le recunoască oficial romilor statutul de victime ale Holocaustului. Însă suferințele lor sunt mai puțin prezente în cultura memoriei. În acest sens, există diverse proiecte și inițiative care susțin demersurile supraviețuitorilor de a primi despăgubiri și de a da glas poveștilor lor, precum filmul Valea Plângerii sau proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria.</i> Pe 22 iunie 1941, Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică, declanșând un război distrugător. La așa-
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Însă suferințele lor sunt mai puțin prezente în cultura memoriei. În acest sens, există diverse proiecte și inițiative care susțin demersurile supraviețuitorilor de a primi despăgubiri și de a da glas poveștilor lor, precum filmul Valea Plângerii sau proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria.</i> Pe 22 iunie 1941, Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică, declanșând un război distrugător. La așa-numita „Operațiune Barbarossa” au participat peste 4 milioane de soldați ai Axei (Axa Roma-Berlin-Tokyo, puterile fasciste). Trupele germanie și
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
oficial pe romi ca victime ale Holocaustului, îndeosebi după ce Comisia Internațională a Holocaustului din România a publicat Raportul Final în 2004 și a prezentat dovezile responsabilității statului român în crimele comise asupra populației evreiești și rome. Cu toate astea, multi supraviețuitori romi nu au fost despăgubiți pentru suferințele lor până în momentul de față. Proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria al asociației Centrul pentru Resurse Comunitare și partenerii săi încearcă să-i identifice pe supraviețuitorii romi pentru a-i informa și
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
a publicat Raportul Final în 2004 și a prezentat dovezile responsabilității statului român în crimele comise asupra populației evreiești și rome. Cu toate astea, multi supraviețuitori romi nu au fost despăgubiți pentru suferințele lor până în momentul de față. Proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria al asociației Centrul pentru Resurse Comunitare și partenerii săi încearcă să-i identifice pe supraviețuitorii romi pentru a-i informa și a-i susține în demersurile de obținerea a despăgubirilor, precum și pentru a alcătui o bază
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
și rome. Cu toate astea, multi supraviețuitori romi nu au fost despăgubiți pentru suferințele lor până în momentul de față. Proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria al asociației Centrul pentru Resurse Comunitare și partenerii săi încearcă să-i identifice pe supraviețuitorii romi pentru a-i informa și a-i susține în demersurile de obținerea a despăgubirilor, precum și pentru a alcătui o bază de date cu interviuri cu supraviețuitorii romi în scopuri educaționale și de cercetare. Petre Matei, managerul de proiect, a
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
asociației Centrul pentru Resurse Comunitare și partenerii săi încearcă să-i identifice pe supraviețuitorii romi pentru a-i informa și a-i susține în demersurile de obținerea a despăgubirilor, precum și pentru a alcătui o bază de date cu interviuri cu supraviețuitorii romi în scopuri educaționale și de cercetare. Petre Matei, managerul de proiect, a precizat în cadrul atelierului „Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach” că proiectul reprezintă și „un mod de a înțelege mai multe despre Holocaust
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
despăgubiri precum pensie lunară între 150-250 de lei pentru fiecare an de detenție/deportare, asistența medicală, gratuitate pe transportul public, scutire de la taxa radio/TV, loc de veci gratuit etc. Există două moduri prin care se pot primi aceste despăgubiri: supraviețuitorii trebuie să demonstreze cu documente că au fost deportați sau să dea o declarație pe proprie răspundere, confirmată de alti supraviețuitori, în fața unui notar. Pentru multi supraviețuitori romi, dovedirea statutului de deportat nu este un lucru ușor. Unii nu cunosc
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
de la taxa radio/TV, loc de veci gratuit etc. Există două moduri prin care se pot primi aceste despăgubiri: supraviețuitorii trebuie să demonstreze cu documente că au fost deportați sau să dea o declarație pe proprie răspundere, confirmată de alti supraviețuitori, în fața unui notar. Pentru multi supraviețuitori romi, dovedirea statutului de deportat nu este un lucru ușor. Unii nu cunosc această lege, alții sunt bătrâni și bolnavi sau nu știu carte, alții locuiesc departe de orașe și implicit de arhive. Proiectul
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
veci gratuit etc. Există două moduri prin care se pot primi aceste despăgubiri: supraviețuitorii trebuie să demonstreze cu documente că au fost deportați sau să dea o declarație pe proprie răspundere, confirmată de alti supraviețuitori, în fața unui notar. Pentru multi supraviețuitori romi, dovedirea statutului de deportat nu este un lucru ușor. Unii nu cunosc această lege, alții sunt bătrâni și bolnavi sau nu știu carte, alții locuiesc departe de orașe și implicit de arhive. Proiectul îi informează pe supraviețuitori și îi
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Pentru multi supraviețuitori romi, dovedirea statutului de deportat nu este un lucru ușor. Unii nu cunosc această lege, alții sunt bătrâni și bolnavi sau nu știu carte, alții locuiesc departe de orașe și implicit de arhive. Proiectul îi informează pe supraviețuitori și îi ajută să contacteze arhivele. Însă muncă în arhive ridică probleme serioase. Petre Matei a descoperit că în 1942, poliția nu a înregistrat toți deportații, ci doar numele tatălui și numărul membrilor familiei; în același timp, în certificatele de
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
să contacteze arhivele. Însă muncă în arhive ridică probleme serioase. Petre Matei a descoperit că în 1942, poliția nu a înregistrat toți deportații, ci doar numele tatălui și numărul membrilor familiei; în același timp, în certificatele de nastere ale multor supraviețuitori doar numele mamei era menționat. Mai mult, unele arhive nu au inventariat încă multe documente importante, precum înregistrările deportărilor romilor. Unul dintre motive ar putea fi lipsa de interes a autorităților pentru a facilita accesul la aceste surse. În astfel
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]