6,227 matches
-
aruncarea la poartă din săritură; aruncarea la poartă din plonjon. Procedee tehnice folosite în apărare: scoaterea mingii din dribling; deplasările specifice pe semicerc. Acțiuni tactice folosite în atac: pătrunderea; contraatacul; așezare în sistemul de atac cu un jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: replierea; atacarea jucătorului cu minge și retragerea la semicerc; așezare în sistemul de apărare 5 + 1. Joc bilateral. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: deplasări specifice; pasarea (ridicarea) mingii pentru atac, înainte și peste cap; lovitura
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
înainte și peste cap; lovitura de atac, procedeul drept; serviciul de sus din față. Procedee tehnice folosite în apărare: poziții și deplasări specifice; preluarea mingii din serviciu și din atac, cu două mâini de jos; blocajul individual; plonjonul lateral. Acțiuni tactice folosite în atac: dispunerea echipei cu jucătorul ridicător în zonele trei și doi; organizarea celor trei lovituri; combinații cu pasa înainte și peste cap, între două zone apropiate. Acțiuni tactice folosite în apărare: sistemul de apărare cu jucătorul din zona
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu două mâini de jos; blocajul individual; plonjonul lateral. Acțiuni tactice folosite în atac: dispunerea echipei cu jucătorul ridicător în zonele trei și doi; organizarea celor trei lovituri; combinații cu pasa înainte și peste cap, între două zone apropiate. Acțiuni tactice folosite în apărare: sistemul de apărare cu jucătorul din zona șase retras; dublajul blocajului. Joc bilateral 4 x 4 pe teren cu dimensiunile de 4/6 m. 6 x 6 pe teren normal. Discipline sportive alternative 1. Oina Procedee tehnice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
apărare: sistemul de apărare cu jucătorul din zona șase retras; dublajul blocajului. Joc bilateral 4 x 4 pe teren cu dimensiunile de 4/6 m. 6 x 6 pe teren normal. Discipline sportive alternative 1. Oina Procedee tehnice și acțiuni tactice: prinderea și pasarea mingii în triunghi și pătrat; servirea și bătaia mingii; "țintirea" adversarului; alergare prin culuare; blocarea (oprirea) mingii; apărarea individuală și colectivă; intrarea în joc; așezarea pe posturi. Joc bilateral. 2. Badminton Procedee tehnice și acțiuni tactice: lovitura
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acțiuni tactice: prinderea și pasarea mingii în triunghi și pătrat; servirea și bătaia mingii; "țintirea" adversarului; alergare prin culuare; blocarea (oprirea) mingii; apărarea individuală și colectivă; intrarea în joc; așezarea pe posturi. Joc bilateral. 2. Badminton Procedee tehnice și acțiuni tactice: lovitura de sus din față, din lateral dreapta și stânga; lovitura de jos din față, din lateral dreapta și stânga; serviciu lung și scurt; lovitura de atac de sus. Joc bilateral 1 x 1 și 2 x 2. 3. Rugbi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
față, din lateral dreapta și stânga; lovitura de jos din față, din lateral dreapta și stânga; serviciu lung și scurt; lovitura de atac de sus. Joc bilateral 1 x 1 și 2 x 2. 3. Rugbi Procedee tehnice și acțiuni tactice: ținerea și purtarea balonului; prinderea și pasarea balonului de pe loc și din deplasare; culegerea balonului de pe sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă; așezarea jucătorilor în margine, aruncarea și prinderea balonului. Joc bilateral
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
să definească și să clarifice noțiunile fundamentale. De aceea, În această primă secțiune a volumului, analizăm problematica politicii de securitate națională ca domeniu al politicilor publice, precum și conceptele esențiale pentru analiza ei (politica de securitate, politici sectoriale, strategii, operațiuni și tactici). De asemenea, dat fiind că strategia de securitate națională este cel mai vizibil și utilizat instrument În politica de securitate națională, examinăm apoi conceptele referitoare la formularea strategiilor de securitate și etapele majore ale elaborării strategiei de securitate națională. Cea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Între concepte, precum „politica de securitate națională”, „politica de apărare” și „strategia de securitate națională”. Figura 2.3. Încearcă să clarifice, grafic, distincția dintre aceste concepte. Distincția principală are la bază concepția lui Clausewitz, care vede un continuum politici - strategii - tactici (apud Jablonsky, 2006, pp. 116-120). Clausewitz considera că victoriile pe câmpul de luptă (tactice și operaționale) nu au nici un sens dacă nu răspund unor comandamente politice (ale statului). Prin urmare, strategia ar fi veriga dintre tactică și politici. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
națională”. Figura 2.3. Încearcă să clarifice, grafic, distincția dintre aceste concepte. Distincția principală are la bază concepția lui Clausewitz, care vede un continuum politici - strategii - tactici (apud Jablonsky, 2006, pp. 116-120). Clausewitz considera că victoriile pe câmpul de luptă (tactice și operaționale) nu au nici un sens dacă nu răspund unor comandamente politice (ale statului). Prin urmare, strategia ar fi veriga dintre tactică și politici. De aceea, distincția Între politici - strategii - tactici este de natură ierarhică, a nivelurilor strategice, politica de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
un continuum politici - strategii - tactici (apud Jablonsky, 2006, pp. 116-120). Clausewitz considera că victoriile pe câmpul de luptă (tactice și operaționale) nu au nici un sens dacă nu răspund unor comandamente politice (ale statului). Prin urmare, strategia ar fi veriga dintre tactică și politici. De aceea, distincția Între politici - strategii - tactici este de natură ierarhică, a nivelurilor strategice, politica de securitate reprezentând nivelul cel mai Înalt și cuprinzător, tacticile fiind doar planuri operaționale concrete. Distincția fundamentală Între conceptul de „politică de securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
116-120). Clausewitz considera că victoriile pe câmpul de luptă (tactice și operaționale) nu au nici un sens dacă nu răspund unor comandamente politice (ale statului). Prin urmare, strategia ar fi veriga dintre tactică și politici. De aceea, distincția Între politici - strategii - tactici este de natură ierarhică, a nivelurilor strategice, politica de securitate reprezentând nivelul cel mai Înalt și cuprinzător, tacticile fiind doar planuri operaționale concrete. Distincția fundamentală Între conceptul de „politică de securitate” și cel de „strategie de securitate” constă În faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ar reprezenta „stimulentul negativ” („bățul”). Însă, În contextul globalizării, granițele dintre cele două politici au devenit permeabile; se vorbește chiar de diplomație militară, iar politica externă se ocupă, În subsidiar, de securitatea națională. Figura 2.3. Distincția politici - strategii - operațiuni - tactici Procesul de formulare a unei politici de securitate națională urmează modelul standard al lui Dunn (1986), al analizei politicilor publice (vezi figura 2.1.). În mod normal, politica de securitate este formată dintr-o serie de decizii și strategii. Strategia
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de o „logică paradoxală”, În contradicție cu „logica bunului-simț”, care caracterizează comportamentul uman În general. Această logică are atât o dimensiune orizontală, caracterizată de comportamentul uman adversativ, cât și o dimensiune verticală, ce se manifestă la toate nivelurile strategiei: tehnic, tactic, operațional, al teatrului de operații și al marii strategii (Luttwak, 2001, p. 69). Concluzia lui Foster este că strategia este caracterizată, În literatura de specialitate, fie ca paradigmă, fie ca filosofie a comportamentului global, fie ca mare strategie, fie ca
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
punct de vedere moral, de a lega mijloacele militare cu scopurile politice, este sceptic asupra rolului strategiei ca instrument al victoriei (Betts, 2000, p. 5). El argumentează că strategia este o iluzie ce leagă mai degrabă politicile de operații și tactici decât pe acestea din urmă Între ele. În urma unei abordări critice, cu exemple concrete din istorie, Betts ajunge la concluzia că strategia nu este totdeauna, ci doar frecvent, o iluzie. O iluzie necesară Însă. Cea mai bună metodă de a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de pildă, În domeniul afacerilor sau În cel politic, la nivel local, național sau internațional. Folosirea conceptului de strategie În sens exclusiv de planificare a condus, după cum consideră unii, la „declinul strategiei și sporirea rolului diverselor stratageme”, căutându-se soluții tactice ad-hoc și ignorându-se frecvent contextul social, politic și economic mai larg (Guldi, 2006, p. 209). De aceea, cu un scop preponderent pedagogic, Începând cu Clausewitz este operată distincția dintre pregătirea pentru război și războiul propriu-zis, iar În cadrul acestuia din
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
frecvent contextul social, politic și economic mai larg (Guldi, 2006, p. 209). De aceea, cu un scop preponderent pedagogic, Începând cu Clausewitz este operată distincția dintre pregătirea pentru război și războiul propriu-zis, iar În cadrul acestuia din urmă se disociază Între tactică și strategie. Tactica se referă exclusiv la angrenarea directă În luptă, În schimb, În acest sens, strategia se referă la utilizarea războiului pentru atingerea altor scopuri (Handel, 2001, p. 36). Înaintea lui Clausewitz, strategul chinez Sun Tzuxe "Sun Tzu" considera
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a facilita analiza și cercetarea În domeniu, este important să se fac distincția Între aceste categorii. Figura 7.1. Niveluri ale analizei strategice (adaptare după Jarger, 2006) O variantă a modelului aparține lui Luttwak (2001), care distinge Între nivelurile tehnic, tactic, operațional, strategic și cel al strategiei globale. Aceasta din urmă este descrisă de Luttwak ca fiind la intersecția interacțiunilor militare de-a lungul fiecărui nivel (formând dimensiunea verticală a strategiei) și existând simultan cu variația relațiilor externe Între diferite state
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o concepție morală a cărei validitate trebuie să fie înțeleasă ca fiind antecedentă autorității statului, în virtutea faptului că ea servește fundamentării acestei autorități"29. Pentru a sprijini această teză, Larmore a apelat, practic, așa cum l-am înțeles eu, la o tactică extrem de simplă, dar nu mai puțin eficientă: tactica întoarcerii lui Williams împotriva lui însuși. Mai exact, Larmore a întors împotriva lui Williams și a realismului radical teza că, în condițiile modernității, în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
termeni preciși și energici pericolul unei inflații a rezistenței. Reacție oportună și bine justificată. Categoriile acceptabile sunt: a. atacul direct la putere; b. solidaritatea cu cei ce au atacat direct puterea; c. atacul indirect; d. exilul interior, cu oscilări, mișcări tactice între abilitate și concesie. După un observator al acestei mese rotunde (Dan Pavel), intervenția domnului Pleșu a fost făcută atât împotriva excesului în fabricarea unor false pedigriuri de rezistență, cât și a excesului de culpabilizare 1. Este, fără îndoială, poziția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în România, în patria sa, precum în alte țări socialiste, dorință cum nu se poate mai îndreptățită, fără să înțeleagă totuși mecanismul adevărat al recuperărilor totalitare. Ne aflăm încă să nu uităm în plin război rece și orice negociere, mișcare tactică duceau doar la concesii aparente. Joc de poker diplomatic. Editarea Aspectelor se înscria și ea în această logică. Prefața era diletantă, incompetentă, vag eseistică, dar autorul, Vasile Nicolescu, personajul-cheie al întregii afaceri pe atunci director al Publicațiilor din fostul Comitet
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
punct de vedere și anterior. Dar în astfel de cazuri nu era vorba nici măcar de o capitulare și adaptare, ci de un act de reală inițiativă și independență culturală. El se producea chiar în interiorul unor structuri totalitare contestate frontal, dispuse tactic doar la mici flexibilități. în acest cadru general și într-o astfel de epocă total ostilă inițiativelor creatoare personale am conceput deci Hermeneutica lui Mircea Eliade și am intrat în legătură cu el. Prima scrisoare primită datează din 12 ianuarie 1971, dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Occidentului (super-sic !, n.n.). Utopia celei de a treia căi să recunoaștem, foarte tenace, dar rațional posibilă bate însă la ochi. Mișcarea lumii nealiniate a urmărit și ea același proiect himeric, realizabil cel mult pe mici porțiuni și numai prin compromisuri tactice tranzitorii. în cazul specific al României, ea nu poate realiza în nici un caz o independență iluzorie, teză susținută de altfel și în multe cercuri ale puterii actuale, profund marcate de anti-capitalism și anti-occidentalism. Am arătat și anterior întreaga utopie a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sublimul unei demonstrații de o clipă? 31. Demobilizare și defetism evident. Deloc recomandabile. Dilemă atroce, într-adevăr. Ea poate fi și a și fost ! în mod diferit înțeleasă. Căci o astfel de soluție poate fi diferit interpretată: rigorism sau cedare tactică, curaj sau lașitate, rezistență sau capitulare etc.? Folosind din plin toate resursele eufemismelor posibile, chiar și Gabriel Liiceanu recunoște că: Noica avea un pragmatism care era departe de etică. Atunci când mai spunea: în fond, calitatea de membru de partid a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru că nu mi s-a permis, nu mi-ar fi apărut cartea Marea înfățișare. Este una din puținele concesii, pe care o regret enorm din punct de vedere moral. Știm bine că răscolim răni vechi și amintiri dureroase. După cum, generalizarea tacticii și salvării culturale cu orice preț se poate dovedi tot practic vorbind la fel de periculoasă, mai ales prin aspectele sale politice. în astfel de cazuri, de mare dilemă și îndoială, nu există de fapt decât răspunsuri și soluții strict individuale și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lupta cea dreaptă (I, Timotei, 6, 11), celebrul certa bonum certamen, și: Mă lupt, dar nu ca unul care lovește în vânt (I, Corinteni, 9, 26). Intervine deci și o legitimare creștină a luptei, cât și ideea de strategie și tactică. în orice caz, acțiunea politică, practica istorică, plurimilenară, pare a disocia de la sine planurile. Politica este, sau pare a fi, dincolo de bine și rău. De acord că scopul său imediat este puterea, iar cel imanent o serie de idealuri etice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]