8,025 matches
-
din tub va cădea în talpă și va fi sfărâmat de freză și evacuat. Forajul va avea lungimea de cca. 1 m mai adâncă decât cel proiectat, deoarece în tub va mai rămâne material. Înainte de echiparea piezometrului se va măsura talpa prin interiorul tuburilor pentru a se corecta eventual adâncimea forajului. În această metodă, la extragerea tuburilor, pereții forajului se vor dărâma peste echipamentul care se va lăsa în puț. 8.4. REZOLVAREA ACCIDENTELOR TEHNICE LA FORAJ Cum s-a mai
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
ore va începe operația de echipare propriu-zisă a forajului pentru drenaj. Indiferent de metoda prin care s-a executat forajul se va proceda la o spălare activă a acestuia cu ajutorul unui furtun de 3/4 ” care va ajunge obligatoriu până la talpa forajului. Mai jos se vor descrie 3 tipuri clasice de echipare a drenajelor. 8.5.1. Drenaje umplute cu mărgăritar În roci stâncoase, coezive, cu fisurație fină și fără aport de material solid a apei drenate, forajul de drenaj se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
nu lipsească granule între 1 - 7 mm). Se va spăla activ până la eliminarea completă a prafului, materialelor argiloase, humus sau alte materiale organice. Este preferat mărgăritarul rulat de râu decât cel provenit de la concasaj. În foraj se va introduce până la talpă o țeavă sau un furtun, fără racorduri (eventual cel folosit la spălare) care va fi legat la apă sub presiune. Se va lăsa să treacă prin țeavă o cantitate mică de apă. În acest moment, cu ajutorul unui cancioc, va începe
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
va monta pe ea o manșetă cu fustă care se va poza astfel ca să rămână în tubația de protecție. Spațiul inelar dintre tuburi se va cimenta. Terminate aceste operații, se va mai face o spălare activă a tubului filtrant până la talpa acestuia, apoi se va monta capul de descărcare cu ventil și manometru. 8.5.3. Drenaje cu tuburi filtrante, geotextil și strat filtrant În roci necoezive unde forajul s-a executat cu tubaj și unde există posibilitatea unui aport important
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
vor rigidiza prin cositorire. Se va lăsa un cap mort șii tubația va fi mai scurtă cu 5 - 10 cm decât tubul de ghidaj-protecție. După spălarea activă a forajului tubat și controlul adâncimii se va lansa tubul filtrant echipat, până în talpă. Partea superioară a tubului filtrant se va lega etanș (printr-un ștuț cu reducție) la furtunul de apă și se va pune sub presiune astfel ca apa să circule prin spațiul inelar dintre tuburi, cu un debit redus. Se va
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
ș atunci tocmai limpezit Când își capătă aroma, și în ce mai bun se fa ce Și la gust și la culoare, cându i perfect de băut. Și când bei din el oleacă, un fior simți că se-nalță De la tălpi pânʹ la creștet și începi a te ncălzi. Iar prin corp, ca printr-un farmec, și se ntinde o vi e forță O nespusă viociune, ruj pe față se ivi. Griji, nevoi, necazuri grele pier din obosita minte Și în locul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului Ștefan, acolo, nu departe, au tras la jug polonii invadatori, puși să sădească o pădure de stejar (Dumbrava roșie). Acolo, de calci cărările istorice ai onoarea și prilejul să ți se lipească pe tălpi o fărâmă de țărână de pe cizma domnitorilor - și pe suflet o umbră luminoasă de duh ce străjuiește atmosfera. Acolo calci pe stindarde de bouri și hematiile eroilor căzuți în atâtea lupte cu năvălitorii nomanzi. Acolo te scalzi în istor ia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin amortizare a.4. Preluarea mingii cu șiretul plin prin amortizare a.5. Preluarea mingii cu coapsa prin amortizare a.6. Preluarea mingii cu pieptul prin amortizare a.7. Preluarea mingii cu capul prin amortizare a.8. Preluarea mingii cu talpa din ricoșare a.9. Preluarea mingii cu abdomenul din ricoșare a.10. Preluarea mingii cu abdomenul b. Deposedarea adversarului de minge b.1. Prin atac din față b.2. Prin atac din spate și din alunecare b.3. Prin atac
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
poziția ce precede intervenția asupra mingii. În literatura de specialitate mai este denumită și poziție de așteptare sau poziție de intervenție. Așa cum se poate vedea și în imaginea alăturată, această poziție se poate descrie astfel: sprijin pe sol pe toată talpa sau pe vârfuri, picioarele depărtate la lățimea umerilor, cu greutatea egal repartizată pe ambele picioare; articulațiile gleznelor, genunchilor și coxo-femurală, ușor flexate; trunchiul ușor aplecat, conferind o poziție semijoasă; brațele lateral, îndoite cu palmele orientate spre jos; privirea la joc
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
astfel intenția viitoarei execuții; închiderea brațelor în fața pieptului. Utilizare tactică la intrarea în posesia mingii; pentru pregătirea poziției optime de finalizare; în pregătirea altor execuții de transmitere a mingii fără ca aceasta să mai ia contact cu solul. Preluarea mingii cu talpa din ricoșare Mingea ce vine după o ricoșare din sol este atacată cu vârful labei piciorului înainte și ridicat, suficient de mult pentru ca mingea să poată intra între talpă și sol. Piciorul de execuție este ușor relaxat și în momentul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
fără ca aceasta să mai ia contact cu solul. Preluarea mingii cu talpa din ricoșare Mingea ce vine după o ricoșare din sol este atacată cu vârful labei piciorului înainte și ridicat, suficient de mult pentru ca mingea să poată intra între talpă și sol. Piciorul de execuție este ușor relaxat și în momentul preluării (opririi) el nu apasă sau calcă pe minge. Călcâiul orientat spre în jos împiedică trecerea mingii pe sub picior. Piciorul de sprijin asigură echilibrul și se plasează lateral și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a mingii. Brațele orientate asimetric și lateral, echilibrează întreaga acțiune. Capul și privirea sunt îndreptate concomitent sau succesiv asupra mingii și a terenului. Mingea se oprește printr-o ricoșare a ei între cele două planuri rigide create de sol și talpa piciorului. În clipa contactului asupra mingii se poate acționa fie printr-o mișcare de amortizare, caz în care piciorul trebuie să execute o mișcare de cedare, fie printr-o contralovire cu împingerea mingii înainte, execuție ce-i permite jucătorului continuarea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pentru sine. Greșeli frecvente aprecierea greșită a momentului de contact și atacarea mingii cu vârful labei piciorului; apăsarea sau călcarea mingii în momentul contactului; piciorul de sprijin este orientat pe direcția de venire a mingii; în momentul contactului cu mingea, talpa este paralelă cu solul. Utilizare tactică la intrarea în posesia mingii; în situațiile de protejare a mingii pentru a „acoperi” mingea cu o suprafață mai mare de contact; pentru pregătirea transmiterii mingii sau pentru șut la poartă. Preluarea mingii cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
loc reprezintă totalitatea mișcărilor executate de jucătorul aflat în posesia mingii, pe loc, în scopul menținerii posesiei mingii. Aceste mișcări se desfășoară într-o succesiune bine stabilită. Mișcările încep prin așezarea piciorului pe minge și tragerea ei spre înapoi cu talpa sau interiorul labei piciorului, în timp ce trunchiul jucătorului se rotește pe piciorul de sprijin, jucătorul ajungând astfel cu spatele la adversar, interpunându-se între acesta și minge într-o poziție încordată și bine fixată pe ambele picioare. Un rol important în menținerea poziției
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
o altă direcție decât ce pe care și-a propus-o jucătorul. Mișcările piciorului care manevrează mingea au denumirea procedeului respectiv, după cum urmează: mișcări înșelătoare de lovire a mingii; mișcări înșelătoare prin călcarea mingii cu partea interioară sau exterioară a tălpii labei piciorului; mișcări înșelătoare de pendulare dublă pe deasupra mingii. Greșeli frecvente poziție înaltă a centrului de greutate; viteză scăzută de execuție; mișcările nu au caracter convingător. Utilizare tactică: la depășirea adversarului. Mișcare înșelătoare cu capul (privirea) Este un procedeu tehnic
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
tibiale. În momentul efectuării loviturii picioarele sunt ușor flexate din genunchi. Piciorul care execută lovirea efectuează o rotație externă dirijată din vârful labei piciorului până când se realizează un plan perpendicular pe direcția de lovire a mingii. În acest moment, linia tălpii este paralelă cu solul, iar genunchiul ușor flexat. Piciorul de sprijin se așează în apropierea mingii și pe linia acesteia, corpul ușor înclinat pentru a conferi jucătorului siguranță și precizie în execuție. Brațele sunt dispuse astfel încât să contribuie la menținerea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
repunerea mingii în joc. Mijloace de acționare pentru pregătirea tehnico-tactică a jucătorilor de câmp Inițierea și învățarea elementelor tehnico tactice de bază a) Preluarea mingii 1. jucătorul lasă să cadă mingea de la nivelul trunchiului, după care face preluarea mingii cu talpa; 2. jucătorul aruncă mingea în sus, după care face preluarea mingii cu talpa; 3. doi jucători: față în față, la 10 metri distanță, unul aruncă mingea celuilalt, face preluare; 4. pe perechi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul la partener
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
câmp Inițierea și învățarea elementelor tehnico tactice de bază a) Preluarea mingii 1. jucătorul lasă să cadă mingea de la nivelul trunchiului, după care face preluarea mingii cu talpa; 2. jucătorul aruncă mingea în sus, după care face preluarea mingii cu talpa; 3. doi jucători: față în față, la 10 metri distanță, unul aruncă mingea celuilalt, face preluare; 4. pe perechi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul la partener, care execută preluarea și apoi retransmiterea mingii; 5. același exercițiu în trei din
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
care joacă cu o singură atingere a mingii). Jocul se va desfășura pe o jumătate din suprafața terenului de fotbal și fără portar. Prima variantă: se va socoti gol valabil atunci când mingea va fi oprită de un jucător advers, cu talpa, dincolo de linia de margine. A două variantă: se poate limita numărul de atingeri ale mingii pentru toți jucătorii, sau doi dintre ei joacă liber și trei dintr-o singură atingere a mingii. 11. Joc 6 x 6 Se va pune
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Jocurilor Olimpice. Documentele istorice confirmă includerea întrecerilor de alergări, sărituri și aruncări în toate ,,serbările” sau ,,jocurile” din Grecia antică (R. Partiente, A. Billouin, 2003): * alergările se desfășurau pe o pistă cu nisip cu lungimea de aproximativ 192 m (600 de tălpi ale lui Hercule), lățimea de aproximativ 30 m, pistă denumită ,,stadie”; întrecerile programau alergări de viteză pe o stadie (acestea se numeau ,,dromos”), alergările scurte de viteză; alergări de viteză lungi, pe două stadii prin ocolirea unui stâlp fixat la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
inferioare și compensatoriu, la nivelul centurii scapulare, înclinarea este inversă celei de la nivelul bazinului și genunchilor, adică partea corespunzătoare pendulului este mai sus. Oscilațiile laterale sunt mai mari atunci când: * diametrul frontal al bazinului este mai mare; * punctele de sprijin ale tălpilor pe sol sunt mai depărtate lateral față de axul de alergare; * se scurtează pașii (exemplu edificator marșul unde pasul este mic, contactul pe ambele picioare, fără faza de zbor). Reducerea efectului oscilațiilor laterale se poate face prin ameliorarea tehnicii de alergare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
limită favorabilă alergării, fără a antrena trunchiul în mișcări de răsucire ample. Ca urmare a mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându-se astfel mărimea unghiul de impulsie. Energia mișcării brațelor crește de la alergările de mare fond către alergările de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mijlocul culoarului (excepție alergările pe turnantă); * distanța dintre blocuri (pe direcția alergării) este variabilă și determină variantele startului de jos: start clasic; start apropiat; start depărtat. * Caracteristicile startului clasic: blocul din față se așează la 1,5 - 2 lungimi de talpă față de linia de plecare (cca 30-50 cm); blocul din spate se așează la mai puțin de o lungime de gambă față de blocul din față astfel încât genunchiul să fie la nivelul scobiturii bolții palatine a piciorului din față. * Caracteristicile startului apropiat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]