6,584 matches
-
1989). În aprilie 1945, mai ales la Hafnerberg, Nöstach și la St. Corona s-a ajuns la lupte disperate între Wehrmacht-ul German și Armata Roșie, distrungându-se și podul "Hafnerbrücke" de către nemți. Casa de pe muntele Hocheck a fost arsă în temelii de ruși. Preotul catolic Leopold Wieshaupt a fost împușcat mortal de sovietici, chiar în incinta bisericii (vezi și istoria comunei Alland în germană). În urma reformei administrative din 1972 cele cinci comune Altenmarkt, Nöstach, Klein-Mariazell, Thenneberg și St. Corona au fost
Altenmarkt an der Triesting () [Corola-website/Science/312124_a_313453]
-
din Sibiu. Lucrarea a fost dată spre execuția antreprenorilor Nicola Simina din Abrud, Mihai Orlea și Iosif Costișel din Sohodol, sub suptravegherea directă a inginerului Gavril Lung din Valea Drăganului și a arhitectului consistorial Dr. Leo Bohățiel. După rugăciunea de temelie ținută de Aurel Munteanu asistat de preotul Teodor Toader din Călata, în luna august 1931, lucrările efective în privința edificării au început la 20 septembrie 1931, prin punerea pietrei de temelie. În ceea ce privește locația, biserica a fost ridicată în Piața Unirii, pe
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
și a arhitectului consistorial Dr. Leo Bohățiel. După rugăciunea de temelie ținută de Aurel Munteanu asistat de preotul Teodor Toader din Călata, în luna august 1931, lucrările efective în privința edificării au început la 20 septembrie 1931, prin punerea pietrei de temelie. În ceea ce privește locația, biserica a fost ridicată în Piața Unirii, pe un teren expropriat în anul 1922 și pe care se afla clădirea Primăriei din vremea Austro-Ungariei. În vremea ocupației horthyste, oficialitățile timpului, prin sentința numărul 1914 din anul 1941 a
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
participa mai multă lume la liturghiile religioase. Până în decembrie 1989 acest deziderat nu s-a putut realiza din cauza opoziției regimului comunist față de biserică. Abia la 15 august 1990, în mijlocul curții actuale a Episcopiei, înspre sud, a fost pusă piatra de temelie a noului lăcaș de către episcopul Petru Gherghel. Prefectura județului Iași a dispus sistarea lucrărilor după câteva luni argumentând că biserica este prea aproape de Bulevardul Ștefan cel Mare și afectează astfel vizibilitatea clădirilor existente în perimetrul respectiv . Episcopia a stabilit o
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
din partea de oraș unde se află astăzi bisericuța, și au construit lăcaș de închinare - bisericuța de lemn de astăzi ,care după spusa bătrânilor ar fi ridicată din lemnul tăiat de pe pădurea locului . Bisericuța este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, ridicată până la înălțimea de 1 metru, are legătura bârnelor „încheiate” pînă la bolțile de sus din pronaos,naos și altar formând un tot unitar, arătând construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost trecută în
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
și ca Biserica Domnească din Vaslui, este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1490, la Vaslui. Ea a avut rolul de paraclis al Curții Domnești din Vaslui. Avariată de cutremure, a fost reconstruită din temelie în anul 1820. Biserica se află situată în centrul orașului, pe str. Ștefan cel Mare nr. 58. Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (Biserica Domnească) din Vaslui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Vaslui
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
vechi, anterior zidirii bisericii de piatră, cum reiese din poziția mormântului așezat nu paralel cu zidul actual, ci cu vechiul perete al bisericii de lemn, care avea direcția răsăritului de iarnă"". Cercetările arheologice ulterioare au scos la iveală alte două temelii de bisericuțe, pe lângă actuala biserică. Aflat în trecere prin Moldova ca secretar al patriarhului Macarie al Antiohiei, arhidiaconul Paul de Alep scria în anul 1650 următoarele: "“În Vaslui se află palatele, băile, locurile de plimbare, precum marea și superba biserică
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
refugiu în pădurile din apropiere. Trecând pe aici căpitanul Vasile Adam (devenit apoi Varvară monahul), împreună cu frații săi Coști, Movila și Dabija (coborați din Aprodul Purice al lui Ștefan cel Mare și Sfânt) s-a hotărât să construiască biserică din temelii. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă că mănăstirea a fost ctitorita de căpitanul Adam la mijlocul secolului al XVII-lea și sfințită la 14 octombrie 1652. La 1685, Mitropolitul Sava și mării boieri confirmă dorința ctitorilor și a egumenului Leontie că mănăstirea
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
se află și un turn clopotniță de lemn. Biserica "Pogorârea Sf. Duh" a fost construită între anii 1838-1843, ca urmare a faptului că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare pe măsură ce obștea monahală de la Agafton a crescut numeric. Piatra sa de temelie a fost pusă la 1 iulie 1838. Deasupra ușii dintre pronaos și naos se află o pisanie cu următorul text: ""Ziditu-sa aceasta sfântă biserică cu hramul Pohorârea Sfântului Duh în anii 1840-1843 cu binecuvântarea Marelui Mitropolit Veniamin Costache după
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
se alăture lor, redobândind terenul pe care fusese cândva mănăstirea. Din anul 1990, arhimandritul Flavian Bârgăoanu este starețul și duhovnicul Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" (de stil vechi) din București. La data de 2 septembrie 1991, s-a pus piatra de temelie a unui mic paraclis a actualei Mânăstiri cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din București, locul fiind sfințit de către Î.P.S. Mitropolit Silvestru Onofrei. În anii de după revoluție, cu toate dificultățile datorate situației economice precare prin care a trecut România, așezământul
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
case cu două camere (unde se dorea amenajarea unui paraclis), și nu a unei biserici. Cu toate acestea, la intervenția preoților de stil nou din împrejurimi care-i calificau pe călugări drept "elemente antisociale", autorizația le-a fost suspendată, dar temelia casei fusese turnată deja. După finalizarea procesului de colectivizare în anul 1962, s-a obținut pentru a treia oară autorizația de construcție. Atunci, călugării au început să construiască un mic paraclis și câteva chilii, reușind să le termine în numai
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
continuat până la căderea regimului comunist în decembrie 1989. Timp de 50 ani (1956-2006), arhimandritul și apoi episcopul Pahomie Morar a fost stareț al Mănăstirii "Sf. Treime" din satul Cucova, comuna Valea Seacă (județul Bacău), pe care a construit-o din temelie. În prezent, în această Mănăstire viețuiesc 44 de călugări. În anul 1992, Arhimandritul Pahomie Morar a fost hirotonit ca Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe de Stil Vechi din România, cu titulatura de "Vrânceanul", menținându-și reședința la Mănăstirea "Sf. Treime" din
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
oficial, într-o unitate administrativă la nivel județean. După cum își expunea planurile PS Pahomie, urma să se constituie o Episcopie de Vrancea, cu reședința la Adjud, precum și un protopopiat la Focșani. ""Doresc credincioșilor să-și țină tradițiile și credința, pentru că temelia neamului românesc este credința. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în curând vom avea și sediu oficial pentru Biserica noastră în Vrancea"" , afirma în ianuarie 2006 PS Pahomie Vrânceanul. Episcopul Pahomie nu a mai apucat să-și vadă realizate planurile, fiind bolnav deja
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
Vechi. În același an (1997), este hirotonit ca ieromonah și hirotesit întru duhovnic, fiind trimis cu ascultarea de a întemeia un așezământ monahal în localitatea Șelimbăr, din apropierea municipiului Sibiu. În calitate de stareț, el a adunat aici o mică obște monahală, punând temelia bisericii mari, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (prăznuit în fiecare an la 1 octombrie), a paraclisului cu hramul Înălțarea Domnului, a blocului de chilii și a celorlalte clădiri anexe, aflate în anul 2008 în faza de construcție. În ziua de
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
nefăcând parte din copiii lui Israel. Împaratul mai avea 70 000 de purtători de poveri și 80 000 tăietori de pietre în munți, conduși de 3300 de căpetenii. Solomon a poruncit să se scoată pietre „mari și mărețe”, cioplite pentru temeliile casei. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram, și Ghibliții, le-au cioplit, și au pregătit lemnele și pietrele pentru zidirea casei. Solomon a zidit casa Domnului, în al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, în
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
avut loc lucrări de reparație ale ansamblului monahal. Zidul bisericii a fost legat cu bare de fier în anul 1937, s-a construit un acoperiș din tablă zincată și au fost ridicate noi clădiri pentru chilii. În anul 1940, pe temelia unei chilii vechi, s-a început construirea bisericii-paraclis cu hramul "Sf. Mare Mucenic Mina", care a fost sfințită la 9 septembrie 1941 de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei. În anul 1945 a fost refăcută picura interioară a bisericii. În anul
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, Ioachim Băcăoanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor. Cu acest prilej, biserica a fost resfințită, primind și al doilea hram - Sf. Cuvios Onufrie. Biserica "Buna Vestire" este construită din cărămidă, pe temelie din piatră de râu. Ea are plan dreptunghiular, cu o lungime de 20 metri și o lățime de 7 metri. Printre elementele de originalitate ale edificiului sunt cele trei abside aparente, marcate pe exterior de câte patru coloane. Ulterior, s-
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
notele psaltice și slova chirilică. Cu mâinile sale, fratele Toader a cărat pietre de râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum amintește o placă de marmură amplasată în anul 2005 pe zidul lăcașului de cult. Textul complet al inscripției este următorul: ""La temelia acestui paraclis al Mânăstirii Sihăstria Voronei a adus pietre din râu, cu mîinile sale, ca frate de mânăstire, în 1928, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul României. 2005"". La 2 septembrie 2005, într-un interviu pentru postul de radio Trinitas, patriarhul
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
a căsătorit cu Ecaterina (Telly) Barbu și a locuit în București. După anul 1933, se apropie de Mișcarea Legionară și dedică legionarilor mai multe poezii, printre care "Purtătorii torței" și "Bucură-te țară". Poeziile legionare se vor publica în volumul " Temelie de veac nou", apărut în aprilie 1938 la Editura Cartea Românească, sub pseudonimul Radu Barda. Această creație avea să fie unul dintre capetele principale de acuzare în procesele politice ce vor urma. alege să semneze o parte dintre poeziile sale
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
Vaslui din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită în anul 1780, fiind strămutată pe locul actual în anul 1869 . Biserica a fost reparată în anii 1927 și 1935. În anul 1999, biserica a fost reconstruită pe aceeași temelie ca urmare a faptului că era într-o stare avansată de degradare. I s-a schimbat aspectul inițial și structura interioară. Lucrările de reconstrucție s-au desfășurat prin purtarea de grijă a lui Ion Diaconescu (președintele Camerei Deputaților) și a
Biserica de lemn din Armășeni () [Corola-website/Science/311849_a_313178]
-
îmbunătățirii administrative din 1966, localitatea Tâmpești a primit numele de Grădini și a devenit localitate suburbană a orașului Fălticeni. În prezent, Grădini este cartier al municipiului Fălticeni. Anterior construirii acestei biserici, satul Tâmpești avea o biserică veche din lemn, cu temelie de piatră, care se afla în partea de est a cimitirului eroilor din cadrul actualului cimitir parohial. În anul 1801 boierul Tudorache Ciurea a dăruit acestei biserici două cărți: un Triod tipărit la Râmnic în anul 1731 și care fusese dăruit
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
inițial neavând pictură. Construirea lăcașului de cult a fost finalizată în anul 1807. Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie în limba română, cu caractere chirilice, având următorul text: "“Todorache Ciurea, marele pa(harnic), am zidit din temelie, cu toată cheltuiala me(a), acest sf(â)nt și d(u)mnezeesc lăcaș, unde să prăznuește hram(ul) sf(i)nților mai marilor voevozi Mihail și Gavriil, spre pomenirea răposaților părinților și strămoșilor miei, căt și a fiilor și
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
renumită pentru relicve din Viețile Sfinților Kosmas și Damianos și venerate de albanezi - a fost jefuită, călugării acesteia deportați la o închisoare din tabăra UCK și, în timp ce a fost pustiita, biserica mănăstirii și construcțiile sale au fost a dărâmate până în temelii de mine explozive. Această a condus la o serie de ofensive sârbe și iugoslave, care vor continua până la început de august. Un nou set de atacuri UCK la mijlocul lunii august a declanșat operațiuni ale Iugoslaviei în sud-centrul provinciei Kosovo la
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
romano-catolic de Iași, Petru Gherghel, în anul 1991 s-a început construirea Bisericii „Sf. Tereza a Pruncului Isus” pe un teren viran din cartierul Nicolina (aflat în partea de sud-vest a orașului), în apropiere de Crucea lui Ferentz. Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în mai 1991 . Proiectul a fost realizat de arhitectul Gheorghe Hereș, autorul proiectelor mai multor biserici catolice de pe teritoriul Diecezei de Iași, printre care și cel al Catedralei „Sfânta Maria Regină”. Lucrările au fost
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
Prețurile la terenurile amplasate în zona Nicolina nu se ridică la valoarea pretențiilor reclamantei, iar biserica nu are posibilitățile materiale să acopere această sumă”. La 3 iunie 2007, Aurel Percă, episcopul auxiliar al Diecezei de Iași, a sfințit piatra de temelie pentru o grotă dedicată Fecioarei Maria, care urma să fie construită în curtea bisericii. Cu această ocazie, a fost sfințit și semnat documentul oficial și îngropat în beton într-un colț al fundației. La 15 septembrie 2008, episcopul Aurel Percă
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]