18,899 matches
-
limbii române și aspectului ei literar, interesul pentru viața socială din România, pentru promovarea scriitorilor locali, ca și încercarea de a atrage atenția asupra valorii artistice și documentare a folclorului. Revista a republicat multe din poeziile lui Mihai Eminescu; sunt tipărite, de asemenea, amintiri și articole dedicate poetului, versuri de Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni și Adela Xenopol. Poezii au semnat și Gheorghe din Moldova, A.C. Cuza, iar din Bucovina au colaborat Vasile Bumbac, C. Morariu, T. Robeanu, V. Codreanu. Fragmente din
REVISTA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289250_a_290579]
-
care devine ulterior „Revistă creștină-socială”. Se publică literatură originală, traduceri, eseuri critice, studii, însemnări de călătorie, articole istorice, economice și politice, precum și cronici, recenzii, semnale editoriale și informații culturale. Până în 1909 revista se manifestă pe linia unui modernism moderat. Literatura tipărită în paginile sale oferă peisajul hibrid al unor producții ce adoptă, pe de-o parte, preceptele ideologice ale tendințelor modernismului în artă (elasticitatea categoriei temporale, citadinismul, psihologismul - în proză, imagistica de tendință decadentistă și convulsiile nevrotice ale eului, de nuanță
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
Cochinescu. După un deceniu, un grup de intelectuali a avut inițiativa reluării, într-o a patra serie, a R. n., publicația lui B. P. Hasdeu, conferindu-i o anvergură ce depășește cu mult nivelul unui periodic provincial. Primele numere se tipăresc sub formă de supliment literar al săptămânalului „Zarva” din Câmpina. Un program editorial bine conceput, respectat în linii mari, prevede resituarea dintr-o perspectivă actuală a contribuției științifice și literare a lui B. P. Hasdeu. Sfera de preocupări se dovedește
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
o sută cincizeci de nume), în care figurează I. Theo (Tudor Arghezi) printre simboliști și D. Anghel la independenți. Petru Vulcan propune, în 1899, critica operelor reprezentative ale secolului al XIX-lea și alcătuirea unor bibliografii. În cadrul acestui program se tipărește un studiu al lui A.D. Xenopol, Mișcarea literară de la 1822-1848, medalioane dedicate lui N. Nicoleanu, Al. Macedonski, V. A. Urechia. Cu toate acestea, critica literară e slab reprezentată. În R.p. apar traduceri din Byron, André Chénier, Henri Murger, Heine, Poe
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
fragmente și schițe de roman, Liviu Rebreanu - cu două fragmente din Gorila și un fragment de Mărturisiri, Camil Petrescu - cu nuvela Moartea pescărușului (un text în continuarea romanului Patul lui Procust), G. Călinescu - cu scurte „proze și mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și de un fragment din romanul Jocurile Daniei de Anton Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
publicație „de cultură generală”, care „va lua în considerare curentele de idei ale zilei, chestiuni științifice și economice, problemele societății și producția literară”. Aceasta din urmă este într-adevăr bine reprezentată, revista concentrând colaboratori dintre cei mai valoroși. Aici se tipărește pentru întâia dată Riga Crypto și Lapona Enigel de Ion Barbu, pot fi citite poeme de Ion Vinea (Lui Marcel Iancu, Tatăl nostru, Răsunet, Dor vechi, Epilog), Perpessicius, Mihail Steriade și Camil Baltazar. Proză se publică puțină, de fapt doar un
REVISTA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
națională scriu N. I. Apostolescu, mai puțin receptiv la valorile autohtone, exagerând efectele influențelor literare, Mihail Dragomirescu (Cultura populară și revistele populare, Individualismul ș.a.), V. D. Păun, Șt. Orășanu. Poezie populară trimit Sofronie Liuba și D. Stăncescu, dar folclor nu se tipărește în paginile revistei decât întâmplător. Printre cei ce au colaborat după 1920 se numără Al. Bistrițianu, Radu Boureanu, Al. Dima, D. Murărașu, G. Călinescu, Ovidiu Papadima, Pimen Constantinescu (traduce din Leopardi și din Gabriele D’Annunzio). Doina Peteanu - care mai
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
j. Orhei), poet. Învață la școala parohială din Step-Soci, cultivându-se apoi ca autodidact. Publică versuri, culegeri de folclor, traduceri. A colaborat la primele publicații periodice apărute la Chișinău în limba română: „Basarabia”, „Glasul Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc” ș.a. În 1912 tipărește culegerea de versuri Poezii moldovenești, din care nu s-a păstrat nici un exemplar. În 1919 îi apare placheta Cântecul plugarului, care îl prezintă ca pe un poet al țărănimii. SCRIERI: Poezii moldovenești, Chișinău, 1912; Cântecul plugarului, Chișinău, 1919. Repere bibliografice
ROMAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289303_a_290632]
-
din 1964). Este doctor în științe filologice cu teza Folclorul din Valea Vâlsanului (1978). Colaborează la „Gazeta învățământului”, „Interferențe”, „Museum”, „Revista de etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme și legende populare românești (1996) ș.a. Cea mai reprezentativă colecție a sa, Basme populare românești (1986), un masiv
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
politică și culturală se numără C. Dimitrescu-Iași, semnatarul unei suite de articole dedicate esteticii (Frumosul muzical, Instinctul frumosului ș.a.), Cincinat Pavelescu, Ludovic Dauș și doctorul Al. Suțu, care studiază psihologia personajelor lui Shakespeare (Psihologia morbidă). Lui C. Stamati-Ciurea i se tipăresc mai multe nuvele, cu proză colaborează și V. Grigorescu-Elvir, Anton Bacalbașa, Gh. Bengescu-Dabija, V.A. Urechia. Poeții revistei sunt Cincinat Pavelescu, C. Cantilli, Ludovic Dauș, N. Burlănescu-Alin și C. Bucșan. R.Z.
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
acestuia, Mihail Dragomirescu semnează număr de număr cu editoriale de factură pronunțat teoretică (Autoritatea critică, „Statul cultural”, Frumosul în natură și frumosul în artă ș.a.), fragmente din studiile Știința literaturii, Istoria spiritului românesc din sec. XX, dialogul critico-filosofic În empireu, tipărit în serial între 1926 și 1928 și avându-i ca personaje pe Titu Maiorescu, Vasile Conta, Grigore Alexandrescu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuță, I. Trivale, continuat de alte Dialoguri (în 1928-1929), printre protagoniști figurând de data aceasta
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
școala primară la Săliște și Hârlău, termină liceul la Iași și începe, tot aici, studii de drept. Debutează sub pseudonim în 1882 la „Albina Botoșanilor”; versuri îi apar apoi în „România liberă. Număr literar” (1884), iar în „Adevărul” i se tipăresc poezii antimonarhice. Între 1885 și 1887 este redactor-șef al ziarului ieșean „Liberalul”, în paginile căruia, sub anagrama Morna, a purtat cu „Contemporanul” o polemică, editată în 1887 în broșura În contra direcțiunei literare de la „Contemporanul”. În 1888 scoate „Drapelul” și
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
scris și articole, cronici, recenzii etc., a editat texte inedite din Ion Barbu, a alcătuit și prefațat o amplă antologie din textele lui Perpessicius referitoare la scriitori români, pentru colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Minerva (numai primele două volume, tipărite în 1986, menționează numele său ca antologator). Ecloziunea și afirmarea poetică a lui R. - remarcată și prețuită, în epocă, de voci critice de anume autoritate, între care ale lui Paul Georgescu și N. Steinhardt - au loc oarecum în răspăr față de
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
contribuie, prin programul ei, expresie a năzuințelor intelectualității din Muntenia, Moldova și Transilvania, cât și prin lucrările publicate, la crearea unui curent de opinie favorabil Unirii. Periodicul devine astfel „câmpul de întâlnire frățească a tuturor talentelor din țările noastre”. Se tipăresc versuri de V. Alecsandri, C. Negri, C. Negruzzi, G. Sion, C. Stamati și Al. Donici, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, G. Crețeanu și D. Dăscălescu, Radu Ionescu, N. Istrati, A. I. Odobescu. Acesta din urmă publică două poezii și studiul Despre satira
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
prețuire pentru înaintași, R.l. publică cinci poezii de C. Conachi și scrisoarea acestuia către mitropolitul Veniamin Costache, fragmentul Răzvan-Vodă din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Bălcescu, Jalnica Moldovei întâmplare de Al. Beldiman. Spiritul critic este ilustrat prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre mitropolitul Iacob Stamati scris de Mihail Kogălniceanu sau prin studiul social-istoric al acestuia, Sclăvie, vecinătate și boieresc, ca și
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
și Bucovinei”, „Națiunea”, „Ortodoxia”, „Ramuri”, „Revista Bucovinei”, „România literară”, „Viața nouă”. Semnează și Ion Aluion, Ion Temnic, Alior Samuilă. Ca poet, R. debutează destul de târziu, în culegerea colectivă Floare de gând, apărută în 1947. După mai bine de două decenii tipărește un volum individual, Poeme (1973), urmat de La vaduri de vreme (1974), Trecere înaltă (1976), Vama de aur (1977), Pe aripi (1987). Versurile îmbină patriarhalul, limpiditatea și lentoarea discursului cu deschiderile spre modernitate. Poetul nu se teme de utilizarea limbajului comun
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
artei, drept, economie și sociologie. Conținutul este structurat pe teme, dintre care pot fi semnalate câteva referitoare la istoria literaturii: scris românesc vechi tipărit (P. P. Panaitescu și Ludovic Demény - originile imprimării cărții în limba română; Liliana Popa - cartea românească tipărită la Sibiu în secolul al XVIII-lea); literatura istoriografica (Damian P. Bogdan - Letopisețul de la Bistrița; Ștefan Andreescu - primele forme de literatură istorică românească în Transilvania; Dan Simonescu - traducerea în românește a Istoriei lui Matei al Mirelor în a doua jumătate
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever, Temnițele Clujului. Din însemnările unui popă român. De la numărul 1/1933 până la numărul 46/1935 e publicat în foileton romanul Vâltoarea
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
acela care nu face nici o concesie „trecutului prezent”, clamând schimbarea metafizicii „de altădată în materialismul științific de azi [...], în condițiile de viață ultimă, în nevoile firești și în drepturile imperative ale omului”. Astfel, nu întâmplător primul volum al lui R., tipărit la Paris prin grija lui Ilarie Voronca și cu ilustrații de Victor Brauner, e numit Poeme în aer liber (1929). Imaginația poetului sugereză o permutare continuă, dinamică și fantezistă a elementelor și faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
Dumitriu și „Judecata de Apoi”), relatări cu privire la publicațiile Societății Române de la Roma, recenzii despre traducerile operelor scriitorilor români, revistele românești din exil etc. Sporadic, în paginile R.m. se poate întâlni și literatură propriu-zisă, precum „antipoemul” Libertate, libertate de Alexandru Busuioceanu, tipărit pe prima pagină în numărul ce aniversa un an de la revoluția din Ungaria, sau Fabula fabulelor de Tudor Arghezi, text cu transparente aluzii la realitățile românești, tipărit cu mențiunea „extras fără comentarii din «Viața românească», ianuarie 1955”. M.P.-C.
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
se poate întâlni și literatură propriu-zisă, precum „antipoemul” Libertate, libertate de Alexandru Busuioceanu, tipărit pe prima pagină în numărul ce aniversa un an de la revoluția din Ungaria, sau Fabula fabulelor de Tudor Arghezi, text cu transparente aluzii la realitățile românești, tipărit cu mențiunea „extras fără comentarii din «Viața românească», ianuarie 1955”. M.P.-C.
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
zburat o pasăre neagră), Victor Ion Popa cu fragmente din romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, Gala Galaction cu notele de călătorie intitulate În Arhipelag și La Mănăstirea Neamțu, Ion Agârbiceanu cu povestirea Întâiul zbor. Lui G.M. Zamfirescu i se tipăresc postum proza scurtă Constandin și nevasta lui, Ioana și un text dramatic, singurul mai important existent în revistă (Cântecul vieții, 29/1939). La aceste nume se adaugă acelea ale unor autori aflați încă în căutarea propriei identități literare: Eusebiu Camilar
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
ROMÂNIA, publicație politică și literară apărută la București, de șase ori pe săptămână, între 1 ianuarie și 31 decembrie 1838. După un număr de probă, ieșit la 20 decembrie 1837, în prima zi a anului următor se tipărește întâiul cotidian românesc, avându-i redactori pe profesorii Florian Aaron și George Hill, iar ca editor pe tipograful și librarul Frederic Walbaum. Gazeta se imprimă mai întâi cu caractere chirilice, pentru a se folosi apoi, de la 9 iunie, alfabetul de
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
acordă atenție propagandei prin alte mijloace decât publicistica politică, unul dintre acestea constituindu-l poezia. Au colaborat scriitori cunoscuți, alături de alții aflați la începutul carierei literare, cu toții legați prin simțămintele patriotice și prin unionismul lor. Astfel, Cezar Bolliac și-a tipărit aici La România, G. Baronzi poezia Deputatul, iar G. Crețeanu semnează versurile intitulate Imn în onoarea Unirei. N. T. Orășanu este autorul poeziilor România, Curcubeul ș.a., C. D. Aricescu - al poemei România (7 și 9 octombrie 1857), Radu Ionescu - al
ROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289341_a_290670]
-
I.C. Fundescu, G. Angelescu. În numărul 5, din 23 aprilie 1857, o notă a redacției însoțea poezia de debut, La Romania, a lui Mihail Zamphirescu. Câteva săptămâni mai târziu era prezentat cititorilor alt debutant, Dimitriu Andreianu. În R. s-au tipărit și câteva traduceri - alese cu grija de a răspunde intereselor politice ale gazetei - din George Sand, A.-F. Villemain și din alți scriitori francezi și germani, neindicați întotdeauna de tălmăcitor. R.Z.
ROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289341_a_290670]