5,920 matches
-
verilor din vest au Început să-i enerveze pe Ossies - sentiment exploatat de ex-comuniști cu oarecare succes la următoarele alegeri. Între timp, pentru a nu-i supăra pe alegătorii vest-germani - nu toți au sărit În sus de bucurie la vestea unificării -, Kohl a ales să nu perceapă taxe. Pentru a face față noilor și masivelor ei angajamente, Republica Federală - care până atunci Înregistra surplusuri substanțiale de cont curent - a fost nevoită să accepte deficitul. Bundesbank, Îngrozită de impactul inflaționist al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
definitiv calea viitoarei monede europene. Efectul năucitor al acestor dobânzi - șomaj crescut și dezvoltare economică mai lentă - avea să se facă simțit nu numai În Germania, ci În toate țările Sistemului Monetar European. De fapt, Helmut Kohl a exportat costurile unificării, iar partenerii europeni ai Germaniei au fost nevoiți să Împartă povara. Concesiile lui Mihail Gorbaciov față de Germania i-au diminuat, fără Îndoială, prestigiul pe plan intern - el Însuși Îl avertizase pe James Baker că o Germanie unită și membră NATO
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
membrii Uniunii În aranjamente instituționale și financiare cu adevărat noi, iar acestea erau rezultatele directe ale unor circumstanțe exterioare radical diferite. La Maastricht, atenția publicului a fost captată de acordul intens mediatizat pentru adoptarea monedei comune europene. Francezii, speriați de unificarea Germaniei, s-au asigurat că Republica Federală este ancorată În „Vest” prin două procedee: autoritățile de la Bonn renunțau la marca germană pentru o monedă europeană unică - euro -, iar statul german mărit opera În limitele unei Uniuni Europene legate printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
redus datoria guvernului la 54,9% din PIB și deficitul anual la 2,8% din PIB, sub limitele oficiale. În anul următor, deficitul Franței a ajuns Însă la 4,1%, iar Germania (a cărei economie Îmbătrânită plătea cu Întârziere prețul unificării) nu era nici ea departe, cu un deficit de 3,9% și o datorie de aproape 65%. Având În vedere dimensiunile celor două economii, faptul că nici Franța, nici Germania nu Își respectau propriile reguli submina serios Întregul acord. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu toate acestea, câteva figuri foarte marcante au fost excluse brusc din viața publică. Printre ele se numărau oameni precum González, fostul premier francez Alain Juppé și liderii venerabili ai creștin-democraților italieni, dar și fostul cancelar german Helmut Kohl, eroul unificării, care s-a compromis refuzând să divulge numele celor care Îi finanțau partidul. Fără imunitatea prezidențială, Jacques Chirac (care fusese primar al Parisului În perioada când orașul Înota În mită și favoruri politice) ar fi Îngroșat, cu siguranță, rândurile corupților
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
administrație un avantaj psihologic și practic semnificativ, lucrurile se schimbaseră. Nu atât intrarea Marii Britanii În UE a produs o modificare (toți funcționarii civili subordonați de la Londra vorbeau curent franceza), cât aderarea scandinavilor, care vorbeau fluent engleza, expansiunea comunității germanofone (grație unificării Germaniei și aderării Austriei), ce renunța treptat la reticența postbelică, și perspectiva noilor membri din Est. În ciuda traducerii simultane (care acoperea 420 de combinații posibile Între limbile celor 25 de state membre), comunicarea În una dintre cele trei limbi principale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tipărit la Sofia Îi Întreba pe bulgari cu ce cultură străină au afinități: 18% au răspuns „franceză”, 11% „germană” (și 15% „americană”). Dar numai 1,3% mărturiseau o apropiere de „cultura engleză”. Centrul necontroversat al Europei, cu toate necazurile de după unificare, era În continuare Germania: cel mai mare stat din UE ca populație și producție, ea era sâmburele din „miezul Europei”, cum dorise, de altfel, fiecare cancelar, de la Adenauer la Schröder. Germania era și singura țară Întinsă de o parte și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mare stat din UE ca populație și producție, ea era sâmburele din „miezul Europei”, cum dorise, de altfel, fiecare cancelar, de la Adenauer la Schröder. Germania era și singura țară Întinsă de o parte și de alta a fostei Cortine. Grație unificării, imigrației și guvernării federale, Berlinul cu suburbiile lui era acum, ca suprafață, de șase ori cât Parisul - un simbol al poziției relative a celor două țări. Germania domina economia europeană. Pentru mai toate statele membre UE, ea era cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Republica Federală Germană - vezi Germania de Vest; resentimentele față de Hitler 737; reunificarea 563, 584-589; sentimentul că a fost de două ori dezmoștenită 434; statistici ale imigranților 675; strategia anglo-americană 243; subvenții publice pentru arte 708; terorism revoluționar 433-435; tratat de unificare 585; tratatele privind sfârșitul ocupației 228-229; Tratatul asupra deciziei finale În privința Germaniei 586; tratatul privind frontierele În perioada postbelică 458; Uniunea Creștin-Democrată (CDU) 65, 86; vinovată de Holocaust 747; violență rasială 677 Germania de Est; accesul către Germania de Vest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sfârșitul ocupației 228-229; Tratatul asupra deciziei finale În privința Germaniei 586; tratatul privind frontierele În perioada postbelică 458; Uniunea Creștin-Democrată (CDU) 65, 86; vinovată de Holocaust 747; violență rasială 677 Germania de Est; accesul către Germania de Vest 585; acțiuni pentru unificare 584-585; admiterea În Națiunile Unite 459; Alianța pentru Germania 584; aparatul securității 636; atracție pentru tinerii radicali 388; Bausoldaten 527; căderea comunismului 559-564; colaboraționiști 636-637; demiterea guvernului 563; demonstrații pentru schimbare 562-563; demonstrațiile de la Leipzig 562; deportarea disidenților 526; deschiderea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
50; Holocaust - vezi Holocaust; invadarea Poloniei 27; politica drept sursă a miracolului economic 330; privire asupra Germaniei de Vest (În anii ’60) 395; privire asupra Germaniei postbelice 739; rolul Armatei Roșii la Înfrângerea lui Î 63; soluția finală - vezi Holocaust; unificarea Europei În timpul lui Î 151; ura germanilor față de Î 737; vezi și Germania nazistă Ho și Min 262-263 Hobsbawm, Eric 258, 700 Hochhuth, Rolf 352, 384 Hoggart, Richard 368 Holbrooke, Richard 616 Holocaust; complicitatea națiunilor În Î 731-474; miniseriale de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Berlinului 144; cultul personalității 169; deportări 35-36; divizarea Europei 50; Întâlnirea de la Szklarska Porêba 141-142; lupta pentru putere 286-287; membru al Celor Trei 105-106; Mișcarea pentru pace 209, 253; moartea 286; planuri/decizii postbelice 119-123; procese-spectacol - vezi procese-spectacol; propunerea pentru unificarea Germaniei 227; reacția la violurile comise de soldații ruși 33; ruptura de Tito 140, 168, 170; viziunea asupra Poloniei 106; ziditor de imperiu 162 stalinism 162-185 stalinism național 396; tranziția Cehoslovaciei la comunismul reformist 401 standard de viață 313-328; ambuteiaje
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
CEE (creștin-democrați) s-au comportat ca niște marxiști fără să o știe. Au plasat economia ("infrastructura") la baza a ceea ce avea să devină într-o zi edificiul politic sau "suprastructura" administrativă. Acest stadiu suprem ar lua naștere de la sine din unificarea piețelor și dispariția vămilor, după exemplul istoric al lui Zollverein (Zollverein fiind acea asociere vamală între Statele Confederației germane care, din 1834 până în 1867, a pregătit unitatea germană). Datorită faptului că nu a reușit să integreze dimensiunea culturală a Europei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zi ce trece mai dificile 93. Pentru Consiliul Comunităților europene era important să fie respectată o dată limită: 31 decembrie 1969. Această zi a marcat finalul perioadei așa-zis "tranzitorii" în cursul căreia cei șase parteneri ai CEE trebuiau să finalizeze unificarea piețelor agricole. La data de 22 decembrie 1969, europenii au elaborat în cele din urmă un text comun. Eliminarea obstacolelor a fost facilitată de expirarea termenului de valabilitate a "acordurilor vinicole de la Evian" între Franța și Algeria, care, până la acel
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Spania și Portugalia în anul 1986 iar Austria, Finlanda și Suedia în anul 1995. 95 Crearea tarifului vamal comun (TVC) la 1 iulie 1957 pe baza mediei aritmetice a drepturilor celor șase state membre a fost cel care a demarat unificarea pieței vinicole comunitare, deși TVC-ul avea în vedere toate produsele, și nu doar vinul. 96 Curtea de Justiție a Comunităților Europene (CJCE), 20 aprilie 1978, cauzele conexate 80 și 81/77 (Henri Ramel). 97 Actualmente, TVA-ul pentru băuturile
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
renga de la Slobozia (1995) și revista „Micul Orion”; i se decernează Premiul de Onoare la „New Haiku Contest” (Tokio, 1994). Debutează editorial cu tripticul dramatic Întemeietorii (1980), ale cărui personaje, Deceneu, Burebista, Decebal, sunt animate de ideea (uneori accentuată tezist) unificării neamurilor tracice. Cu o soluție scenică destul de ingenioasă, prima piesă a tripticului proiectează scene din tinerețea lui Burebista, care, la maturitate, înfruntă o istorie potrivnică, dar mai ales pe acei semeni ce nu-i împărtășesc condiția de „inițiat”. Mai bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
tuturor celor cinci continente, din Noua Zeelandă până în Islanda. De fapt Goethe nu s-a gândit la aceasta. El a folosit termenul de "literatură mondială" referindu-se la epoca în care toate literaturile se vor contopi în una singură. Este idealul unificării tuturor literaturilor într-o mare sinteză, într-un concert universal în care fiecare națiune să vină cu aportul ei. Dar Goethe și-a dat seama că acesta e un ideal foarte îndepărtat, că nici o națiune nu este dispusă să renunțe
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Heliade sunt surprinzătoare pentru vremea aceea, când ne aflam la Începuturi, dar se știe că Întregul sistem al informațiilor sale au avut la bază autodidacticismul. Corespondența purtată de Heliade cu V. Alecsandri, cu C. Negruzzi, cu Gh. Bariț, a vizat unificarea normelor limbii, fenomen părăsit din păcate după ce autorul primei ,,Gramaticii”, din 1828 a fost bătut de vântul italienismului. Nu vom intra În amănunte, dar Între ceea ce gândea teoretic Heliade și ceea ce practica el În creația literară, e o flagrantă contradicție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asupra unei sinteze a modernizării și identității culturale Autoorganizarea competențelor în cadrul Institutului Social Român Înzestrat cu un deosebit simț al problemelor sociale, Gusti a sesizat că împrejurările social-istorice de după războiul de întregire a neamului și problemele sociale imense ridicate de unificarea economică, politică, administrativă și culturală nu mai țineau de tehnica politică, nici de resortul unor discipline parțiale, ca economia politică sau știința financiară, ci erau „probleme totalitare” care cereau soluții de ansamblu, de largă cooperare între științe și de perspective
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și centrul sistemului. Dezvoltarea este maximă în centru, relativă în semiperiferie și devine subdezvoltare în periferia sistemului. Teoria sistemului mondial este deci o teorie a stratificării mondiale a societăților în „centre”, „semiperiferii” și „periferii”. Trăsătura distinctivă a noului sistem vizează unificarea unei „economii mondiale” cu o nouă „civilizație” („tehnologia capitalistă”). Această unificare reprezintă principala mutație capabilă să prevină transfigurarea noii „economii mondiale” (cea nord-europeană) în imperiu, așa cum s-a întâmplat cu celelalte „economii mondiale” din istoria universală. Vom urmări pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și devine subdezvoltare în periferia sistemului. Teoria sistemului mondial este deci o teorie a stratificării mondiale a societăților în „centre”, „semiperiferii” și „periferii”. Trăsătura distinctivă a noului sistem vizează unificarea unei „economii mondiale” cu o nouă „civilizație” („tehnologia capitalistă”). Această unificare reprezintă principala mutație capabilă să prevină transfigurarea noii „economii mondiale” (cea nord-europeană) în imperiu, așa cum s-a întâmplat cu celelalte „economii mondiale” din istoria universală. Vom urmări pe acest ax teoria lui Wallerstein și a școlii sale” (1990, p. 16
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și recunoscută drept o sarcină comună de lucru pentru toate statele membre. Tratatul de la Amsterdam a întărit, totodată, eforturile europene de a crea noi locuri de muncă. Un întreg capitol al tratatului a fost dedicat ocupării forței de muncă și unificării politicilor sociale dispersate. Au fost inițiate trei direcții noi: definirea unei strategii europene comune la nivelul Uniunii Europene și a unor planuri naționale în domeniul ocupării forței de muncă evaluate în fiecare an; dreptul Uniunii Europene de a adopta măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
coordonarea activității furnizorilor nonguvernamentali. Contextul structural al sectorului public de servicii și impactul așteptat al noilor măsuri de reformă Transferul unui volum mare servicii presupune o restructurare profundă a instituțiilor județene furnizoare de servicii intrate deja într-un proces de unificare, ceea ce ar fi permis crearea unor servicii specializate profesioniste care să aibă în atenție nu doar copilul, ci și familia aflată în dificultate. Trebuie însă menționat faptul că existența sistemului de servicii pentru copii în formă relativ fragmentată de celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Nr. 33.413 din 16 August 1941 MARELE STAT MAJOR P.S. Secția I-a către PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Cabinet În legătură cu semnul distinctiv ce urmează a fi purtat de toți evreii, deoarece s'au dat dispozițiuni diverse de autorități, pentru unificare, de comun acord cu Ministerul de Interne cu care s'a luat legătura, Marele Stat Major, propune semnul anexat, care are următoarele dimensiuni: laturile triunghiului 6 cm laturile chenarului 8,5/8,5 cm grosimea laturilor (triunghi și chenar) 6
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai poate reveni, așa cum de altfel Octavian Goga a sintetizat legislația națională ce a întocmit: "am întors o pagină, care nu se va mai putea da înapoi niciodată". Statutul ce propunem a se întocmi va avea deci ca principal scop unificarea, armonizarea, precizarea și definitivarea situației juridice a evreilor din România. Numai o asemenea legislație unitară poate pune regulă în mozaicul legislativ de azi și poate fixa clar și unitar cine este evreu și ce drepturi și obligațiuni are. Acest Statut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]