6,525 matches
-
și atât de încântați erau să-și exhibeze, reciproc, talentele. (Hartley nu mi-a pomenit o vorbă despre cântatul lor; poate că ajunsese să nu-i mai pese de nimic sau, poate, ca și soțul ei, era un pic surdă.) Urlau arii din opere și din comedii muzicale, madrigaluri, cântece pop, cântece folclorice, rondeluri, cântece porcoase și balade de dragoste în engleză, franceză și italiană. Cred că în acele zile se îmbătau pur și simplu cu propria lor muzică; poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
putea fi vorba. Cântatul constituie, desigur, o formă de agresiune. Gurile umede deschise ale cântăreților și dinții strălucitori așteaptă cu nerăbdare să-și devoreze victima-ascultător. Cântăreții râvnesc după ascultători așa cum animalele râvnesc după pradă. Îmbătați de propriile lor glasuri, acum urlau în gura mare, din nou și din nou, eu vocea mustos baritonală a lui Gilbert, cea de tenor pseudo-napolitan a lui Titus și cea de puternic dar aspru contralto a Rosinei. Am zbierat: — Încetați! Încetați! Încetați cu larma asta asurzitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un pas înd\r\t. — Ferește-te din calea mea, că te ucid! Și spune-i și ticălosului ăluia de puștan să se ferească. Am să te ucid! Ușa se trânti cu o violență care făcu soneria să vibreze. Câinele urla cât îl ținea gura. M-am întors pe alee și am traversat la mașină, unde cuvintele lui Ben nu putuseră fi auzite. Gilbert și Titus se așezaseră în spate. Bancheta era acoperită toată cu cioburi albe, opace, ca niște perle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o mișcare domoală, densă. Pe urmă, la câtva timp după ce Titus ieși din apă, marea începu să-și schimbe starea de spirit. Se dezlănțui un vânt brusc. Valurile potolite își sporiră vigoarea, crescând în înălțime și în forță. Le auzeam urlând în cazan. Jos, spre orizont, se închegase o fâșie lungă de nori pufoși, dar soarele cobora glorios, pe o întindere de lumină festiv albastră, fără nor. Gilbert și Titus se așezaseră acum în umbra aruncată de turn pe iarbă. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mult, atât de primejdioși eram unul pentru celălalt. A doua zi mi se punea pur și simplu problema umplerii timpului până la ora patru. La început, mi se părea o problemă absolut de nerezolvat, și aveam impresia că o să încep să urlu înnebunit de atâta îngrijorare. Până la urmă am reușit să fac să treacă timpul, fără suplicii prea mari, ocupându-mă continuu cu mici treburi legate de Hartley. Am acordat oarecare atenție înfățișării mele, deși exista o notă de prefăcătorie în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nimic, nimic, nimic. Nimic n-am recunoscut... Pe dumneavoastră v-au bătut în timpul anchetelor? Era o masă uite așa, cum e asta, și într-un colț era o sirenă, îți aprindea’ două proiectoare în față, dădea drumul la sirenă să urle, și începea să te bată. Ne-o pus la curent de picam jos pe beton... în subsolul ăsta, de la vila Daniel. Da’ nu m-o ținut mult, că dimineața ne-o mutat cu o dubă la Sibiu, pe toți câți
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bătut, deci că sigur ne-am văzut unul pe altul... Ei, și comandantu’ nou, Dumitrescu sau Constantinescu, ne-a adunat pe toți și a ținut primul discurs pe care l-am auzit eu în pușcărie... că altfel auzeai numai cum urlau la tine când intrau, sau pe vizetă. La Gherla ați fost vreodată la izolare? Am avut o perioadă, între 14 ianuarie-14 august 1964, când am stat și la izolare. Nu mi-au spus de ce, dar am aflat când am fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
erau de cauciuc, ca să mai facă un pic de amortizare, erau de lemn și numa’ rupe’. Și te punea să numeri până la 25. Dacă ai ajuns până la 15, 16 și n-ai mai putut suporta, o trebuit să strâgi, să urli. Câte ți-am dat mă? Nu mai știu. O luăm de la început. Serios vă spun. O luăm de la început. Vi s-a întâmplat să primiți bătăi din astea? Nu, fiindcă eu am fost de un principiu... acolo o fost bine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ai lăsat galenții! Și-apoi le mai da câte una peste spate cu botele alea pe care ducea hârdaiele. O fost teroarea mare atunci... Bătăi, extraordinare, și-n fiecare duminică era bătaie de la ora opt și până pă la 12. Urla celularul! P-un fost coleg, Victor Orha, l-o’ dus în pavilionul 2, și cică i-o dat 25 la fund. Și asta pentru că un gardian i-o dat ordin să mute o piatră mare și el avea un necaz
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
el a intervenit ca Securitatea să nu treacă la acțiuni de represiune în ’89... M-am dus și eu atunci aici în fața primăriei și în fața prefecturii și pă urmă urmă m-am dus și la Securitate. Era lume multă. Strigau, urlau... la ei nici o mișcare. Vă mulțumesc. IOAN ȘT. POPA S-a născut în 1935. Naționalitatea: română. Religie: ortodoxă. Studii: Facultatea de Filosofie, secția ziaristică. Profesia: profesor. A fost arestat în 1959 și condamnat laă3 ani. A executat pedeapsa în închisorile
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aceea cu Pherekyde. Caii zac în jur, carbonizați. Proprietarul complet fără grai. Ora 2 Văcărescu la mine, e din nou bine. Dezgheț. Prefectul poliției la mine, raportează despre incendiu, care a pus în pericol și menajeria învecinată, unde animalele sălbatice urlau. Ora 6½ cinat cu Elisabeta. Ora 8¾ la gara Târgoviște, acolo Stătescu, prefectul Poliției și casa militară. Ora 9 sosit prințul Albert de Monaco. Îi prezint persoanele, cu care mergem apoi la Palat. Aici băut ceai cu Elisabeta, rămas împreună
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ploiești Victoria, Ploiești Odeon, Ploiești Progresul, Ploiești Roxi, Ploiești Popular, Ploiești Colorado, Ploiești Fabrică de postav "Azuga", Azuga Cinema Comunei, Baicoi Cam. Cultural, Barcanesti Lumină Sarului, Brebu Casă Națională, Breaza Ursu, Comarnic Gh. Gheorghiu-Dej, Câmpina Victoria, Câmpina 11 Iunie, Ceptura Urlați Horia, Cloșca și Crișan, Comarnic Cornu, Cornu Victoria, Filipesti-Tang. Căminul Cultural, Filipesti-Padure Modern, Maneciu-Ungheni Zorile, Maneciu-Ungheni Căminul Cultural, Mărginenii de Sus Columbia, Moreni Sală Epure (Muntenia), Moreni Alexiu, Moreni Aro, Scaeni Progresul, Sinaia Select, Urlați Unirea, Slănic Telega, Telega Liga
DECRET nr. 303 din 3 noiembrie 1948 pentru naţionalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128721_a_130050]
-
Victoria, Câmpina 11 Iunie, Ceptura Urlați Horia, Cloșca și Crișan, Comarnic Cornu, Cornu Victoria, Filipesti-Tang. Căminul Cultural, Filipesti-Padure Modern, Maneciu-Ungheni Zorile, Maneciu-Ungheni Căminul Cultural, Mărginenii de Sus Columbia, Moreni Sală Epure (Muntenia), Moreni Alexiu, Moreni Aro, Scaeni Progresul, Sinaia Select, Urlați Unirea, Slănic Telega, Telega Liga Culturală, Vălenii de Munte Vulcănești, Vulcănești Căminul Cultural Doina, Poiana Țapului Cinema Comunei, Valea Călugăreasca Județul Putna Bristol, Focșani Capitol Focșani Scală, Focșani Select, Odobesti Județul Rădăuți Scală Popular, Rădăuți Unirea, Rădăuți Unirea, Siret Județul
DECRET nr. 303 din 3 noiembrie 1948 pentru naţionalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128721_a_130050]
-
Circumscripția electorală nr. 8 Drăgănești Comunele: Albești-Paleologu Boldesti-Gradistea Ciorani Drăgănești Dumbrava Rifov Salciile Tomsani 9. Circumscripția electorală nr. 9 Mizil Orașul Mizil Comunele: Babă Ana Calugareni Colceag Fîntînele Fulga Gură Vadului Jugureni Lapos 10. Circumscripția electorală nr. 10 Urlați Orașul Urlați Comunele: Apostolache Ceptura Chiojdeanca Gornet-Cricov Iordacheanu Plopu Sălcia Singeru Tătaru 11. Circumscripția electorală nr.11 Boldesti-Scaeni Orașul Boldesti-Scaeni Comunele: Aricestii Zeletin Băltești Carbunesti Gornet Lipanesti Măgurele Pacureti Podenii Noi Surani Șoimari 12. Circumscripția electorală nr. 12 Baicoi Orașele: Baicoi Plopeni
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Târgu-Neamț Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați*) Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Cărei municipiul Cărei Negresti-Oas orașul Negresti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Simleu Silvaniei orașul Simleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște comună Săliște
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138179_a_139508]
-
708. Slatina scăzut-mediu - ● Comună 709. Văleni scăzut - ● Prahova Municipiul 710. Câmpina ridicat ● ● Orașul 711. Azuga mediu ● - 712. Băicoi scăzut ● - 713. Boldești-Scăeni scăzut-ridicat ● - 714. Breaza ridicat ● ● 715. Comarnic mediu-ridicat ● ● 716. Sinaia mediu ● - 717. Slănic ridicat ● ● 718. Vălenii de Munte ridicat ● ● 719. Urlați ridicat ● ● Comună 720. Adunați ridicat ● - 721. Aluniș ridicat ● ● 722. Apostolache ridicat ● ● 723. Ariceștii Zeletin ridicat ● - 724. Băltești ridicat ● - 725. Bănești scăzut ● ● 726. Bertea mediu-ridicat ● ● 727. Brebu ridicat ● ● 728. Bucov scăzut ● - 729. Călugăreni ridicat ● ● 730. Cărbunești ridicat ● 731. Ceptura ridicat ● - 732
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Târgu-Neamț Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați*) Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Cărei municipiul Cărei Negresti-Oas orașul Negresti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Simleu Silvaniei orașul Simleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște comună Săliște
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*) - (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142425_a_143754]
-
Targu-Neamt Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Campina municipiul Campina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați*) Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Cărei municipiul Cărei Negresti-Oas orașul Negresti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Simleu Silvaniei orașul Simleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște comună Săliște
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 - (*actualizată*) (**republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148432_a_149761]
-
să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu) 2. morfem-constitutiv al supinului: Pentru încălzit camera folosim un radiator. Atc "A" 1. prepoziție: „Cânii cum îl văd/ La el se răped/ Și latră-a pustiu/ Și urlă-a morțiu.” (Mănăstirea Argeșului) 2.a. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală (pronominală): • ca singură variantă a exprimării genitivului, când funcția de atribut se realizează prin substantive de cuantificare sau determinate de adjective de cuantificare sau prin pronume de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, Și am dormit o mie de ani... Când m-am trezit din grozava genună, Miroseau paiele a trandafiri. Eram în celulă și era lună, Numai Iisus nu era nicăieri... Unde ești, Doamne? Am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cătui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui...”<ref id”=”17>Text disponibil la http://poezie crestina. Tripod. Com/id13.html</ref> În vis, urâtul și pestilența rogojinei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
puțin distincte și clar conturate, care par să prindă ființă din neant: fantasmele care iau naștere în sufletul omenesc, pe care numai rațiunea trează le ține la distanță. Abia după ce a surzit și-a descătușat pictura, la îndemnul vocilor ce urlau înlăuntrul său, substituindu-le pe cele ce nu mai puteau fi auzite din afară. Arta sa a renunțat la intenția de a plăcea. Susținea că a avut doar trei maeștri: natura, Velázquez și Rembrandt. Dar în fundalele tablourilor sale nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a trăirii violente. „Sublim însă e cântul când țipă și ia-n goarnă Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor.” Amintirea lui Heliade, reformator al culturii din cohorta de sfinte firi vizionare, de glas de deșteptare în noaptea noastră pierdută și amară, se ipostaziază într-o „arfă de aramă cu coarda temerară” care „Trezi-n sufletul nostru simțire de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bine? - au întrebat. Nu, le-am răspuns eu râzând, aici sunt golanii, cred că trebuie să treceți în partea cealaltă. Au râs și ei și s-au așezat lângă mine. Câteva minute l-am mai ascultat pe Cazimir Ionescu, care urla într-o portavoce, continuând să cheme oamenii în stradă. Apoi am aflat că piața era pustie fiindcă toată lumea care ajunsese acolo înaintea mea plecase la televiziune și m-am îndreptat și eu într-acolo. Când am ajuns, porțile erau larg
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
engleză. Dar ce a spus am întrebat-o pe „femeia de bine” isterizată de plăcerea acestei vânători, care chema echipa de făcut ordine să-l ridice. Întâi s-a uitat revoltată la mine că îndrăznesc să vorbesc și apoi a urlat: „Dacă e cinstit, de ce n-a vorbit românește?!”, după care a adăugat: „Vezi să nu te duci și tu după el”. M-am îndepărtat îngrozită fiindcă oricum nu mai era nimic de făcut. Fusese izbit cu bâtele și cu cozile
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de plâns. Râzi tu, râzi, Făt-Frumos, zise Zmeul, care și-a aruncat spre Constanța mai întâi buzduganul, iar apoi și cele șapte capete ale saleă Chiar dacă nu se mai află acolo, eu le văd încă în fața sirenelor care continuă să urle, aducându-mi aminte de bâlciul de Sfântul Ilie din târgul meu și de vocea răgușită care striga: „Zeița mărilor, moartea marinarilor, are de la cap la coadă 7 metri, de la coadă la cap 7 metri, în total 15 metri”. Stam înmărmurită
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]