58,105 matches
-
de A.T. Puiu a fi un "apostol al Românismului" datorită faptului că "a luptat [...] spre a uni pe Români cu Români și a li se face gloria" (Puiu, 1876, pp. 52-53 cf. Murgescu, 1999, p. 154). Iar același Urechia afirmă despre el că "avu planul cel mare și adevărat românesc de a cuprinde Ardealul și a-l alipi către Moldova" (1873, p. 84 cf. Murgescu, 1999, p. 196). Planul unionist urzit de Petru Rareș devine o constantă a literaturii didactice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sex masculin (Legea pentru organizarea puterii armate în România, 27 noiembrie 1864; Legea de recrutare, 5 decembrie 1864). Noul stat politic consacră astfel principiul națiunii înarmate, transformând România într-o societate permanent militarizată. Legea pentru organizarea puterii armate în România afirmă atât obligativitatea serviciului militar, cât și principiul armatei permanente, specificând și durata stagiului militar: "Toți românii, de la vârsta de 21 de ani până la cea de 50 de ani, sunt chemați a lua armele", menționând mai încolo că "în armata permanentă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale" (Marin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic propovăduit de adepții extremei de dreapta ca singura soluție de salvare a sufletului românesc de la damnarea sa istorică, același M. Ralea afirma în contra curentului: "Începând a fi buni europeni, vom sfârși a fi buni români. Românismul se învață prin europenism. Așa a fost în trecut, așa e și astăzi. Patruzecioptismul bonjurist și jacobinismul ne-au dat conștiința națională. Români ne-am descoperit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale la cea universală amplifică dimensiunea defazării sau chiar a retardului istoric acumulat de societatea și cultura românească. Spre deosebire la Patrașcanu (1942) care își asumă în mod fățiș inferioritatea poporului român, Lambrino et al. (1939) recunosc implicit decalajul atunci când afirmă că "Istoria noastră nu s-a dezvoltat la fel cu istoria popoarelor apusene, care a fixat epocele istoriei universale. Deși este alcătuită din aceleași elemente caracteristice celor patru epoce ale Apusului, desfășurarea evenimentelor istorice în ținutul ocupat de neamul nostru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ei peste Dunăre, în noua provincie. Dar oamenii nevoieși, și mai ales locuitorii satelor, legați de pământul pe care-l munceau, n-au voit să se ducă și nici n-ar fi putut" (Patrașcanu, 1937, p. 36). Același lucru este afirmat și de Giurescu (1942): "odată cu legiunile, au plecat din Dacia Traiană și funcționarii precum și bogătașii care, cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice, dacă nu cumva se și prăvălește în ea, când afirmă că "nu există om anațional. Nici Adam măcar n-a fost anațional [...]. Un om pur, necolorat din punct de vedere național, fără determinante naționale, este o abstracțiune" (Stăniloae, 1939, p. 42, subl. n.). Teologul nu spune, totuși, ce naționalitate a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor, cum ar fi teza "creștinismului genetic" (care exaltează vechimea creștinismului la români), teza românilor ca botezatori ai barbarilor, teza supraviețuirii românității prin religie în fața persecuției catolice, sau teza românilor ca apărători ai creștinătății în fața islamului. Vechimea creștinismului românesc este afirmată categoric în formule precum aceasta: Suntem [...] cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră" (Giurescu, 1942, p. 4). Creștinismul constituie ADN-ul spiritual al poporului român, întrucât "în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali, 1935, pp. 122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând permanent o distanță critică față de fiecare în parte). Despre pactul unio trium nationum din 1437 se afirmă că "actul nu este îndreptat contra Românilor, ci contra țăranilor români și unguri" (Floru, 1923, p. 66). Intepretat anterior ca un atentat juridic la naționalitatea română, în istoriografia critică a interbelicului sensul național lasă locul semnificației sociale. Istoricizat prin situarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răspărul tradiției încetățenite pe durata ultimului secol. Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului din 1948 stipulează, încă din articolul I, principiul egalitar și nediscriminator al educației, caracterul "exclusiv de Stat", precum și "unitatea de structură" al acesteia. Ideologizarea învățământului este explicit afirmată în textul de lege, Statul asumându-și misiunea "educării tineretului în spritul (sic!) democrației populare" (art. I, lit. c). Ideea este preluată și radicalizată în programa școlară de istorie pentru clasele VIII-XI din 1952, care stabilește educația ideologică a tineretului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic (fie și daco-romanic), atât de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic (fie și daco-romanic), atât de scump naționaliștilor români, manualul rollerian afirmă că în urma colonizării s-a format "un adevărat mozaic de neamuri" (Roller, 1952, p. 41). Poporul român avea să rezulte din acest amalgam doar după ce slavii își vor fi adus contribuția cardinală. Prin această nouă mutație survenită în chestiunea originii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin faza intermediară a afirmării elementului autohton, până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun. Aureola originii sale nobile este iremediabil știrbită prin stabilirea descendenței materne a lui Mihai dintr-o "vânzătoare de rachiu" (Panaitescu, 1936, p. 17). Afirmația că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Afirmația că Mihai s-ar trage dintr-o "rachieriță" l-a exasperat în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat "școala nouă de istorie" care își permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent explicit de ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului din 1968, respectiv 1978, afirmă principiul politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare ideologică în procesul formării de "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste". Mai plenar ca niciodată, școala devine un instrumentum regni. Desigur, dintotdeauna școala a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acribic al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc", curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
soldat cu eliminarea slavilor din etnogeneza românească, declarată încheiată înainte de contactul cu slavii. Spre exemplu, manualul de Istoria Patriei (un titlu cu reminiscențe staliniste, vădind doctrina patriotismului socialist, dar care își va continua cariera didactică în această formă până în 1989) afirmă sentențios "Dacii și romanii au fost strămoșii poporului român" (Almaș și Petric, 1966, p. 16). Cât despre slavi, unii dintre ei "au rămas în Dacia și s-au amestecat cu daco-romanii" (p. 19), însă influența lor asupra populației autohnone a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În aceste circumstanțe definite de imperativul politic al de-slavizării etnogeniei românești este elaborată teoria protoromânismului, care afirmă că închegarea nucleului etnico-lingvistic al românității era practic încheiată înainte de contactul cu slavii, astfel că influența acestora a fost cu totul marginală. După ce arată că "elementele principale din care s-a constituit poporul român au fost autohtonii daci și coloniștii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]