583,813 matches
-
acoperiș pavilion cu un vârf ascuțit. "Fântâna Adâncă" ("Tiefer Brunnen"), aflată în interiorul unei clădiri mici din bârne în mijlocul curții interioare, este cu siguranță la fel de veche ca și castelul, deoarece a fost singura sursă de apă a castelului. Nivelul apei se află la o adâncime de 50 de metri, iar apa are de obicei o adâncime de 3 m. Deasupra nivelului apei a fost săpată în stâncă o nișă în scop de curățare. Zidăria de piatră a fântânii datează din anul 1563
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
de-al Doilea Război Mondial. "Poarta Interioară" ("Inneres Tor") conduce în "Curtea Interioară" ("Innerer Burghof"), înconjurată de "palat", de "Capela Imperială" și de "Kemenate". În curte mai pot fi văzute ruinele fundațiilor clădirilor construite în perioada salică. În mijloc se află "Teiul Cunigundei "plantat în 1984 pentru a înlocui copacii mai vechi menționați pentru prima dată în 1455 și numiți după Sfânta Cunigunda, consoarta împăratului Henric al II-lea (Sfântul Henric). "Palatul," clădirea principală a Castelului Imperial, are două etaje, care
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
în jurul anului 1200, în același timp cu palatul original. Este o capelă romanică dublă formată din două capele, una deasupra celeilalte și conectate doar printr-o deschizătură în tavan, reprezentând astfel nivelurile ierarhice din societatea medievală. "Turnul Păgânilor "("Heidenturm") se află lângă Capela Imperială. El a fost construit în același timp cu capela. Când castelul a fost restaurat pentru vizita împăratului Carol Quintul, "idolii păgâni "de pe turn (sculpturi în stil romanic) au fost eliminați și, astfel, numele turnului subzistă până astăzi
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
multimedia despre istoria construirii Castelului Imperial. Castelul Burgravilor era situat în zona cuprinsă între "Turnul Circular" și "Turnul Luginsland", dar după distrugerea sa în 1420 și cumpărarea ruinelor sale de către oraș a mai rămas foarte puțin din el. "Turnul Pentagonal" aflat în partea de nord a stâncii este una dintre cele mai vechi clădiri de pe stânca pe care se află castelul. El era odinioară donjonul Castelului Burgravilor. Partea sa inferioară din zidărie de piatră ar fi putut fi construită în aceeași
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
dar după distrugerea sa în 1420 și cumpărarea ruinelor sale de către oraș a mai rămas foarte puțin din el. "Turnul Pentagonal" aflat în partea de nord a stâncii este una dintre cele mai vechi clădiri de pe stânca pe care se află castelul. El era odinioară donjonul Castelului Burgravilor. Partea sa inferioară din zidărie de piatră ar fi putut fi construită în aceeași perioadă cu Capela Imperială. În perioada goticului târziu a fost adăugat încă un etaj de zidărie. "Capela Walburga" pare
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
Henric al III-lea a emis așa-numitul "Sigena document" în "Norenberc," eliberând o femeie iobagă. Tatăl său, Conrad al II-lea, pe parcursul călătoriilor de la Regensburg (Ratisbon) la Bamberg în 1025 și 1030, emisese documente la "Megelendorf", un mic sat aflat la aproximativ 4 km mai la est, unde râul Pegnitz putea fi traversat printr-un vad (în prezent "Mögelsdorf", cartier al orașului Nürnberg). În mod obișnuit, aceste documente indică locul și data emiterii lor, dar nu conțin nici o referire la
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
16 ori, iar fiul său, regele Henric (al VII-lea) al Germaniei de 21 de ori. În 1224, cu prilejul primei diete a regelui Henric (al VII-lea), în vârstă de 13 ani, poetul Walther von der Vogelweide s-a aflat pe lista de invitați, și în 1225, Henry (al VII-lea) s-a căsătorit la castel cu Margaret de Babenberg, fiica ducelui Leopold al VI-lea al Austriei. Frederic al II-lea a făcut ultima sa vizită în Germania în
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
nord a castelului pentru a-l proteja mai bine împotriva posibilelor atacuri de artilerie, iar castelul a fost integrat în fortificațiile reînnoite și îmbunătățite ale orașului. Împărații Habsburgi ce au urmat s-au îngrijit mai mult de propriile lor teritorii aflate în special în Austria, Boemia și Ungaria. Astfel, Nürnberg a fost vizitat rar de conducătorii imperiului. În timpul Războiului de Treizeci de Ani, în 1632, armatele conduse de Gustav Adolf și Wallenstein au apărut în fața zidurilor orașului, dar au fost împuținate
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
și 1858 într-un stil arhitectonic mai conservator. În anii 1930 opinia generală cu privire la arta și arhitectura secolului al XIX-lea s-a schimbat. În timpul celui de-al Treilea Reich, Rudolf Esterer, directorul Administrației Bavareze a castelelor, grădinilor și lacurilor aflate în proprietatea statului, a dispus înlăturarea majorității adaosurilor anterioare și a readus castelul la ceea ce era considerată a fi "starea inițială". În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, castelul a fost deteriorat de raidurile aeriene din 1944-1945 și doar
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
Imperială și Turnul Cilindric au rămas în întregime intacte. După război, castelul a fost restaurat sub coordonarea lui Rudolf Esterer și Julius Lincke și readus la aspectul său istoric, fiind reconstruit inclusiv Turnul Luginsland care fusese complet distrus. Castelul se află în proprietatea landului Bavaria și este administrat de către Administrația Bavareză a castelelor, grădinilor și lacurilor aflate în proprietatea statului ("Bayerische Verwaltung der staatlichen Schlösser, Garten und Seen"). Note Bibliografie
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
coordonarea lui Rudolf Esterer și Julius Lincke și readus la aspectul său istoric, fiind reconstruit inclusiv Turnul Luginsland care fusese complet distrus. Castelul se află în proprietatea landului Bavaria și este administrat de către Administrația Bavareză a castelelor, grădinilor și lacurilor aflate în proprietatea statului ("Bayerische Verwaltung der staatlichen Schlösser, Garten und Seen"). Note Bibliografie
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
locale. În 1910 unul dintre cele mai active studiouri private era "Neptun" din Sankt-Petersburg, unde personalități precum Vladimir Maiakovski și Lilya Brik și-au realizat primele filme mute, care au avut premiera în 1917 și 1918. Terenul Lenfilm s-a aflat inițial în proprietatea privată a grădinii de vară "Aquarium", care a aparținut comerciantului Gheorghi Alexandrov, ce deținea un restaurant, o grădină publică și un teatru pe același spațiu. Compozitorul Piotr Ceaikovski a venit la ceea ce era atunci Teatrul "Aquarium" (și
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
pe Alla Demidova, care era studentă la Institutul de Teatru Boris Șciukin, și s-a căsătorit cu ea în anul 1961. În același an, el și alți câțiva studenți au fost exmatriculați de la institut în urma unui mare scandal: s-a aflat că ei au scris o parodie a unei piese de teatru revoluționare în care apărea Vladimir Lenin. Vladimir a reușit mai târziu să se înscrie înapoi la VGIK și în cele din urmă a absolvit studiile în 1964 (la cursul
Vladimir Valuțki () [Corola-website/Science/337679_a_339008]
-
sau Nordul Basarabiei este partea regiunii istorice Basarabia cuprinsă între granița de nord a Republicii Moldova, râul Prut până la confluența cu "râul Răchitna" (în sud), apoi "râurile" "Răchitna" și "Onut" (în vest) și fluviul Nistru (în nord și est), care se află în componența regiunii Cernăuți din Ucraina. Principalele localități sunt Hotin și Novodnistrovsk. Teritoriul a făcut parte din Principatul Moldovei, apoi din 1711 a făcut parte din raiaua Hotin a Imperiului Otoman. În 1812 prin Tratatul de la București, raiaua Hotin este
Basarabia de Nord () [Corola-website/Science/337677_a_339006]
-
aeroportul național Zaventem, s-a numit anterior Bruxelles-National-Aéroport / Brussel-Nationaal-Luchthaven. Gara a fost inaugurată în anul 1958 și era situată în subsolul fostei clădiri a aeroportului. Fosta gară era poziționată pe o linie construită în 1943 între Melsbroek și gara Zaventem, aflată pe linia 36 în direcția Bruxelles. În anul 1994 a fost inaugurat un nou terminal de plecări al aeroportului. În consecință, în 1998 a fost deschisă o nouă și modernă stație feroviară subterană sub acest nou terminal. Pasagerii sosesc cu
Gara Brussels Airport-Zaventem () [Corola-website/Science/337682_a_339011]
-
care este onorat ca fondator al UVM. Allen a donat o parcelă de teren de 50 de acri (20 ha) pentru construirea universității. O mare parte a acestui teren a fost păstrată ca spațiu verde al universității, iar acolo se află în prezent o statuie a lui Allen. Cetățenii din Burlington au contribuit la finanțarea construirii primului edificiu al universității și în 1824, când acesta a fost distrus de un incendiu, au plătit pentru înlocuirea acestuia. Această clădire a ajuns să
University of Vermont () [Corola-website/Science/337684_a_339013]
-
de „Old Mill” datorită asemănării sale cu morile din Noua Anglie de la acea vreme. Marchizul de Lafayette, generalul francez care a devenit comandant în Revoluția Americană, a vizitat toate cele 24 de state din SUA în 1824-1825 și în timp ce se afla în Vermont a pus piatra de temelie a clădirii Old Mill, care se află în University Row, alături de capela Ira Allen, Biblioteca Billings, Williams Hall, Teatrul Royall Tyler și Morrill Hall. O statuie a lui Lafayette se află în capătul
University of Vermont () [Corola-website/Science/337684_a_339013]
-
Marchizul de Lafayette, generalul francez care a devenit comandant în Revoluția Americană, a vizitat toate cele 24 de state din SUA în 1824-1825 și în timp ce se afla în Vermont a pus piatra de temelie a clădirii Old Mill, care se află în University Row, alături de capela Ira Allen, Biblioteca Billings, Williams Hall, Teatrul Royall Tyler și Morrill Hall. O statuie a lui Lafayette se află în capătul de nord al spațiului verde. În 1871, UVM a încălcat obiceiurile de la acea vreme
University of Vermont () [Corola-website/Science/337684_a_339013]
-
în timp ce se afla în Vermont a pus piatra de temelie a clădirii Old Mill, care se află în University Row, alături de capela Ira Allen, Biblioteca Billings, Williams Hall, Teatrul Royall Tyler și Morrill Hall. O statuie a lui Lafayette se află în capătul de nord al spațiului verde. În 1871, UVM a încălcat obiceiurile de la acea vreme și a admis două femei ca studente. Patru ani mai târziu, ea a fost prima universitate americană care a permis femeilor să facă parte
University of Vermont () [Corola-website/Science/337684_a_339013]
-
la Teatrul Mic. a jucat în mai multe filme, fiind considerată una dintre cele mai frumoase femei din Uniunea Sovietică. În film i-a avut ca parteneri pe celebrii actori Veaceslav Tihonov, Innochenti Smoktunovski, Oleg Dal și alții. S-a aflat în relații amicale cu Vladimir Vîsoțki. Actrița a jucat în multe filmat în cea de-a doua jumătate a anilor 1960 și în anii 1970. În anii 1980 întreaga energie creatoare a Pecernikovei a fost dedicată Teatrului Mic. A fost
Irina Pecernikova () [Corola-website/Science/337680_a_339009]
-
ai Poporului ("Rat der Volksbeauftragten") la sfârșitul lunii și Noske a fost unul dintre cei doi social-democrați care le-au luat locul pe 30 decembrie. El a fost responsabil cu afacerile militare în cadrul guvernului. În ianuarie 1919, Noske și Freikorps, aflată sub comanda sa, au avut un rol esențial în înăbușirea așa-numitei revolte spartachiste. Astăzi, istoricii văd acest eveniment mai mult ca o încercare a muncitorilor berlinezi de a recâștiga ceea ce au crezut că fusese obținut prin Revoluția din Noiembrie
Gustav Noske () [Corola-website/Science/337683_a_339012]
-
a călătorit mult în căutare de lucru și astfel a putut cunoaște în mod direct dificultățile cu care se confruntă zilnic oamenii muncii. La Salzburg, unde a locuit pentru un timp, s-a alăturat unui club al muncitorilor romano-catolici. Se afla în Tirol în 1859 și s-a oferit voluntar pentru a lupta în războiul cu Italia, dar a fost respins; el a fost respins și în propria țară ca inapt fizic pentru serviciul militar. În 1860 s-a stabilit la
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
de ideile socialiste prin pamfletele lui Ferdinand Lassalle, care a popularizat ideile lui Karl Marx. În 1865 a intrat sub influența lui Wilhelm Liebknecht și ulterior s-a alăturat pe deplin cauzei socialiste. După moartea lui Lassalle, Bebel s-a aflat printre socialiștii care au refuzat să-l urmeze pe noul lider al partidului Johann Baptist von Schweitzer la Conferința de la Eisenach din 1867, acțiune care a făcut ca membrii acestei facțiuni marxiste să fie numiți „eisenachiști”. Împreună cu Liebknecht, el a
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
târziu a devenit membru în Reichstagul Imperiului German până la moartea sa, cu excepția perioadei 1881-1883. El a reprezentat succesiv districtele Glauchau-Meerane, Dresda, Strassburg și Hamburg. Mai târziu a devenit președinte al SPD. Fiind un susținător al principiilor marxiste, el s-a aflat în opoziție cu anumite facțiuni ale partidului său. În 1870 a ținut un discurs în parlament împotriva continuării războiului cu Franța. Bebel și Liebknecht au fost singurii membri care nu au votat subvențiile extraordinare necesare pentru războiul cu Franța. Bebel
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
12, alții 16. Unii sunt timizi, alții nu. Unii găsesc puterea să zâmbească, altora le joacă ochii în lacrimi. Nu ai la dispoziție foarte mult timp pentru a găsi calea de comunicare cu acel copil și pentru a încerca să afli ce este mai bine pentru el, fără a-l traumatiza. Doamnei avocat i s-a părut extraordinar că am luat copilul de mână. E un gest pe care l-am făcut întotdeauna. Indiferent de vârsta copilului. E un prim pas
PRIMUL interviu cu judecătoarea cu pantofi albaștri by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101028_a_102320]