58,055 matches
-
de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În Moldova și Țara Românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
voința poporului român exprimată prin divanurile ad-hoc, a hotărât unirea parțială a celor două țări sub denumirea "Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei". Deși rămâneau separate ca entități politice distincte, fiecare cu propriul său domnitor, guvern și parlament, Principatele Unite împărtășeau două instituții comune (Comisia Centrală și Curtea de Casație, ambele stabilite la Focșani). Planurile Marilor Puteri au fost însă date peste cap de ingeniozitatea românilor, care, speculând o portiță a Convenției, l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domn în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tu care n-ai făcut pe nici un om ca să fie necăjit, ci voești ca toate făpturile să se bucure de ființa lor. Scoboară lumina ta preste noi și preste toți cei mari ai patriei noastre, ca văzând binele să-l împărtășim și să nu mai fim necăjiți de aici înainte, fă pe toți rumânii să iubească dreptatea și unirea, ca să poată împărți dragostea Națională și între ei, amin (pp. 35-36). Abecedarul lui Pleșoianu este, indiscutabil, o pasionantă pledoarie pentru dragostea patriotică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității politice cu care individul împărtășește aceleași legi și instituții sociale. Totuși, această formă de patriotism civic avansată de Aaron nu degenerează în fanatism, pentru că este fundamentat pe legea morală a creștinismului. Plasând patriotismul între principiul christic al iubirii necondiționate a aproapelui (miezul moralei creștine) și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începe a uita interesul său particular și drepurile sale exclusive, și își caută folosul său în prosperitatea și înflorirea totului (pp. 58-60). Fără să menționeze explicit țările române, este indubitabil faptul că afirmațiile fac trimitere la teritoriile românești, care deși împărtășesc aceeași origine, au fost, în decursul istoriei, separate "parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie". Cartea despre patriotism a lui Aaron a contribuit din plin la înfierbântarea spiritelor care au dat ultimamente în clocot revoluționar în 1848. Pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu consensul istoriografic stabilit de cărturarii ardeleni. Spre exemplu, în ciuda faptului că îi pozitivează pe daci, zugrăvindu-le un portret colectiv demn, Kogălniceanu reproduce teza exterminării totale a dacilor. După ce a răpus Sarmisegetuza, Traian și-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care își are antecedente în opera lui Ion Budai-Deleanu, De Originibus Populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. Această lucrare, a cărei apartenență la paradigma Școlii Ardelene nu poate fi pusă sub semnul întrebării, se îndepărtează de numitorul comun împărtășit de Micu, Șincai și Maior prin faptul că își trasează drept cadru de referință un element geografic, și anume teritoriul dacic, și nu elementul genetic, al descendenței romane. Elementul de permanență devine astfel cadrul orizontal al teritoriului, și nu vectorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și cel scris de Aaron, axat pe principatul Țării Românești, nu conțin nicio urmă de unitate politică, deși toate celelalte dimensiuni ale conceptului unității sunt prezente în texte. Numitorul comun împărtășit de toate aceste manuale de istorie rezidă în caracterul regio-centric al narațiunii istorice, sau în orientarea lor tributară etatismului politic (în sensul că istoria pe care o relatează este circumscrisă organizărilor statale existente în momentul scrierii textelor respective, în speță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și a conștiinței unității etnice a românimii, avem încă de a face cu gestiuni separate ale trecutului. Manualele de istorie din această primă generație de cărți școlare specializate în abordarea trecutului așază bazele unor memorii colective specifice provincial, care deși împărtășesc o serie de comunalități (originea comună, latinitatea pură, teza continuității, unitatea etnică a românimii), sunt, cu toate acestea, disjuncte. Liniile de fractură de-a lungul cărora sunt separate aceste memorii colective coincid cu granițele politice care separă principatele. Fiecare perspectivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Codreanu (Ornea, 1996, p. 220). Dincolo de rivalitățile și inamicițiile precipitate de competiția pentru impunerea propriei formule a concepției despre lume, societate și viață în cadrul consensului naționalist, rivalități care au înveninat relațiile dintre artizanii principali ai acestor formule, toate cele patru împărtășeau "credința fanatică" în "ideia națională" (Goga, 1927, p. 26). "Crezul generației" (Marin, 1977) [1937] se împărtășea din fanatismul naționalistic, care constituia pecetea ideologică supremă a doctrinelor de extremă dreapta a interbelicului românesc. Această "credința fanatică în patrimoniul specific al neamului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a concepției despre lume, societate și viață în cadrul consensului naționalist, rivalități care au înveninat relațiile dintre artizanii principali ai acestor formule, toate cele patru împărtășeau "credința fanatică" în "ideia națională" (Goga, 1927, p. 26). "Crezul generației" (Marin, 1977) [1937] se împărtășea din fanatismul naționalistic, care constituia pecetea ideologică supremă a doctrinelor de extremă dreapta a interbelicului românesc. Această "credința fanatică în patrimoniul specific al neamului" (Goga, 1927, p. 26) era ranforsată de alte trei elemente constitutive: i) anti-pașoptism; ii) antidemocratism; iii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ministru în guvernul Goga-Cuza a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță din care s-au împărtășit toate formulele de extremă dreapta a fost "ideia națională", care, desfăcându-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Moldovei" (Constantinescu, 1928, p. 163), și în al doilea rând, prin faptul că momentul 1600 nu face parte din armătura structurală a cronologiei trecutului românesc. Deși majoritatea manualelor școlare de istorie publicate în perioada dintre cele două mari războaie împărtășesc calitatea de a fi critice cu privire la sensul național al unirii de la 1600, cu excepția lui Constantinescu (1928) și David (1937), toate celelalte alocă un statut pivotal anului 1600 în structurarea periodică a istoriei românilor. Modulând trecutul conform unei partituri similare structural
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
uman pur, nedeterminat de-o anumită formă [națională], nu se poate închipui", decât ca o abstracțiune fantomatică (Stăniloae, 1939, p. 11). Convingerea naționalității apriorice a umanității al cărui exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice, dacă nu cumva se și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia comunistă destramă acest panteon național, instalând în locul său panteonul proletar. Figurile incluse în acesta sunt încarnări umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are locul, pe bună dreptate, după cum punctează J.H. Bentley (1996, p. 749), între cele mai delicate sarcini ale analizei istorice. Nu este singurul care împărtășește această credință. Din același club opinional face parte și B. Southgate (2001), care afirmă că "una dintre primele probleme ale istoricului [...] este să decidă cum și unde să înfigă un cuțit analitic în continuitatea unitară a timpului" (p. 122). Această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării naționale. Deși încurajat de programa școlară (pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ceaușescu ar candida astăzi la președinție, 41 la sută dintre români l-ar vota. Iar cu privire directă la condamnarea regimului comunist ca ilegitim și criminal, rezistența nostalgiei populare se reflectă în faptul că doar 37 la sută dintre români împărtășesc ideea că regimul a fost criminal, în timp ce 41 la sutăse împotrivesc acestei sentințe. În privința ilegitimității regimului comunist, 42 la sută aderă la concluzia Raportului, în timp ce 31 la sută nu sunt de acord cu aceasta (IICCMER, 2010). Potrivit recomandării Raportului, toți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deprinderi motrice, în proiectarea unităților de învățare se pot utiliza d exe ile fundamentale. În contextul cerinței majore de eficientizare a procesului didactic considerăm că utilizarea instruirii programate în predarea - învățarea tehnicii alergărilor de garduri (100/110 mg), conform experienței împărtășite de noi în lucrarea “Instruirea programată în atletism”, (2002), este o variantă adecvată. Modelul instruirii programate se adresează părții fundamentale a învățării acestei probe și are în structură trei pași metodici principali și șase auxiliari (fig. 46). Parcurgerea liniară a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care ne confruntăm și pe care nu o putem depăși fără intervenția directă a forurilor în drept. În speranța că au reținut semnalul dumneavostră cei în măsură să ia o decizie, v-am ruga, în încheierea dialogului nostru, să ne împărtășiți câteva din gândurile dumneavoastră de viitor. Cu alte cuvinte, ce proiecte vă frământă? În primul rând, sporirea patrimoniului instrumental și modernizarea sistemelor demonstrative. În același timp vom acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
s-a amintit aici: Petrovici, Zeletin și alții, dar mai ales Petrovici, la Iași, în celebra Aulă, unde el ținea conferințe în tradiția lui Maiorescu. În ce mă privește, ce să vă spun? Simpozionul a constituit un prilej de a împărtăși câte ceva din experiența pe care o am în învățământul filozofic de un număr considerabil de ani, peste 40, desigur o experiență care își are și bogăția ei și, poate, golurile ei. Poate că, sub anumite planuri, gusturile mele diferă, ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici, I. S.) că răzeșii nu sunt primii ocupanți ai moșiilor, nefiind o proprietate ab initio, ci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
redându-se și dimensiunile pe cele cinci trăsuri din 1817, exact aceleași din jumătatea bătrânului Vasca din care descind „alde Bobocea”. Jumătatea Ioanei s-a împărțit în cinci părți, deci ea a avut cinci urmași, iar „jăluitorii urmează a se împărtăși din a cincia parte analogonos, precum măsurile mai sus s-au arătat. Și pârâtului asemenea i se cuvine a cincia parte”, el urmând a o reîmpărți „după spiță” în patru. Prim urmare, Ioana a avut cinci copii din căsătoria sa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]