58,766 matches
-
cât și din faptul că România era o țară în care baza economiei o reprezenta agricultura. În cursul primilor 3 ani, elevii primeau cu precădere cunoștințe generale de română, istorie și geografie, aritmetică, geometrie , fizică, chimie, igienă, desen, caligrafie, muzică, franceză, la care se adăugau cele de economie, tehnologie și productibilitate. În anii de specializare se acordă o atenție deosebită pentru documentarea profesională a elevilor. Școala intră în posesia programelor analitice ale școlilor din Franța, Germania, Ungaria și SUA. La terminarea
Goga Ionescu () [Corola-website/Science/337183_a_338512]
-
ce simt pentru noi" a fost scrisă chiar de Florin Moldovan, în timp ce producția a fost tratată de Marius Constantin. Debutul cinematografic s-a produs cu filmul Gadjo dilo (în limba română "Străinul nebun", în limba engleză "The Crazy Stranger"), film francez din 1997 filmat în România, regizat de Tony Gatlif, interpretând rolul lui Adriani.
Naomy () [Corola-website/Science/337187_a_338516]
-
afirmat totuși prin cîteva figuri și opere importante. Din punct de vedere politico-social, iluminismul avea un caracter antifeudal, rațional și antiabsolutist. Critica sistematică a societății se baza pe concepții ca: În "Scrisorile persane", Charles Montesquieu, unul dintre primi mari iluminiști francezi, se situează clar pe poziții antiabsolutiste, iar prin lucrarea "Meditații asupra cauzei măreției și decadenței romanilor" a exercitat o puternică influență asupra gândirii politice și juridice europene moderne. Baza doctrinei politice a lui Montesquieu este "teoria contractului social", în care
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
care determină configurația și conținutul dreptului politic dintr-o anumită țară. În ceea ce privește contextul religios, Montesquieu consideră că islamul determină un regim despotic, catolicismul se concretizează într-o monarhie absolută, pe când protestantismul este compatibil cu o orânduire liberă, moderată. Marele iluminist francez consideră guvernarea republicană ca fiind optimă, deoarece poporul, sau o parte a acestuia deține puterea, pe când în cazul celui monarhic guvernează unul singur, iar în cazul celui despotic, cel care guvernează conduce numai prin voința au capriciul său. Un alt
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
acordat o atenție deosebită problemelor economice, sociale și aspectelor legate de mentalitatea, obiceiurile și cultura popoarelor. De aceea, unii autori susțin că Voltaire a formulat pentru prima dată concepția modernă a istoriei. Alte concepții ale sale aveau ca obiectiv societatea franceză a acelei epoci: subordonarea politicii față de rațiune, lichidarea dependenței feudale, drepturi politice acordate tuturor proprietarilor, primatul libertății ca fiind cea mai importantă lege naturală. Ca formă de guvernare, Voltaire prefera monarhia luminată, ca mai târziu să prefere republica. În lucrarea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
general, fazele de calificare ale unei competiții importante se desfășoară după sistemul fiecare cu fiecare, spre exemplu la Campionatul Mondial de Fotbal, campionatele mondiale masculine și feminine de handbal, precum și la nenumărate alte sporturi. Expresia engleză "round-robin" derivă de la cuvântul francez "ruban", care înseamnă „panglică”. De-a lungul timpului, termenul s-a transformat în etimologia populară în "robin". În Marea Britanie, turneul fiecare cu fiecare este adesea denumit „Turneu american” în cazul sporturilor precum tenis sau biliard care au de obicei faze
Turneu fiecare cu fiecare () [Corola-website/Science/337184_a_338513]
-
mai 1805</time><time class="nowrap date-lien bday" datetime="1805-05-24"></time> și decedat pe <time class="nowrap date-lien dday" datetime="1888-05-16">16 mai 1888</time><time class="nowrap date-lien dday" datetime="1888-05-16"></time>, este un chirurg de marină și botanist francez care a luat parte la mai multe călătorii de explorare științifică în Oceanul Pacific. Între 1834 și 1837, el a navigat la bordul vasului "Hussard", sub comanda lui M. de Cambray, trecând prin Newfoundland, Antile și Mexic.
Pierre Adolphe Lesson () [Corola-website/Science/337195_a_338524]
-
Punctul de plecare pentru acest curent este volumul "Emaux et camees", Emailuri și camee, al lui Theophile Gautier, a cărui doctrina, "artă pentru artă", militează pentru abolirea romantismului și cultivarea poeziei obținută cu ajutorul meșteșugului. Parnasianismul european este reprezentat de poeții francezi Theophile Gautier ("Leș Emaux et Camees"), Theodore de Banville ("Leș Camees parisiens", "Le Sang de la Coupe"), Charles Leconte de Lisle ("Poemes antiques", "Poemes barbares"), Jose-Maria de Heredia ("Leș Trophees"), Sully-Prudhomme, Francois Coppee; de poeții englezi Austin Dobson, Edmund Gosse, Andrew
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
de la care a avut un fiu în același an. Patru ani mai târziu s-a mutat la Paris, unde în 1896 a instituit o turnătorie. În 1900 a cunoscut pe artista olandeză Etha Fleș. În 1902 el a dobândit cetățenia franceză. În timpul unui sejur la Viena, în 1903 a fost lovit de un tramvai și a suferit un traumatism cranian. În 1922 s-a întors la Milano. Din 1927, a început să apară primele probleme de sănătate vizibile. A murit în timpul
Medardo Rosso () [Corola-website/Science/337206_a_338535]
-
a lui Altagracia Julia Molina Chevalier, cunoscută mai târziu că "Mama Julia", fiica lui Pedro Molina Pena, un țăran din republică dominicana, si a profesoarei Luisa Erciná Chevalier, ai căror părinți, desi nativii din Haiti au fost predominant de origine franceză: tatăl său, Justin Alexis Victor Turenne Carrié Blaise, era alb, iar mama lui, Marty Juliette 'Diyetta' Chevallier Moreau, mulatru. Cu toate acestea, Trujilloși-a renegat întotdeauna originea haitiana a mamei. În 1907, la vârsta de 16 ani, Trujillo a primit un
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
Colegiul Național „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, iar apoi la Academia Tehnică Militară din București. În prezent locuiește în București. Pasionat încă din școala primară de istorie și science-fiction, și-a format gusturile în anii 80 cu SF rus și francez (pe atunci denumit "literatură de anticipație"), precum și cu almanahurile Anticipația și periodicul de literatură CPSF (din anii ´50-´70) a tatălui său, iar în anii ´90 a fost puternic atras de SF-ul anglofon, dar și de valul nouăzecist român
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
a existat o încercare de a transfera pe Frontul de Vest întreg "Corpul de Voluntari Ardeleni", format la acea vreme din 12.000 de soldați și cantonat la Hârlău. Aprobarea inițială a fost dată de generalul Averescu și Misiunea Militară Franceză s-a angajat să suporte cheltuielile, urmând ca întreg Corpul să străbată cum va putea, Rusia. Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea voluntarilor. La
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
din Franța și Italia. Doar 17 voluntari din totalul transilvănenilor care își exprimaseră inițial intenția de a lupta în Franța, au acceptat înrolarea în Legiunea străină. Aceștia s-au îmbarcat pe nava Huntsend, care a repatriat ultimii membrii ai Misiunii Franceze. Din cei aproximativ 20.000 de transilvăneni aflați în martie 1918 în Regat și care trebuiau demobilizați, peste 10.000 erau cei proveniți din prizonieratul rusesc, marea lor majoritate fiind țărani. Serviciul central al "Corpului Voluntarilor" înființat la 28 noiembrie
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
(engleză "Grizzy and The Lemmings") este un serial de animație francez creat de Antoine Rodelet și Josselin Charier, și produs de studioul Hari. Acesta a debutat în Franța pe France Télévisions. Turner Entertaiment a făcut o înțelegere cu studioul Hari la Festivalul de Animație Annecy, și astfel a achiziționat acest program
Grizzy și lemingii () [Corola-website/Science/337244_a_338573]
-
este o profesoară universitară, o romanista și o romanista franceză, care actualmente preda la Universitatea din Calabria, Italia. Doamna profesoară Gisele VANHESE a absolvit un doctorat la Universitatea din Liege cu o teza de filologie romanica prezentînd o teza privind literatura franceză sub conducerea Prof. Maurice Piron ( editor al ultimului
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
o profesoară universitară, o romanista și o romanista franceză, care actualmente preda la Universitatea din Calabria, Italia. Doamna profesoară Gisele VANHESE a absolvit un doctorat la Universitatea din Liege cu o teza de filologie romanica prezentînd o teza privind literatura franceză sub conducerea Prof. Maurice Piron ( editor al ultimului volum dintr-o Istorie a Limbii Franceze, avîndu-i coautori pe Brunot și Bruneau) și a profesorului Jean-Marie Klinkenberg, membru al grupului MU de "Retorica generală", autorii unui oarte cunoscut volum de retorica
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Calabria, Italia. Doamna profesoară Gisele VANHESE a absolvit un doctorat la Universitatea din Liege cu o teza de filologie romanica prezentînd o teza privind literatura franceză sub conducerea Prof. Maurice Piron ( editor al ultimului volum dintr-o Istorie a Limbii Franceze, avîndu-i coautori pe Brunot și Bruneau) și a profesorului Jean-Marie Klinkenberg, membru al grupului MU de "Retorica generală", autorii unui oarte cunoscut volum de retorica. În paralel a absolvit cursurile doctorale ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Filologiei Romanice după reforma Cursurilor de Litere din anul 1984. Successiv a predat ca profesor asociat la Uniersitatea din Cassino (1992-1994) și ca profesor extraordinar la Universitatea din Trieste. Din 1997 pînă în 2008, a fost profesor habilitat de Literatură franceză la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria, unde este, din 1999, profesor de Literatură comparat, și unde între (2004-2008), a ținut și cursul de Limbă și Literatura Română. Din 2008 este titular la catedră de profesor de
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
poezia lui Benjamin Fondane". Lendemains, 2012, Vol. 146/147, pp. 173-183. Vanhese G. , " Puțurile drept cuvinte verticale în poezia lui B. Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2012, Vol. 15, pp. 196-208. Vanhese G. , " Puțurile că un Sine în poezia românească și franceză a lui Benjamin Fondane". Peut-être, 2012, Vol. 3, pp. 164-177. Vanhese G. , "Setea și puțurile în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În Quaderni di studi italiani e romeni, Alessandria: Edizioni dell'Orso, 2012, Vol. 6, pp. 93-105. Vanhese G.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
poezia lui B. Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2012, Vol. 15, pp. 196-208. Vanhese G. , " Puțurile că un Sine în poezia românească și franceză a lui Benjamin Fondane". Peut-être, 2012, Vol. 3, pp. 164-177. Vanhese G. , "Setea și puțurile în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În Quaderni di studi italiani e romeni, Alessandria: Edizioni dell'Orso, 2012, Vol. 6, pp. 93-105. Vanhese G. , "Asfințit marin și Ulise de Lucian Blaga în siajul lui Baudelaire și Mallarmé". În Odeporica e dintorni. Cento
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
2012, Vol. 6, pp. 93-105. Vanhese G. , "Asfințit marin și Ulise de Lucian Blaga în siajul lui Baudelaire și Mallarmé". În Odeporica e dintorni. Cento studi per Emanuele Kanceff, : C.I.R.V.I., 2011, pp. 1729-1748. Vanhese G. , "Reflexii ale simbolismului belgian și francez în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Synergies Roumanie, 2011, Vol. 6, pp. 117-129. Vanhese G. , " Tematica fantomală și spectralizare în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Caietele Echinox, 2011, Vol. 21, pp. 248-261 Vanhese G. , " Le cycle des saisons
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
2011, n. A.LX, pp. 3-17. Vanhese G. , "“Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “La terreur future” de Marcel Schwob". Philologica Jassyensia, 2011, Vol. VII, 1, pp. 257-269. Vanhese G. , "Traducerea imaginior din “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky în franceză și italiană". În Text și discurs. Omagiu Mihaelei Mancaș, Oana Chelaru Muraruș, Cvasnîi Cătănescu, Ene C., Zafiu Rodica. (ed.), Bucarest: Ed. Universității din București, 2011, pp. 521-536. Vanhese G. , "De la tehnică la imaginar. Puțurile în opera lui Lorand Gaspar". Caietele
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
A., Preumont Y. (ed.), Romă: Aracne, 2009, pp. 17-33. Vanhese G. , " Imaginarul Orientului. Abordări tematice și abordări pneumatice În L’Imaginaire des Orients, : Ed. Universitaires de Lyon III, 2009, Symbolon Vol. 5, pp. 259-271. Vanhese G. , "Reminiscențe eminesciene în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2009, Vol. 12, pp. 133-145. Vanhese G. , "« Danzar con el sol ». A scrie miticul în Alejandro y los pescadores de Tancay » de Braulio Muñoz". Caietele Echinox, 2008, Vol. 14, pp. 252-263. Vanhese G.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
29-43. Vanhese G. , "Gaston Bachelard și traducerea imaginii". Cahiers Gaston Bachelard, 2004, pp. 158-167. Vanhese G. , "Ulise salvat sau cuvîntul poetic la Yves Bonnefoy". Plaisance, 2004, Vol. 3, pp. 95-106. Vanhese G. , "Către pămînturile interioare. Despre “Orogénie” și alte poeme franceze ale lui d’Alfredo Gangotena". În Testo, Metodo, Elaborazione Elettronica, Cusato D., Iaria D., Palermo R. M. (a cură di), : Andrea Lippolis Editore, 2004, pp. 521-538. Vanhese G. , "La seconda soglia. L'Italia o la traversata del senso". Trasparenze, 2004
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Vénus Khoury-Ghata". Ponts-Ponti, 2003, Vol. 3, pp. 107-122. Vanhese G. , "Oblicitatea poemului și retorica nocturnă în "Gaspard de la Nuit" de Aloysius Bertrand". La toison d\'or, 2003, Vol. 3, pp. 69-80. Vanhese G. , "De la străin la oaspete. Emigrantul în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În Rencontres autour de Benjamin Fondane, poète et philosophe, Jutrin M. (a cură di), : Ed. Parole et silence, 2003, pp. 127-137. Vanhese G. , ""În rană trecerii", poezie și traducere la Armand Robin". În Du Pareil au
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]