64,222 matches
-
larg auditoriu, a participat la conferințe naționale și internaționale, a sprijinit tineri fizicieni cu aptitudini de cercetător să obțină burse în Olanda și SUA. A predat timp de doi ani (1956-1958) cursul general de "Teoria radiației termice, mecanică statistică și teorie cinetică". Numele său rămâne legat de cursul general de "Mecanică cuantică", de două semestre, pe care l-a predat practic tuturor seriilor de studenți fizicieni în intervalul 1957-1974. Cursul dezvolta teoria ondulatorie a lui Schrödinger, apoi exploata baza axiomatică a
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
cursul general de "Teoria radiației termice, mecanică statistică și teorie cinetică". Numele său rămâne legat de cursul general de "Mecanică cuantică", de două semestre, pe care l-a predat practic tuturor seriilor de studenți fizicieni în intervalul 1957-1974. Cursul dezvolta teoria ondulatorie a lui Schrödinger, apoi exploata baza axiomatică a mecanicii cuantice pentru a expune metodele ei generale; principiile fundamentale ale teoriei erau ilustrate prin exemple utile pentru capitole de fizică cuantică ulterioare. Predat riguros și atractiv în același timp, cursul
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
de două semestre, pe care l-a predat practic tuturor seriilor de studenți fizicieni în intervalul 1957-1974. Cursul dezvolta teoria ondulatorie a lui Schrödinger, apoi exploata baza axiomatică a mecanicii cuantice pentru a expune metodele ei generale; principiile fundamentale ale teoriei erau ilustrate prin exemple utile pentru capitole de fizică cuantică ulterioare. Predat riguros și atractiv în același timp, cursul sublinia natura probabilistă a legilor fizicii la scară atomică, o idee pe care școala Țițeica a susținut-o consecvent. Exercițiile de
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
în fizică teoretică. Cursul său de două semestre, de nivel avansat, despre "Reprezentările grupurilor și aplicațiile lor în fizică" (1962-1972) trata amănunțit grupul rotațiilor și grupul Lorentz, grupurile SU(2) și SU(3). Sunt de amintit și elegantele lecții de "Teorie cuantică avansată" (1971-1973). Cercetările asupra efectului fotoelectric relativist din păturile electronice interioare ale atomilor, inițiate odată cu teza de doctorat (1958), au fost completate ulterior (1977) prin calculul corecțiilor radiative. Cercetările asupra proceselor atomice cu doi fotoni au început cu evaluarea
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
și demnității noastre. Fiecare își pune idealul afară din România. Ne credem liberali și naționali când vorbim de rău de trecutul nostru.”" Evident, Demetriescu respingea și tendința contrară de exagerare a rolului național și exacerbarea moștenirii daco-romane care ar fundamenta teoria superiorității absolute a poporului român, tendință naționalistă care începuse să apară spre sfârșitul veacului al XIX-lea. Anghel Demetriescu prețuia prietenii și avea nevoie de compania lor. O listă completă a prietenilor lui Demetriescu este probabil greu de făcut. Totuși
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
București- d. 30 martie 1993) a fost un eseist și critic literar român, profesor universitar, ales ca membru post-mortem al Academiei Române (în 2006). Este considerat unul dintre cei mai importanți comparatiști români postbelici, autorul unor studii de literatură universală și teorie literară. Una dintre cărțile sale fundamentale este "Barocul ca tip de existență" (1977). Se naște în 1908 la București din părinți contabili (Iacob Pappu și Italia Pappu, născută Bettelli). Între 1915-1927-gimnaziul și liceul la Colegiul "Sf. Sava" din București, apoi
Edgar Papu () [Corola-website/Science/307259_a_308588]
-
Din 2005 devine doctor în Filologie ("summa cum laude") al acestei universități, cu o teza despre Ion D. Sîrbu. A fost corector la "Contemporanul-Ideea europeană" (1994-1996), apoi redactor la "Caiete critice" (1996-1999), asistent de cercetare la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" (1997-2002), asistent la Catedra de Literatură română a Facultății de Litere, Universitatea din București (din 2000), secretar general de redacție la Editura Fundației Culturale Române (din 1999), ulterior director la Editura Institutului Cultural Român și redactor asociat
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
In relațiile dintre oameni râsul poate exprima o formă de simpatie, înțelegere reciprocă, atenuarea conflictelor, necesare unei bune conviețuiri. Unii cercetători consideră râsul ca o formă de comunicare între oameni care a existat înaintea apariției vorbirii. Pentru a sprijini această teorie se ia considerare centrul râsului din creier care este mult mai vechi ca și centrul vorbirii. De cele mai multe ori râsul este vesel, voios, dar poate fi și un râs sarcastic, ironic, răutăcios. Râsul în mod obișnuit este un act involuntar
Râs (act fiziologic) () [Corola-website/Science/307272_a_308601]
-
forma unei note de subsol și însuși Erasmus îl suspecta de a fi latinizat conform Vulgatei. De Jonge se abate de la opinia majoritară afirmând că Erasmus s-a temut într-adevăr de a fi acuzat de erezie și avea o teorie că manuscrisele grecești au fost modificate conform Vulgatei, însă nu există niciun indiciu că Erasmus și-ar fi dat seama că acest Codex Britannicus a fost scris special pentru a-l face să includă Comma în ediția grecească a Noului
Comma Johanneum () [Corola-website/Science/307276_a_308605]
-
în "r" în diateza mijlocie greacă, aparent deja pierdută în protogreacă. Protogreaca a moștenit augmentația, un prefix "é-" la formele verbale ale timpului trecut. Protogreaca împarte această trăsătură doar cu indo-iraniana și frigiana (și, până la un punct, cu armeana), susținând teoria unei "greco-ariene" sau a unui dialect "inter-PIE". Totuși, augmentația, până în timpul lui Homer, a rămas opțională și era, probabil, puțin mai mult decât o particulă liberă a propoziției în proto-limbă, care ar fi putut fi ușor pierdută de celelalte ramuri
Limba protogreacă () [Corola-website/Science/307300_a_308629]
-
Greciei, locul de baștină al grecilor dorieni. Dialectul s-a extins în toate celelalte regiuni în timpul invaziei doriene (circa 1150 î.Hr.) și a colonizării ulterioare. Prezența unui stat doric (Doris) în Grecia centrală, la nord de Golful Corint, a condus la teoria că dialectul doric provine din Grecia de nord-vest sau poate de dincolo de Balcani. Totuși, nu se știe exact unde era granița preistorică și dacă îi cuprindea și pe macedonenii antici (vezi Tableta blestemului Pella). Depinde de clasificarea aleasă dacă grupul
Limba greacă dorică () [Corola-website/Science/307330_a_308659]
-
1999, profesor, șeful catedrei de compoziție din 2000 și Rector din 2008). - "Episoade și viziuni - Ludovic Feldman" Publicat: București: Editură Muzicală, 1991 Dan Dediu, Valentina Sandu-Dediu - "Dan Constantinescu - esențe componistice" Publicat: București: Editură Inpress, 1998 Dan Dediu - "Radicalizare și guerrilla. "Teorii, ipoteze și proiecții muzicale", Editura Muzicală, București, 2004 Dan Dediu - "Cei 9 "i" sau cum compunem. Posibil ghid de compoziție după metodă ficționalista", Editura Didactica și Pedagogica, București, 2012 Dan Dediu - "Mecanisme de validare muzicală". "Instanțe, criterii, instrumente", în: Colecția
Dan Dediu () [Corola-website/Science/307316_a_308645]
-
vorbitorilor antici; de exemplu, grecii antici înșiși au recunoscut o distincție între dorieni și atenieni. Într-o oarecare măsură, fiecare oraș mare avea un mod de a vorbi care putea fi identificat. Existența dialectelor grecești nu poate fi explicată prin Teoria nodului sau a valului. Leonard Bloomfield scrie despre Teoria nodului: În Teoria nodului, o populație părinte, sau nod, vorbind o limbă strămoș al dialectelor ei, se presupune a fi existat și este, uneori, atestată. Nodul dialectelor grecești ar fi fost
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
o distincție între dorieni și atenieni. Într-o oarecare măsură, fiecare oraș mare avea un mod de a vorbi care putea fi identificat. Existența dialectelor grecești nu poate fi explicată prin Teoria nodului sau a valului. Leonard Bloomfield scrie despre Teoria nodului: În Teoria nodului, o populație părinte, sau nod, vorbind o limbă strămoș al dialectelor ei, se presupune a fi existat și este, uneori, atestată. Nodul dialectelor grecești ar fi fost protogreaca, dar ea este reconstruită și nu este atestată
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
dorieni și atenieni. Într-o oarecare măsură, fiecare oraș mare avea un mod de a vorbi care putea fi identificat. Existența dialectelor grecești nu poate fi explicată prin Teoria nodului sau a valului. Leonard Bloomfield scrie despre Teoria nodului: În Teoria nodului, o populație părinte, sau nod, vorbind o limbă strămoș al dialectelor ei, se presupune a fi existat și este, uneori, atestată. Nodul dialectelor grecești ar fi fost protogreaca, dar ea este reconstruită și nu este atestată. Cele mai puternice
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
populație părinte, sau nod, vorbind o limbă strămoș al dialectelor ei, se presupune a fi existat și este, uneori, atestată. Nodul dialectelor grecești ar fi fost protogreaca, dar ea este reconstruită și nu este atestată. Cele mai puternice candidate pentru Teoria nodului sunt greaca estică și cea vestică, care au clase geografice diferite, recunoscute din antichitate. În Teoria valului, definită de Johannes Schmidt în 1872, Dialectele greacăi vechi erau, în principal, fonemice și vocalice; adică, dialectele erau recunoscute, în special, prin
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
este, uneori, atestată. Nodul dialectelor grecești ar fi fost protogreaca, dar ea este reconstruită și nu este atestată. Cele mai puternice candidate pentru Teoria nodului sunt greaca estică și cea vestică, care au clase geografice diferite, recunoscute din antichitate. În Teoria valului, definită de Johannes Schmidt în 1872, Dialectele greacăi vechi erau, în principal, fonemice și vocalice; adică, dialectele erau recunoscute, în special, prin diferențele lor vocalice. Aceste diferențe au apărut ca rezultat al pierderii lui "s" intervocalic și pierderii lui
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
și 150 litri, cantitate suficientă pentru 2 săptămâni. Cămila poate bea în 10 minute o cantitate de 100 de litri de apă. Se spune că îngrijitorul de cămile obligă animalul să bea o cantitate mare de apă înainte de plecare. Dar teoria că o rezervă de apă ar fi cocoașa unde lipidele se transformă în apă prin procesele de oxidare din organism este falsă: Acest proces are loc în fiecare organism animal, ea n-ar putea asigura cantitatea de apă necesară cămilei
Cămilă () [Corola-website/Science/308505_a_309834]
-
tratat de sociologie socială și un tratat de economie politică. Tratatul de sociologie generală este o lucrare masivă de aproape 2000 de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.Pentru distinge existența a două tipuri se teorii sociologice : -teoria logico-experimentala, -teoria neologico-experimentala. V.P face o critică radicală, adesea nihilista a tuturor teoriilor sociologice , și practic singură teorie care avea un caracter științific , care are deci, un caracter logico-experimental este propria să teorie.
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
lucrare masivă de aproape 2000 de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.Pentru distinge existența a două tipuri se teorii sociologice : -teoria logico-experimentala, -teoria neologico-experimentala. V.P face o critică radicală, adesea nihilista a tuturor teoriilor sociologice , și practic singură teorie care avea un caracter științific , care are deci, un caracter logico-experimental este propria să teorie.
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
de pagini.Primul volum apare în 1917, al doilea în 1919. V.Pentru distinge existența a două tipuri se teorii sociologice : -teoria logico-experimentala, -teoria neologico-experimentala. V.P face o critică radicală, adesea nihilista a tuturor teoriilor sociologice , și practic singură teorie care avea un caracter științific , care are deci, un caracter logico-experimental este propria să teorie.
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
a două tipuri se teorii sociologice : -teoria logico-experimentala, -teoria neologico-experimentala. V.P face o critică radicală, adesea nihilista a tuturor teoriilor sociologice , și practic singură teorie care avea un caracter științific , care are deci, un caracter logico-experimental este propria să teorie.
Vilfredo Pareto () [Corola-website/Science/308526_a_309855]
-
numai construind mental proiecte de forme și funcții care depășesc puterile omului momentan și se adresează viitorului. Identificăm cel puțin două laturi ale fanteziei, una conceptual creativă și una cultural creativă. Fantezia conceptuală organizată logic, încearcă să construiască ipoteze și teorii moderante cantitativ de realitate, imaginând și realizând diferite observații, experiențe, sau interpretând inovator informații disponibile. O parte a fanteziei conceptuale este orientată către creația științifică, către asamblarea de teorii formale sau calitative, capabile să explice cauzal diferite segmente și procese
Fantezie () [Corola-website/Science/308537_a_309866]
-
cultural creativă. Fantezia conceptuală organizată logic, încearcă să construiască ipoteze și teorii moderante cantitativ de realitate, imaginând și realizând diferite observații, experiențe, sau interpretând inovator informații disponibile. O parte a fanteziei conceptuale este orientată către creația științifică, către asamblarea de teorii formale sau calitative, capabile să explice cauzal diferite segmente și procese ale realității. Altă latură a fanteziei abordează creația tehnologică, a imaginării diferitelor unelte și servicii performante. Lumea actuală este un miracol de imaginație generatoare de complexitate funcțională. Atât fantezia
Fantezie () [Corola-website/Science/308537_a_309866]
-
calitative, capabile să explice cauzal diferite segmente și procese ale realității. Altă latură a fanteziei abordează creația tehnologică, a imaginării diferitelor unelte și servicii performante. Lumea actuală este un miracol de imaginație generatoare de complexitate funcțională. Atât fantezia creatoare de teorii fenomenale sau socio-moderante, cât și cea generatoare de tehnologii, au o enormă dezvoltare în prezent. Dar mai există și fantezia fără limite și condiționări logice, a artei, a totalității artelor, iar aceasta are un rol la fel de important în viața umană
Fantezie () [Corola-website/Science/308537_a_309866]