583,813 matches
-
de avantaje fiscale și de și alte beneficii. Legea prevede că, pentru a fi eligibil pentru înregistrare, un grup religios trebuie să aibă cel puțin 500 de credincioși și să fie înregistrat ca asociație de 5 ani. Toate grupurile religioase aflate în țară înainte de adoptarea legii în anul 2002 au fost înregistrate fără a trebui să îndeplinească aceste condiții; grupurile religioase noi apărute în țară după adoptarea legii trebuie să îndeplinească cerințele privind numărul minim de credincioși și funcționarea în acea
Religia în Croația () [Corola-website/Science/335917_a_337246]
-
Din întreaga suprafață a României, 28% este ocupată de munți (peste 800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200-800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m altitudine). Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice. Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
României, altitudinea maximă de 2 544 m fiind în vârful Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș. Carpații sunt apreciați ca munți cu înălțime mijlocie și mică și au altitudinea medie de 840 m. De asemenea, circa 90 % din suprafața lor se află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de 85 %, se află între Valea Prahovei și Culoarul Timiș-Cerna. Treapta munților prezintă, deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
mijlocie și mică și au altitudinea medie de 840 m. De asemenea, circa 90 % din suprafața lor se află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de 85 %, se află între Valea Prahovei și Culoarul Timiș-Cerna. Treapta munților prezintă, deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali, cu altitudinea medie de 1136 m, Carpații Orientali, cu altitudinea medie de 950 m și Carpatii Occidentali, cu altitudinea medie de 654
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
(în ) este o populară stațiune de schi în regiunea Smolean din sudul Bulgariei, una dintre cele mai cunoscute din Europa de Sud-Est. Ea se află în mijlocul unei păduri de pini și este vizitată mai ales în timpul iernii pentru schi și snowboard. Este, de asemenea, o populară zonă turistică în timpul verii. Complexul turistic cuprinde mai multe hoteluri și restaurante. Este, de asemenea, una dintre cele mai
Pamporovo () [Corola-website/Science/335927_a_337256]
-
zonă turistică în timpul verii. Complexul turistic cuprinde mai multe hoteluri și restaurante. Este, de asemenea, una dintre cele mai sudice stațiuni de schi din Europa. Este un complex de familie prietenos și potrivit pentru schiorii începători și intermediari. Stațiunea se află în sudul Munților Rodopi, la o altitudine de 1620 de metri deasupra nivelului mării. Cel mai înalt vârf din zonă, Snejanka (în ), situat la altitudinea de 1928 m, este la doar câteva sute de metri deasupra stațiunii. Pamporovo este situată
Pamporovo () [Corola-website/Science/335927_a_337256]
-
doar câteva sute de metri deasupra stațiunii. Pamporovo este situată la aproximativ 260 km sud de Sofia, la 85 km sud de Plovdiv, la 15 km nord de Smolean și la 10 km sud de Cepelare. Terenul pe care se află astăzi stațiunea Pamporovo aparținea în anii '30 ai secolului al XX-lea unui proprietar de turme de vite pe nume Raicio. El folosea acele pământuri întinse ca pășuni pentru cirezi mari de vite și pentru turme de oi. Raicio sosea
Pamporovo () [Corola-website/Science/335927_a_337256]
-
fost entuziasmați de frumusețea peisajului și au recomandat punerea sa în valoare ca stațiune de odihnă a muncitorilor. Primele vile au început să fie construite în 1961, iar stațiunea a primit denumirea Vasil Kolarov, după un lider comunist bulgar. Turiștii aflați în vilegiatură au constata că zăpada ținea cinci luni pe an, astfel că stațiunea a fost amenajată pentru sporturile de iarnă și redenumită Pamporovo. Ea a fost înscrisă în lista Federației Internaționale de Schi, iar în 1972 a fost organizată
Pamporovo () [Corola-website/Science/335927_a_337256]
-
mare de zile însorite în timpul iernii, ajungând de multe ori la 120 de zile din decembrie până în luna mai. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 grade Celsius. O mare parte din amenajările mai vechi ale stațiunii Pamporovo se află la nord-est de Snejanka. În prezent, există în sud un proiect de dezvoltare rezidențială numit Pine Lodge, lângă teleschiul care duce către lacurile Smolean. Există proiecte în lucru pentru construirea a două terenuri de golf și extinderea întregii zone de
Pamporovo () [Corola-website/Science/335927_a_337256]
-
al fiilor săi Vladimir (Rassate) (889-893) și Simeon I cel Mare (893-927) și al fiului celui din urmă - țarul Petru I (927-969). A fost inițial păstor, pentru ca la vârsta de 25 de ani să devină preot la mănăstirea Sf. Dimitrie aflată la poalele piscului Ruen. După ce a acceptat viața de călugăr, a părăsit mănăstirea pentru a-și continua traiul în singurătate și rugăciune. Sfântul Ioan de Rila a trăit în izolare în diferite locuri, înainte de a merge în munții Rila. Acolo
Ioan de Rila () [Corola-website/Science/335922_a_337251]
-
emisă pentru zona Pacificului, pe coastele Columbiei, Costă Ricăi, Ecuadorului, Fijiului, Panamaului și Peruului. Acesta este cel mai mare cutremur care a lovit Ecuadorul de la cutremurul din Tumaco din 1979. Potrivit primarului Gabriel Alcivar, o mare parte din orașul Pedernales, aflat la 35 km sud-vest de epicentrul cutremurului, a fost nivelat. În Guayaquil, aflat la aproximativ 300 km (190 mi) de epicentru, un pasaj superior s-a prăbușit pe o mașină, omorând șoferul. În Mantă, turnul de control al aeroportului a
Cutremurul din Ecuador (2016) () [Corola-website/Science/335936_a_337265]
-
Peruului. Acesta este cel mai mare cutremur care a lovit Ecuadorul de la cutremurul din Tumaco din 1979. Potrivit primarului Gabriel Alcivar, o mare parte din orașul Pedernales, aflat la 35 km sud-vest de epicentrul cutremurului, a fost nivelat. În Guayaquil, aflat la aproximativ 300 km (190 mi) de epicentru, un pasaj superior s-a prăbușit pe o mașină, omorând șoferul. În Mantă, turnul de control al aeroportului a fost grav avariat; un ofițer al Forțelor Aeriene a fost rănit și aeroportul
Cutremurul din Ecuador (2016) () [Corola-website/Science/335936_a_337265]
-
Horta este o stație a premetroului din Bruxelles situată în comuna Saint-Gilles din Regiunea Capitalei Bruxelles. Ea se află sub intersecția Șoselei Waterloo cu strada Rue de Parme, la est de Barrière de Saint-Gilles / Bareel van Sint-Gillis. Stația Horta a fost deschisă pe 3 decembrie 1993 și face parte din axa de premetrou Nord-Sud (anterior numită Linia 3) a
Horta (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335945_a_337274]
-
Timișoara. Tatăl a murit subit de inimă în 1944, când Reuven avea 8 ani. După ce a învățat o vreme la școala elementară evreiască din Timișoara, în anul 1946 mama Judith (Yehudit) Pfeffermann și cei doi copii au emigrat în Palestina, aflată pe atunci în ultimii ani ai mandatului britanic, și s-a stabilit la Ierusalim. Cei doi frați au învățat în regim de internat în satul de tineret Ben Shemen. În timpul asediului localității de către arabi în timpul Războiului de independență a Israelului
Reuven Pfeffermann () [Corola-website/Science/335929_a_337258]
-
oficial al Muzeului de Preistorie din Valencia, este un al orașului Valencia (Spania), care expune materiale arheologice care acoperă,aria din perioada paleolitica până la a vizigoților. Ocupă din 1982 o parte din , construit în anul 1841 clădire în care se află biserică de stil bizantin în 1881. În anul 1995 a fost inaugurat restaurarea completă a clădirii, realizată de arhitectul Rafael Rivera. Casă de Caritate, în prezent Muzeul de Preistorie este format din parter și două etaje, aranjate în cinci curți
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
este format din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. "Ligamentul colateral medial al articulației talocrurale" este un ligament compus aflat pe partea medială a articulației. Are forma unui evantai sau a unei lame triunghiulare și de aceea se mai numește și ligament deltoidian al articulației talocrurale. Își are originea superior pe marginile și pe vârful maleolei mediale a tibiei și
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
și profund. I se descriu patru părți sau fascicule: tibiotalar anterior, tibionavicular, tibiocalcanean și tibiotalar posterior. Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un strat gros de cartilaj hialin, a cărui grosime maximă (2 mm) se află la nivelul șanțului scripetelui și pe povârnișul medial. Fiecare din cele două suprafețe articulare descrise mai sus pot fi considerate ca reprezentând un segment de circumferință. Dar ele sunt inegale: suprafața gambieră reprezintă a patra sau a cincea parte dintr-
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
tibiae") este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit. "Față articulară a maleolei mediale a tibiei" ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară. "Față articulară a maleolei laterale a fibulei" ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae") este convexă și
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. Fasciculul anterior sau "ligamentul talofibular anterior" ("Ligamentum talofibulare anterius"), numit și ligamentul peroneoastragalian anterior sau "ligament entorsei gleznei", este scurt și lat și se află pe fața laterală a articulației talocrurale. Are originea pe marginea anterioară a maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă în jos, înainte și medial și se termină pe fața laterală a colului talusului, înaintea feței maleolare laterale a talusului
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
În entorsele laterale a gleznei prin flexia plantară ligamentul talofibular anterior este primul lezat și este dureros la presiune. Fasciculul posterior sau "ligamentul talofibular posterior" ("Ligamentum talofibulare posterius"), numit și ligamentul peroneoastragalian posterior, este gros și foarte rezistent și se află pe fața posterioară a articulației talocrurale. El se inseră în fosa maleolei laterale a fibulei; de aici se îndreaptă orizontal înapoi și medial, terminându-se pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului. Acest ligament, acoperit de tendoanele mușchilor peronieri
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
și dă impresia că ar fi intraarticular, dar nu este. În fractura procesului posterior al talusului are loc avulsia tubercului lateral prin ligamentul talofibular posterior. Fasciculul mijlociu sau "ligamentul calcaneofibular" ("Ligamentum calcaneofibulare"), numit și ligamentul peroneocalcanean, este un cordon lung aflat pe fața laterală a articulației talocrurale. El se inseră pe vârful maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă oblic în jos și înapoi, terminându-se pe fața laterală a calcaneului. Ligamentul calcaneofibular acoperă ligamentul talocalcanean lateral și este încrucișat
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
(în ) este un pod din Varșovia. Construit inițial între 1904 și 1914, el a fost avariat în fiecare din cele două războaie mondiale și reconstruit ulterior. Podul traversează râul Vistula, legând cartierele Powiśle și Praga aflate pe maluri opuse. Viaductul său este o prelungire a Bulevardului Jerusalem. Podul de oțel lung de 506 m, format din opt deschideri, a fost proiectat de Stefan Szyller (cel care a proiectat poarta de la Universitatea din Varșovia și clădirile Politehnicii
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]
-
aprilie 1917 după prințul Józef Poniatowski și a dobândit o nouă poreclă — „"Poniatoszczak"” — pe care o păstrează și în ziua de azi.. Podul a suferit multe avarii în timpul celor două războaie mondiale. În timpul Primului Război Mondial, la 5 august 1915, armata rusă aflată în retragere a aruncat în aer patru deschideri pentru a-i încetini unitățile militare germane care o urmăreau. Podul a fost reconstruit de către germani în grabă din lemn, dar a ars într-un accident petrecut curând după aceea. După război
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]