583,813 matches
-
purtat numele său până când a fost redenumit în Buda în urma Războaielor Husite. În secolul al XVIII-lea a primit numele de Budňany, apoi a fost unit cu Poučník și numit Karlštejn. Există aici un club de golf numit după castelul aflat în apropiere. Castelul a fost construit pe un promontoriu aflat pe partea de sud a dealului Kněží hore, fiind separat de acesta printr-o vale îngustă. Prima poartă, printr-un turn pătrat cu două etaje și cu un acoperiș înalt
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
Războaielor Husite. În secolul al XVIII-lea a primit numele de Budňany, apoi a fost unit cu Poučník și numit Karlštejn. Există aici un club de golf numit după castelul aflat în apropiere. Castelul a fost construit pe un promontoriu aflat pe partea de sud a dealului Kněží hore, fiind separat de acesta printr-o vale îngustă. Prima poartă, printr-un turn pătrat cu două etaje și cu un acoperiș înalt, se afla deasupra unui șanț cu apă pe versantul vestic
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
apropiere. Castelul a fost construit pe un promontoriu aflat pe partea de sud a dealului Kněží hore, fiind separat de acesta printr-o vale îngustă. Prima poartă, printr-un turn pătrat cu două etaje și cu un acoperiș înalt, se afla deasupra unui șanț cu apă pe versantul vestic al promontoriului. Ea era legată prin intermediul unui portal mic de o galerie cu metereze. Galeria era protejată de parapet și era împărțită la mijloc printr-un bastion acoperit. Cea de-a doua
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
versantul vestic al promontoriului. Ea era legată prin intermediul unui portal mic de o galerie cu metereze. Galeria era protejată de parapet și era împărțită la mijloc printr-un bastion acoperit. Cea de-a doua poartă ducea în curtea unde se afla Casa starostelui ("Purkrabství"). Ambele intrări erau accesibile prin poduri mobile închise. Casa starostelui forma așezarea Karlštejn; ea a fost fortificată cu un meterez lat de doi metri. În meterezele curții starostelui era amenajată o a treia poartă - intrarea principală în
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
starostelui forma așezarea Karlštejn; ea a fost fortificată cu un meterez lat de doi metri. În meterezele curții starostelui era amenajată o a treia poartă - intrarea principală în castelul interior. Nucleul castelului era format din trei părți amplasate pe terase aflate pe trei niveluri diferențiate; fiecare nivel avea o importanță diferită. Pe terasa cea mai de jos se afla Palatul Imperial ("Císařský palác"), deasupra lui era Turnul Marian ("Mariánská věž"), iar Turnul Mare ("Velká věž") se afla cel mai sus. Palatul
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
starostelui era amenajată o a treia poartă - intrarea principală în castelul interior. Nucleul castelului era format din trei părți amplasate pe terase aflate pe trei niveluri diferențiate; fiecare nivel avea o importanță diferită. Pe terasa cea mai de jos se afla Palatul Imperial ("Císařský palác"), deasupra lui era Turnul Marian ("Mariánská věž"), iar Turnul Mare ("Velká věž") se afla cel mai sus. Palatul este o clădire cu un singur corp, lung de aproximativ 46 m și lat de 12,5 m
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
părți amplasate pe terase aflate pe trei niveluri diferențiate; fiecare nivel avea o importanță diferită. Pe terasa cea mai de jos se afla Palatul Imperial ("Císařský palác"), deasupra lui era Turnul Marian ("Mariánská věž"), iar Turnul Mare ("Velká věž") se afla cel mai sus. Palatul este o clădire cu un singur corp, lung de aproximativ 46 m și lat de 12,5 m, închis la est de un turn semicilindric; el avea, în afară de pivnița săpată în stâncă, un parter și două
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
clădire cu un singur corp, lung de aproximativ 46 m și lat de 12,5 m, închis la est de un turn semicilindric; el avea, în afară de pivnița săpată în stâncă, un parter și două etaje din zidărie; al treilea etaj aflat sub acoperiș a fost construit din scânduri. Spațiul de la sol este deschis înspre curte, iar restul era ocupat de un depozit de grâne. La primul etaj se află trei camere; cea mai mare este sala centrală, așa-numita Sală a
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
în stâncă, un parter și două etaje din zidărie; al treilea etaj aflat sub acoperiș a fost construit din scânduri. Spațiul de la sol este deschis înspre curte, iar restul era ocupat de un depozit de grâne. La primul etaj se află trei camere; cea mai mare este sala centrală, așa-numita Sală a Cavalerilor ("Rytířský sál"). Împăratul locuia la cel de-al doilea etaj al palatului; etajul era împărțit în patru camere prin pereți despărțitori. O scară în spirală ducea la
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
inspecțiile unităților biologice sovietice de către o delegație anglo-americană. Când și el a participat la rândul său la delegația sovietică de inspectare a unităților similare americane, i s-a confirmat că Statele Unite nu au program ofensiv de arme biologice. În timp ce se afla în SUA, Uniunea Sovietică a fost dizolvată. În ianuarie 1992, la scurt timp după întoarcerea sa din SUA, ca protest împotriva continuării activității în unitățile de arme biologice, Alibek a demisionat din Armata Sovietică și din Biopreparat. În octombrie 1992
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
infecțioase cronice. S-a afirmat despre MWB că ar fi cea mai modernă unitate de producție farmaceutică din toată fosta Uniune Sovietică. Acesta era destinată să servească drept program-pilot pentru un complex mai mare de îngrijire medicală, în orașul Borîspil, aflat în imediata apropiere a capitalei Kiev. Construcția unității de la Borîspil a început în aprilie 2007 și a fost finalizată în martie 2008; producția inițială a fost programată să înceapă în 2008. Intenția declarată a fost să se producă medicamente de
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
este o localitate în districtul Innsbruck Land, landul Tirol, Austria. Populația sa este de 1.790 locuitori. Comuna este o stațiune de vară și de iarnă, aflându-se în apropierea zonei de schi Serlesbahnen. a fost fondat în anul 1100 și păstrează unele decorațiuni tipice acelor timpuri. Astăzi, este conectat printr-o liniei de autobuz de capitala landului, Innsbruck. Ultimele alegeri locale au avut loc la dat
Mieders () [Corola-website/Science/335983_a_337312]
-
Stilul este cunoscut sub numele de arhitectură deconstructivistă („neobarocă” după cum au numit-o arhitecții) datorită formei sale neobișnuite. Forma „dansantă” este susținută de 99 panouri de beton, fiecare cu o altă formă și dimensiune. În partea superioară a clădirii se află o mare structură din metal răsucit poreclită "Medusa". „În interiorul unei piețe cu clădiri din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Casa care dansează are două corpuri centrale. Primul este un turn de sticlă, care este apropiat până la jumătate
Casa care dansează () [Corola-website/Science/335980_a_337309]
-
(în ) este un complex de clădiri istorice din Praga. Până de curând, complexul a găzduit Bibliotecile Națională, Universitară și Tehnică, în timp ce Biblioteca Orașului se afla în apropiere, pe Mariánské Náměstí. Biblioteca Tehnică și Biblioteca Municipală s-au mutat în anul 2009 în clădirea Bibliotecii Tehnice Naționale din Praga din Technická 6. Clădirea este utilizată în prezent ca Biblioteca Națională a Republicii Cehe. În 2005, Biblioteca
Clementinum () [Corola-website/Science/335982_a_337311]
-
primăvara anului 2006 a avut loc un concurs internațional de proiecte arhitectonice pentru noua clădire. Arhitectul care a câștigat concursul este Jan Kaplický, dar concursul a fost însă anulat, astfel încât Biblioteca Națională Cehă își așteaptă încă proiectul final. "Dumnezeu se află într-una din scrisorile de pe una din paginile uneia din cele patru sute de mii de cărți din Clementinum. Părinții mei și părinții părinților mei au căutat această scrisoare; eu însumi am devenit orb căutând-o". Un cititor intră și oferă
Clementinum () [Corola-website/Science/335982_a_337311]
-
21% din populația cu o afiliere religioasă declarată și 0,15% din întreaga populație). Teritoriul Ungariei a fost, din punct de vedere istoric, jurisdicția exclusivă a Bisericii Ortodoxe Sârbe, prin Eparhia de Buda, situată central în orașul Sentandreja, unde se află Catedrala Adormirii Maicii Domnului ("Catedrala Belgrad"). În prezent există și alte jurisdicții ale Bisericilor Ortodoxe naționale, care sunt active în Ungaria. Biserica Ortodoxă Rusă are Eparhia Ungariei și Budapestei condusă de arhiepiscopul Marcu, al cărui sediu este în Budapesta. Eparhia
Ortodoxia în Ungaria () [Corola-website/Science/335985_a_337314]
-
diacon. Biserica Ortodoxă Română are Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, condusă de episcopul Siluan Mănuilă, al cărui sediu este la Gyula. Biserica Ortodoxă Bulgară are două parohii în Ungaria, la Budapesta și Pécs, cu un singur preot. Ambele parohii se află sub autoritatea Eparhiei Ortodoxe Bulgare pentru Europa Centrală și de Vest. Patriarhia Ecumenică de Constantinopol menține, de asemenea, o prezență în Ungaria. Exarhatul Maghiar face parte din Mitropolia Ortodoxă a Europei Centrale, cu sediul la Viena. El au patru parohii
Ortodoxia în Ungaria () [Corola-website/Science/335985_a_337314]
-
agrement pe tot parcursul anului. Aici se organizează în fiecare august Festivalul Internațional de muzică Sziget. a fost formată din resturile transportate de Dunăre. Ea a fost inițial un recif format din două depuneri de aluviuni învecinate. Coasta Óbuda se află pe cursul fluviului între kilometrii 1651 și 1654. Ea are o suprafață de 108 hectare, o lungime de 2750 de metri și o lățime maximă de 500 de metri, care este direct în conformitate cu 1653 kilometru de râul marker. Insula Óbuda
Insula Óbuda () [Corola-website/Science/335987_a_337316]
-
un braș al Dunării cu lățimea de 70-80 de metri. Nu departe de capătul nordic al , capătul sudic al Podului Árpád leagă Buda și Pesta. Inițial cunoscută sub numele de Aquincum, insula a fost prin anul 89 locul unde se afla o legiune romană de 6.000 de soldați. În jurul fortăreței s-a dezvoltat un oraș care a devenit capitala provinciei romane Pannonia Inferior în 106. Până la sfârșitul secolului al II-lea, populația a ajuns la 40.000 de persoane. Romanii
Insula Óbuda () [Corola-website/Science/335987_a_337316]
-
doar cu feribotul. Un pod pietonal a fost construit mai târziu, iar primul pod permanent a fost construit în 1858. În jurul anului 1900 Óbuda a fost numită „Insula Mare”. Ea a primit porecla "Insula Șantierului Naval" deoarece aici s-a aflat capătul sudic al . Activitatea industrială s-a încheiat și a fost mutată în alte zone. Portul insulei este operat de către Yacht Club din Ungaria. Fosta zonă a șantierului naval a fost găsită în locul unde se afla palatul guvernatorului roman de la
Insula Óbuda () [Corola-website/Science/335987_a_337316]
-
deoarece aici s-a aflat capătul sudic al . Activitatea industrială s-a încheiat și a fost mutată în alte zone. Portul insulei este operat de către Yacht Club din Ungaria. Fosta zonă a șantierului naval a fost găsită în locul unde se afla palatul guvernatorului roman de la așezarea Aquincum a lui Hadrian, care a fost descoperită și lăsată în conservare. Ferme de cultivare a morcovilor au existat încă acolo până în anii 1960. În 1967 a fost construit actualul pod din beton armat. În
Insula Óbuda () [Corola-website/Science/335987_a_337316]
-
părinții săi, Ignatz și Anna, a construit o mică capelă romano-catolică cunoscută sub numele de "Anina crkva" (Biserică Annei), în memoria mamei sale. A fost un mare binefăcător și a deschis un mare cimitir catolic la Panciova, unde se mai află încă rămășițele pământești ale membrilor familiei Vajfert. Ei au înființat, de asemenea, un fond pe numele Bisericii catolice Sf. Ana din Panciova și multe alte instituții de caritate. A murit la 12 ianuarie 1937, la ora 17:20 după amiază
Đorđe Vajfert () [Corola-website/Science/335992_a_337321]
-
1887, unde și-a continuat studiile la Academia Julian și la Académie Colarossi. În afară de studii, el a lucrat la realizarea de ilustrații pentru reviste și afișe publicitare. În preajma Crăciunului anului 1894, Mucha a intrat întâmplător într-o imprimerie unde a aflat că s-a ivit necesitatea bruscă și neașteptată de realizare a unui nou afiș publicitar pentru o piesă cu Sarah Bernhardt, cea mai cunoscută actriță din Paris, la Théâtre de la Renaissance de pe Bulevardul Saint-Martin. Mucha s-a oferit voluntar pentru
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]
-
Valul în creștere al fascismului de la sfârșitul anilor 1930 a făcut ca lucrările lui Mucha și naționalismul său slav să fie denunțate în presă ca „reacționare”. Când Armata Germană a intrat în Cehoslovacia în primăvara anului 1939, Mucha s-a aflat printre primele persoane ce au fost arestate de către Gestapo. Artistul îmbătrânit s-a îmbolnăvit de pneumonie în timpul interogatoriului său. Deși a fost eliberat în cele din urmă, sănătatea sa a fost deteriorată în urma acestei anchete. A murit la Praga la
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]
-
1986. Sentința judecătorului detaliază o mare parte a vieții și activității lui Mucha. Printre multe alte realizări, Mucha a fost, de asemenea, cel care a reînviat Francmasoneria Cehă. Una dintre cele mai mari colecții de lucrări ale lui Mucha se află în posesia fostului jucător profesionist de tenis (ce a fost nr. 1 pe plan mondial) Ivan Lendl, care a început colecționarea lucrările sale după întâlnirea cu Jiří Mucha în 1982. Colecția sa a fost expus public pentru prima dată în
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]