58,615 matches
-
Liliacul o prinde mai târziu pe Olivia într-o ambuscadă într-un leagăn de jucărie. Basil și Dawson îl urmăresc pe Fidget, dar se încurcă și cad. În timp ce căuta prin magazin, Dawson descoperă lista liliacului, iar Basile face niște teste chimice și descoperă că lista provine de la vărsarea canalizării în râul Tamisa. Basil și Dawson se deghizează în marinari și se duc într-o tavernă numită "Rat Trap" și-l urmăresc pe Fidget până la ascunzătoarea lui Ratigan. Ei sunt prinși, iar
The Great Mouse Detective () [Corola-website/Science/325568_a_326897]
-
(sau ciclul azotului) reprezintă procesul de circulație continuă a azotului în atmosferă, scoarța terestră, organismele animale și cele vegetale, în decursul căruia acest element chimic trece (intră) prin diverse forme și combinații chimice. Astfel, de exemplu, azotul poate exista în stare gazoasă, sau ca nitrat, nitrit, amoniac sau intra în componența a diverși compuși organici. Transformările survenite în cursul ciclului azotului pot să fie parte
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
(sau ciclul azotului) reprezintă procesul de circulație continuă a azotului în atmosferă, scoarța terestră, organismele animale și cele vegetale, în decursul căruia acest element chimic trece (intră) prin diverse forme și combinații chimice. Astfel, de exemplu, azotul poate exista în stare gazoasă, sau ca nitrat, nitrit, amoniac sau intra în componența a diverși compuși organici. Transformările survenite în cursul ciclului azotului pot să fie parte a unor procese biologice sau nebiologice. Ciclul biogeochimic
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
nou în atmosferă sub formă de azot molecular. În prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea. Procesele industriale de fixare a azotului atmosferic pentru a produce îngrășăminte chimice constituie, de asemenea, o altă cauză de perturbare a circuitului biogeochimic al azotului.
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
(n. 8 august 1904, București, d. 30 martie 1991, București) a fost un inginer chimist român, membru titular al Academiei Române (1974). Profesorul a fost fondatorul primei școli de inginerie chimică din România. Emilian Bratu s-a născut la 8 august 1904 în București, unde părinții săi, intelectuali transilvăneni, se stabiliseră înainte de 1900. Primele 4 clase de liceu le-a urmat la Sf. Sava, apoi, din cauză că liceul nu avea clase de
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
R. serviciul militar la Școala militară de geniu din București. Își continuă studiile la Școala Politehnică din București (1922 - 1927), secția industrială, pe care a absolvit-o în toamna anului 1927 cu mențiunea “foarte bine”. Figura reprezentativă a învățământului tehnologic chimic în Școala Politehnică din acea perioadă era Profesorul Dr. Ing. Paul Staehelin, de origine elvețiană care, așa cum avea să-și amintească peste ani fostul său discipol Emilian Bratu, avea o excepțională pregătire teoretică și tehnico-inginerească în industria chimică, inclusiv privind
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
învățământului tehnologic chimic în Școala Politehnică din acea perioadă era Profesorul Dr. Ing. Paul Staehelin, de origine elvețiană care, așa cum avea să-și amintească peste ani fostul său discipol Emilian Bratu, avea o excepțională pregătire teoretică și tehnico-inginerească în industria chimică, inclusiv privind fazele grele ale unei creații industriale (proiectarea și punerea în funcțiune), dovedită prin finalizarea unor proiecte importante și din industria românească a timpului. La recomandarea profesorului Staehelin urmează o specializare în chimie fizică și electrochimie la Școala Politehnică
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
importante și din industria românească a timpului. La recomandarea profesorului Staehelin urmează o specializare în chimie fizică și electrochimie la Școala Politehnică din Viena (1928). În vara anului 1928 revine la Școala Politehnică din București ca asistent la disciplina Tehnologie Chimică și Electrochimie, condusă de Profesorul Staehelin, post pe care îl ocupă până în anul 1941, realizând lucrări de laborator și de cercetare, în special în domeniul condiționării apelor potabile și industriale și al depoluării apelor reziduale. Continuă specializarea în domeniul pirolizei
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Landolt-Börnstein. Timp de doi ani (1939-1940) își desăvârșește pregătirea practică la Uzina Malaxa București unde are în sarcină proiectarea, utilarea, organizarea și conducerea institutului de cercetare al uzinei. Profesorul Emilian Bratu a fost creatorul și îndrumătorul primei școli de Inginerie Chimică din țara noastră. Numit conferențiar, în 1940 i se încredințează cursul de “Fizica industrială”, curs transformat în anul următor, la propunerea sa, în cel de “Aparate și instalații utilizate în industria chimică”. Este de remarcat, că în puține țări europene
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
fost creatorul și îndrumătorul primei școli de Inginerie Chimică din țara noastră. Numit conferențiar, în 1940 i se încredințează cursul de “Fizica industrială”, curs transformat în anul următor, la propunerea sa, în cel de “Aparate și instalații utilizate în industria chimică”. Este de remarcat, că în puține țări europene se preda, la acea epocă, un asemenea curs. În perioada 1928-1941, activitatea de cercetare a profesorului Bratu este axată pe elaborarea unor metode de analiză a gazelor industriale și a unor procedee
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
1942), lucrare caracterizată prin concizie, sistematizare și claritate deosebite, având și elemente de originalitate. Între anii 1944-1947 predă cursul “Aparate și Instalații în Industriile Alimentare” la Facultatea de Agronomie din București, demonstrându-se astfel că noțiunile fundamentale și metodele Ingineriei Chimice sunt comune tuturor industriilor de proces. În 1948 devine profesor suplinitor, fiind titularizat în 1951 și atestat în 1955. În 1951 profesorul Bratu publică, prin Institutul de Documentare Tehnică, manualul “ Coroziune în Industria Chimică”. În 1953 primește "Premiul de Stat
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
că noțiunile fundamentale și metodele Ingineriei Chimice sunt comune tuturor industriilor de proces. În 1948 devine profesor suplinitor, fiind titularizat în 1951 și atestat în 1955. În 1951 profesorul Bratu publică, prin Institutul de Documentare Tehnică, manualul “ Coroziune în Industria Chimică”. În 1953 primește "Premiul de Stat" și editează “Manualul Inginerului Chimist”, vol. III, iar în 1954 vol. IV, contribuind cu 12 capitole referitoare la bazele Ingineriei Chimice și la operațiile unitare din Industria Chimică. Între 1954-1957, la litografia Ministerului Învățământului
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
1951 profesorul Bratu publică, prin Institutul de Documentare Tehnică, manualul “ Coroziune în Industria Chimică”. În 1953 primește "Premiul de Stat" și editează “Manualul Inginerului Chimist”, vol. III, iar în 1954 vol. IV, contribuind cu 12 capitole referitoare la bazele Ingineriei Chimice și la operațiile unitare din Industria Chimică. Între 1954-1957, la litografia Ministerului Învățământului și Culturii, scoate manualul “Procedee și Aparate în Industria Chimică” în 4 volume care, ulterior, sunt reunite și tipărite la Editura Tehnică în 2 volume, I - 1961
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Documentare Tehnică, manualul “ Coroziune în Industria Chimică”. În 1953 primește "Premiul de Stat" și editează “Manualul Inginerului Chimist”, vol. III, iar în 1954 vol. IV, contribuind cu 12 capitole referitoare la bazele Ingineriei Chimice și la operațiile unitare din Industria Chimică. Între 1954-1957, la litografia Ministerului Învățământului și Culturii, scoate manualul “Procedee și Aparate în Industria Chimică” în 4 volume care, ulterior, sunt reunite și tipărite la Editura Tehnică în 2 volume, I - 1961 și II - 1962, sub titlul: ”Operații și
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Inginerului Chimist”, vol. III, iar în 1954 vol. IV, contribuind cu 12 capitole referitoare la bazele Ingineriei Chimice și la operațiile unitare din Industria Chimică. Între 1954-1957, la litografia Ministerului Învățământului și Culturii, scoate manualul “Procedee și Aparate în Industria Chimică” în 4 volume care, ulterior, sunt reunite și tipărite la Editura Tehnică în 2 volume, I - 1961 și II - 1962, sub titlul: ”Operații și Utilaje în Industria Chimică”, manual de referință pentru studiul Ingineriei Chimice la toate facultățile de Chimie
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
litografia Ministerului Învățământului și Culturii, scoate manualul “Procedee și Aparate în Industria Chimică” în 4 volume care, ulterior, sunt reunite și tipărite la Editura Tehnică în 2 volume, I - 1961 și II - 1962, sub titlul: ”Operații și Utilaje în Industria Chimică”, manual de referință pentru studiul Ingineriei Chimice la toate facultățile de Chimie Industrială din țară, fiind premiat de Ministerul Educației și Învățământului. O a doua ediție a cursului revizuit va apărea în 1969 (vol. I) și în 1970 (vol. II
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Procedee și Aparate în Industria Chimică” în 4 volume care, ulterior, sunt reunite și tipărite la Editura Tehnică în 2 volume, I - 1961 și II - 1962, sub titlul: ”Operații și Utilaje în Industria Chimică”, manual de referință pentru studiul Ingineriei Chimice la toate facultățile de Chimie Industrială din țară, fiind premiat de Ministerul Educației și Învățământului. O a doua ediție a cursului revizuit va apărea în 1969 (vol. I) și în 1970 (vol. II), ca ultima ediție să apară în 1984
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
O a doua ediție a cursului revizuit va apărea în 1969 (vol. I) și în 1970 (vol. II), ca ultima ediție să apară în 1984 (vol. I, vol. II) și în 1985 (vol. III), sub denumirea ”Operații Unitare în Ingineria Chimică”. Acest manual este utilizat și de actualii studenți de la Facultatea de Chimie Industrială și constituie încă o sursă de referințe. Timp de peste 30 de ani profesorul Emilian Bratu a fost șeful catedrei de Inginerie Chimică la I.P.B., a fost, în
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
denumirea ”Operații Unitare în Ingineria Chimică”. Acest manual este utilizat și de actualii studenți de la Facultatea de Chimie Industrială și constituie încă o sursă de referințe. Timp de peste 30 de ani profesorul Emilian Bratu a fost șeful catedrei de Inginerie Chimică la I.P.B., a fost, în mai multe rânduri, decanul facultății de Chimie Industrială de la I.P.B. și a condus, inclusiv după 1974, anul pensionării, peste 30 de doctorate. Pentru merite științifice deosebite profesorul Emilian Bratu a fost ales în 1963 membru
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
a condus, inclusiv după 1974, anul pensionării, peste 30 de doctorate. Pentru merite științifice deosebite profesorul Emilian Bratu a fost ales în 1963 membru corespondent al Academiei Române, iar în 1974-membru titular. În perioada 1977-1990 este președinte al Secției de Științe Chimice din prestigioasa instituție. Contribuțiile sale științifice fundamentale au rămas repere pentru progresul științei în România. Recunoașterea dobândită, exclusiv ca urmare a activității sale științifice, s-a manifestat de-a lungul timpului atât prin diferitele și importantele atribuții deținute (șef de
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
profesori de elită ai Facultății de Chimie Industrială. Cei doi savanți au fost buni prieteni care s-au respectat profund pe parcursul întregii vieți. Ambii, de formație germană, au intuit de timpuriu necesitatea introducerii în țara noastră a disciplinei de Inginerie Chimică în învățământul politehnic superior, pornind de la perspectivele externe favorabile ale dezvoltării unei industrii chimice bazate pe rezervele de materii prime autohtone. Au luptat împreună pentru afirmarea chimiei în Politehnică, lor datorându-li-se, în cea mai mare măsură, introducerea în
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
prieteni care s-au respectat profund pe parcursul întregii vieți. Ambii, de formație germană, au intuit de timpuriu necesitatea introducerii în țara noastră a disciplinei de Inginerie Chimică în învățământul politehnic superior, pornind de la perspectivele externe favorabile ale dezvoltării unei industrii chimice bazate pe rezervele de materii prime autohtone. Au luptat împreună pentru afirmarea chimiei în Politehnică, lor datorându-li-se, în cea mai mare măsură, introducerea în 1938 a denumirii de "Chimie industrială" pentru facultatea din Politehnică. Astfel, în anii 1940
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
de "Chimie industrială" pentru facultatea din Politehnică. Astfel, în anii 1940 - 1950, Prof. C. D. Nenițescu a sprijinit strădania Prof. Em. A. Bratu pentru înființarea și consolidarea, la București, a Catedrei de Procedee și Aparate, devenită ulterior Catedra de Inginerie Chimică, fiind prima catedră de acest fel din țară și printre primele din Europa. Pe de altă parte, în primii ani ai deceniului cinci, Prof. Em. A. Bratu a răspuns solicitării prof. C. D. Nenițescu de a ține o prelegere privind
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
catedră de acest fel din țară și printre primele din Europa. Pe de altă parte, în primii ani ai deceniului cinci, Prof. Em. A. Bratu a răspuns solicitării prof. C. D. Nenițescu de a ține o prelegere privind progresele ingineriei chimice, în special în domeniul aplicării criteriilor de similitudine în domeniul reacțiilor chimice, în fața colectivului didactic și a colaboratorilor în cercetare în domeniul Chimiei Organice, conferință care s-a bucurat de un deosebit interes. Activitatea științifică a profesorului Emilian Bratu se
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
de altă parte, în primii ani ai deceniului cinci, Prof. Em. A. Bratu a răspuns solicitării prof. C. D. Nenițescu de a ține o prelegere privind progresele ingineriei chimice, în special în domeniul aplicării criteriilor de similitudine în domeniul reacțiilor chimice, în fața colectivului didactic și a colaboratorilor în cercetare în domeniul Chimiei Organice, conferință care s-a bucurat de un deosebit interes. Activitatea științifică a profesorului Emilian Bratu se extinde pe mai multe domenii: chimie analitică, în prima fază, tehnologie și
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]