7,890 matches
-
că Decheneus a distrus vița de vie pentru a-i împiedica pe supușii săi să se îmbete. Cred că e vorba mai degrabă de o metaforă foarte grăitoare pentru starea de spirit dionisiacă a acestui popor, a cărui puritate absolută îngăduie să trăiești orice situație cu avânturi orgiastice. Dionysos e încă viu și, împreună cu el, și curtea lui de satiri și figuri grotești. Prin el este exorcizată frica de moarte a omului care, până la urmă, are curajul să ignore toți zeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mori în indiferență. Fiecare individ trebuie să-și răscumpere, într-un fel, șansa de a se fi născut. Aici nașterea e trăită cu întristare; moartea, în schimb, e un moment de bucurie supremă. Când se naște un copil, nu e îngăduit să te bucuri, pentru că nimeni nu știe care va fi soarta lui și, cu atât mai puțin, dacă va fi în stare să se confrunte cu propriu-i destin. Moartea, însă, pune în cele din urmă capăt încercărilor sisifice ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
apropia de el să-l mângâie; celorlalți le arată colții cu o uitătură cruntă de fiară. După ce a adus oile în țarcul lor, poate să se depărteze și să se întoarcă în pădure - atunci când un semn al Aiei i-o îngăduie. În dimineața următoare însă, se arată în fața porții ca să-și ia din nou munca de la capăt. Pe aici lupii sunt foarte temuți. Sunt introduși în povești ca să-i sperie pe copii: „Dacă nu ne purtăm bine, vine lupul cel rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
meu. Nemurire Ea îmi spusese, chiar din primele zile ale șederii mele aici, o parabolă în care eroul nu vrea să se nască decât după ce i se promite tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte. Un împărat, tatăl eroului, îi îngăduie fiului - ajuns la vârsta căsătoriei - să plece în căutarea acestui locus amoenus pe care-l găsește cu greu, după ce trece diferite probe. E vorba, desigur, de un loc insolit în care trăiesc numai ființe veșnic tinere, situat la limita dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
suntem mai vii atunci când lipsim decât când suntem prezenți. Adevărul e că am fugit. Asta-i tot. Punct. Nebunie Trăiesc clipe de singurătate copleșitoare. Mă aflu la un pas de nebunie. Tolerabile est semel anno insanire („Nebunia e un lucru îngăduit cel puțin o dată pe an”). Vreau să fiu unul dintre cei tolerați. Prag Se spune că Eac, judecător al Infernului, și Cerber, cu capetele lui îngrozitoare, nu-ți mai dau putința să te întorci. Singurul leac este să bei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
an”). Vreau să fiu unul dintre cei tolerați. Prag Se spune că Eac, judecător al Infernului, și Cerber, cu capetele lui îngrozitoare, nu-ți mai dau putința să te întorci. Singurul leac este să bei din apa Lethei care-ți îngăduie uitarea oricărui lucru trăit. Poveștile de pe-aici însă arată o imagine a lumii morților cu totul asemănătoare cu cea a viilor, fără deosebiri calitative. Chiar preferabilă. Fragilitate Pot decide numai în legătură cu ceea ce-mi aparține, adică numai cu fragilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
reflecta și a te regăsi unul în celălalt. Toate lucrurile din jur îmi vorbesc despre ea. E ca și cum Aia și-ar fi lăsat sufletul risipit în peisaj ca să poată să-mi mai redea încă acea forță interioară care să-mi îngăduie să îndur singurătatea și bătrânețea. În dimineața asta, în timp ce șchiopătam pe plajă, am crezut că simt parfumul ei intim, proaspăt și îmbătător. Era ca și cum trupul ei, topit evanescent în aer, mi-ar fi transmis și acum aceleași mesaje provocatoare. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
învețe ritmul respirației cosmice. Sigur că nu e vorba de o învățare instantanee. Se cere o gimnastică permanentă a corpului și a sufletului. Privilegiu Dacă zeul m-ar accepta ca mesager, ar trebui, desigur, să consider asta un mare privilegiu, îngăduit doar mie de bunăvoința geților. Nu pot să sper la asemenea favoare, deoarece ei mă consideră, la urma urmei, un străin. Simt că acum am asimilat doctrina zalmoxiană, dar nu știu cum să-i conving. Consider experiența aceasta ultimă de o importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sunt supuși unei discriminări prin aceea că, în timp ce Legea nr. 18/1991 prevedea în textul devenit, după republicare, art. 14 [alin. (3)] posibilitatea reducerii suprafețelor cuvenite acestora, atunci când într-o cooperativa suprafețele destinate restituirii nu erau suficiente, noua lege nu îngăduie o asemenea reducere; așa fiind, suprafețele prevăzute de legea în discuție se restituie integral, de regulă în natură, iar în cazuri de excepție, prin echivalent. Acest lucru rezultă din reglementarea dată prin art. 3 al legii a cărei constituționalitate este
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
până în prezent, pe sole și la marginea trupului de pădure. Aceasta ar putea conduce la atribuirea unor terenuri forestiere unor persoane care au defrișat vegetația de pe terenurile primite potrivit vechii reguli; - reglementarea este calificată că "discriminatorie și privilegiată", deoarece ar îngădui îmbogățirea fără temei legal a celor care primesc păduri sistematic amenajate, cu mari și importante investiții din fondurile publice ale statului. e) În demonstrarea neconstituționalității art. 26 și următoarele din lege, care "se ocupă de așa-zisele forme asociative precum
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
hectare. Există însă, în plus față de argumentele menționate, un motiv peremptoriu pentru care obiecția nu poate fi primită. Într-adevăr, eventuală discriminare cuprinsă în reglementarea din Legea nr. 18/1991 , avută în vedere de autorii excepției, si anume aceea care îngăduia reducerea suprafeței cuvenite, pe familii, foștilor cooperatori, a fost practic înlăturata o dată cu modificarea, prin Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997 , a art. 9 alin. (2) din Legea fondului funciar. În formă astfel modificată acest alineat are următorul conținut: "Persoanele
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
consignatar sau orice alt bun care aparține altuia, la data înregistrării cererii introductive, a expirării termenului pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor sau a respingerii contestației debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul să-și recupereze bunul, daca este îngăduit așa ceva prin contract, în afară de cazul în care debitorul are un drept de garanție valabil asupra bunului. ... (2) Dacă la una dintre datele menționate la alin. (1) marfă nu este în posesiunea debitorului și el nu o poate recupera de la deținătorul
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126265_a_127594]
-
prețul adjudecărilor licitațiilor organizate de instanța de judecată în materia executării silite imobiliare; - prevederile respective sunt neconstituționale atâta timp cât și Casa de Economii și Consemnațiuni a devenit bancă cu capital de stat conform Legii nr. 66/1996 ; - art. 49 din Constituție îngăduie restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți numai când aceasta se face prin lege și numai pentru motivele prevăzute în textul respectiv; - Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice și persoanele juridice stabilește că toate persoanele juridice sunt egale în privința exercitării
DECIZIE nr. 98 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125644_a_126973]
-
egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propagandă naționalist-șovină, ațițarea urii de rasă sau naționale, sînt pedepsite prin lege. Articolul 18 În Republică Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fiecărui cetățean i se asigura posibilitatea de a
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
de orice altfel. Articolul 6 Nu se admite în Statul Român nici o deosebire de clasă socială. Privilegiile în așezarea dărilor sînt oprite. Micșorările și măririle de impozite nu pot fi decât generale și statornicite prin legi. Articolul 7 Nu este îngăduit nici unui Român a propovădui prin viu grâi sau în scris schimbarea formei de guvernământ a Statului, împărțirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasă. Articolul 8 Este oprit preoților, de orice riț și credința religioasă, a
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
de exemplu, nedreptatea socială nu este "înghițită", structurîndu-se mai degrabă pe o solidaritate comunitară naturală împotriva încălcării libertății, în schimb, în cazul celorlalte, subiectul individual și colectiv este covîrșit de o societate discreționară, în fața căreia rămîne fără replică (și care îngăduie acesteia din urmă să-și extindă continuu supravegherea și supunerea). Un "indicator" sociologic elocvent este "familiarizarea cu gunoiul de lîngă noi", care devine o expresie socială a însușirii nesimțirii publice ca formă de firesc interpersonal într-o societate în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un asemenea concept? Neîndoielnic, există caracteristici fizice vizibile diferite ale unor populații distincte, care au îngăduit realizarea unor taxonomii rasiale. Cele mai uzuale diferențiază între "negroizi", "mongoloizi" și "caucazieni" sau (pentru a prelua o distinctivitate cromatică) între "negri", "mulatri", "galbeni", "roșii" și "albi". Toate aceste diferențieri rasiale, care rămîn mai degrabă la nivel imaginar decît real
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anumite dimensiuni ale personalității subiecților nu sînt reprezentative. Din rațiuni economice, care altfel ar multiplica semnificativ costurile unor cercetări interculturale, eșantioanele se aleg, de regulă, din anumite straturi sociale (studenți, profesori sau manageri). Cu atît mai mult, ceea ce rezultă nu îngăduie compararea interțări, care să permită să afirmăm că "românii sînt mai... decît americanii", dacă nu s-a lucrat pe eșantioane reprezentative. Așadar, nu se pot compara decît rezultate obținute pe eșantioane omogene (de exemplu, studenții români din specializările de științe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rod Dickinson a creat The Milgram Re-enactment printr-o reconstrucție fidelă a unor secvențe din primul experiment din serie, inclusiv tipul de cameră folosit, luminozitatea și îmbrăcămintea specifică. O audiență devenea martora unui "spectacol live" printr-o fereastră-oglindă, care le îngăduia doar spectatorilor să vadă, fără să fie văzuți (Arns, Horn, 2007). Un montaj video de la această "reprezentație" a fost prima dată prezentat la CCA Gallery din Glashow, în 2002. O altă replică parțială a experimentului lui Milgram a fost condusă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
preponderent cu distanță mare față de putere, dar mai pronunțat colectiviste, respectiv individualiste), fapt menționat în reprezentarea grafică aferentă (vezi figura 3, mențiunea RO 5V). Vom prezenta succint și alte rezultate relevante în aria culturală balcanică ale probei VSM94, care ne îngăduie să nuanțăm portretul cultural al organizațiilor din regiune (vezi tabelul 6). Ansamblul acestor rezultate au fost comparate cu cele obținute într-un studiu similar Gallup din 2005, derulat la nivel național, precum și cu investigațiile psihosociologice anterioare care valorifică modelul Hofstede
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de importanță fundamentală". Astfel, s-a constituit o grila valorică, administrată mai apoi la o sută de studenți din 23 de culturi naționale diferite din zona Asiei Orientale. S-au identificat patru factori-sinteză care și-au probat "universalitatea", ordonarea lor îngăduind o echivalență directă cu factorii propuși de G. Hofstede, așa cum reiese din tabelul 2. Prin urmare, rezultă o suprapunere considerabilă între dimensiunile evidențiate în cele două cercetări, în pofida faptului că subiecții provin din culturi cu patternuri valorice semnificativ diferite, iar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fost coordonat de Robert J. House (2004), profesor la Wharton School of University of Pennsylvania, care a dezvoltat și nuanțat analiza organizațională inițială a psihosociologului olandez. Privit ca "abilitate a unui individ de a influența, motiva și de a îngădui altora să contribuie la eficacitatea și succesul organizației din care fac parte" (House et al., 2004, p. 15), leadership-ul a fost examinat intercultural prin intermediul a 170 de co-investigatori din 62 de culturi naționale. Intitulat GLOBE un acronim care combină inițialele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau "orientat către echipă"), considerate variabile dependente, iar asocierea este realizată în egală măsură în termeni de practici (realitate) și valori (dezirabilitate), atît la nivel organizațional, cît și societal. De asemenea, s-au stabilit o serie de limite convenționale care îngăduie calificarea unui atribut ca fiind "universal pozitiv/negativ". Astfel, a fi "universal acceptat" ca și factor facilitant la eficiența în leadership, o trăsătură se impune să răspundă la două exigențe cantitative: a) 95% din mediile societale să fie mai ridicate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
răul" sau să stabilim limitele pentru ce este corect și ce este greșit. Cum putem ști că ceea ce este dezirabil social este bine și corect? Aceste aspecte le vom aborda însă în capitolul următor, parcurgînd elementele componente care să ne îngăduie să definim valorile, și anume: universul moral al valorilor, relația dintre valori, atitudini și comportamente, precum și evaluarea valorilor ca model euristic de orientare a individului în societate. 9.2. Registrul moral al valorilor întreaga discuție despre valori nu ar avea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
include atît drepturi, cît și responsabilități (Mulhall, Swift, 2000). Deoarece conceptele referitoare la starea de bine psihologic menționate au rezultat numai din teorii psihologice, Frost a considerat necesar să introducă un alt concept conex, în care subiecților li s-a îngăduit să exprime ce înțeleg printr-o "viață bună". Astfel, starea de bine psihologic este reprezentată de calitatea vieții individului determinată de evaluarea cognitivă a nivelului personal de împlinire în viață. Această evaluare este puternic influențată de valorile individuale și sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]