16,963 matches
-
la această întrebare, întrucât cercetarea e tot mai scumpă, tot mai mulți cercetătorii sunt antreprenori și doritori de venituri suplimentare, iar universitățile tot mai sărace, în absența fondurilor aduse de cercetare. Autonomia universitară este nu mai puțin afectată de colegialitatea academică transformată uneori într-o oligarhie universitară în care cei puternici selectează, dictează și își urmăresc fără scrupule propriile interese. Ea, oligarhia, se constituie în universități, în jurul revistelor de prestigiu, în relația cu finanțatorii sau cu referire la ocuparea și atestarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
uneori într-o oligarhie universitară în care cei puternici selectează, dictează și își urmăresc fără scrupule propriile interese. Ea, oligarhia, se constituie în universități, în jurul revistelor de prestigiu, în relația cu finanțatorii sau cu referire la ocuparea și atestarea posturilor academice de prestigiu. Ia forma unei rețele de prestigiu și influență, este impenetrabilă, netransparentă și omniprezentă. Împarte privilegii și sancțiuni, apără porți de intrare și deschide ușile excluderii. Construită în numele autonomiei universitare, al colegialității și al libertății academice, oligarhia universitară e
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și atestarea posturilor academice de prestigiu. Ia forma unei rețele de prestigiu și influență, este impenetrabilă, netransparentă și omniprezentă. Împarte privilegii și sancțiuni, apără porți de intrare și deschide ușile excluderii. Construită în numele autonomiei universitare, al colegialității și al libertății academice, oligarhia universitară e ca o caracatiță ce prinde și desprinde conform propriilor reguli și principii. Când se asociază cu o ideologie a vârstei, fie tinere, fie gerontocratice, lupta pentru putere academică este și o luptă dintre generațiile care nu se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Construită în numele autonomiei universitare, al colegialității și al libertății academice, oligarhia universitară e ca o caracatiță ce prinde și desprinde conform propriilor reguli și principii. Când se asociază cu o ideologie a vârstei, fie tinere, fie gerontocratice, lupta pentru putere academică este și o luptă dintre generațiile care nu se mai succed natural, ci se exclud reciproc. Universitatea tranzitorie se află astfel confruntată cu nevoia unei noi construcții a autonomiei universitare, a libertăților academice și a drepturilor de proprietate intelectuală. Spațiu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie tinere, fie gerontocratice, lupta pentru putere academică este și o luptă dintre generațiile care nu se mai succed natural, ci se exclud reciproc. Universitatea tranzitorie se află astfel confruntată cu nevoia unei noi construcții a autonomiei universitare, a libertăților academice și a drepturilor de proprietate intelectuală. Spațiu al confruntării valorilor, oricât de polare ar fi acestea, și al concilierii raționale, universitatea reflexivă este chemată și adesea reușește să construiască cetățenia individuală și civismul social, oferă temei dezvoltării și ghiduri construcției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
regionale sau locale. Vor fi țări sau sisteme naționale fără nici o universitate globală, vom avea un spațiu global al mobilității universitare în care studenții și personalul se vor mișca în funcție de performanțe; în genere, se va produce o repoziționare spațială și academică a universităților. Rezultă astfel o nouă stratificare a universităților, pe care până de curând nu o puteam sesiza. De exemplu, în Europa se desfășoară deja un proces de stratificare în universități „europene”, adică universități regionale cu vocație globală, universități naționale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea vârstelor și profesiilor, deși unele vor rămâne elitiste, iar altele se vor situa pe continuumul performanțelor academice pe acele poziții pe care și-au construit prestigiul. În tabelul 5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici stimulative și va submina dependența etatistă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu cele de referință națională și locală. Se va elimina autoritarismul moral și se va promova o emancipare a valorilor cosmopolite (în cursuri, publicații etc.) Opțiuni și combinații generatoare ale unui profil distinct de Universitate Orientare spre profit, maximizarea profiturilor academice și financiare ale universităților și universitarilor, transformarea fiecărei componente a universității într-un „centru de venituri și profit”, odată cu eliminarea celor ineficiente academic și financiar Opțiuni instituționale pentru cercetare sau pentru instruire, odată cu stratificarea universităților în funcție de aceste opțiuni și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publicații etc.) Opțiuni și combinații generatoare ale unui profil distinct de Universitate Orientare spre profit, maximizarea profiturilor academice și financiare ale universităților și universitarilor, transformarea fiecărei componente a universității într-un „centru de venituri și profit”, odată cu eliminarea celor ineficiente academic și financiar Opțiuni instituționale pentru cercetare sau pentru instruire, odată cu stratificarea universităților în funcție de aceste opțiuni și de prestigiul pe care îl au în comunitatea universitară și în cea socială Mobilitate universitară bazată pe performanțe, în cadrul unor rețele omogene de interese
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fi unic. Modernizării lineare a universității tradiționale i se substituie un evantai de opțiuni. Din combinarea acestora, pot rezulta profiluri instituționale alternative și concurente. Fiecare universitate își construiește un profil, își afirmă propria distincție și se plasează în stratificările academice care se consacră pentru o perioadă și se schimbă în alta. Jocurile de stratificare și prestigiu vor fi numeroase, mereu construite și reconstruite, astfel că orice universitate va căuta să-și definească propria distincție printr-o profilare instituțională în schimbare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trebuie să fie eminamente publică sau un alt gen de bun a cărui finanțare trebuie să se facă din fonduri publice și din fonduri private, inclusiv din taxe de studii? Extensia universitară. Universitățile trebuie să selecteze studenții în funcție de meritele lor academice (selecție meritocratică) sau să fie deschise persoanelor tinere și adulte în funcție de cererile de calificări universitare? Profilul academic. În definirea propriului profil academic, cum să opteze universitățile pentru instruire și cercetare în privința ponderilor și orientărilor disciplinare? Conducerea universitară. Să se conserve
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
facă din fonduri publice și din fonduri private, inclusiv din taxe de studii? Extensia universitară. Universitățile trebuie să selecteze studenții în funcție de meritele lor academice (selecție meritocratică) sau să fie deschise persoanelor tinere și adulte în funcție de cererile de calificări universitare? Profilul academic. În definirea propriului profil academic, cum să opteze universitățile pentru instruire și cercetare în privința ponderilor și orientărilor disciplinare? Conducerea universitară. Să se conserve modelul colegial sau să se aplice un management profesionalizat? Ecologia universitară. Prin vocație și practică a valorilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din fonduri private, inclusiv din taxe de studii? Extensia universitară. Universitățile trebuie să selecteze studenții în funcție de meritele lor academice (selecție meritocratică) sau să fie deschise persoanelor tinere și adulte în funcție de cererile de calificări universitare? Profilul academic. În definirea propriului profil academic, cum să opteze universitățile pentru instruire și cercetare în privința ponderilor și orientărilor disciplinare? Conducerea universitară. Să se conserve modelul colegial sau să se aplice un management profesionalizat? Ecologia universitară. Prin vocație și practică a valorilor, este universitatea globală sau locală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției. Editura Polirom, Iași. Simmel, Georg, 1989, Philosophie de la modernité. La femme de la ville, l’individualisme, Éditions Payot, Paris. Slaughter, Sheila, LESLIE, Larry L., 1997, Academic Capitalism. Politics, Policies, and the Entrepreneurial University, Johns Hopkins University Press, Baltimore, Londra. Sokal, Alan; Bricmont, Jean, 1997, Impostures intellectuelles, Éditions Odile Jacob, Paris. Spaargaren, G. et al., 2000, The Environment and Global Modernity, SAGE Studies in International Sociology, New York
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste dintre reflexivitatea individuală și piața capitalistă care să pună în mișcare convergentă dimensiunea individuală și cea socială. De exemplu, în fiecare universitate (sau școală) funcționează comitete de asigurare a calității academice, în fiecare țară există o agenție pentru evaluarea externă a calității, iar la nivel european funcționează The European Network of Quality Assurance Agencies, care, la rândul ei, participă în rețele globale. Stephen Toulmin, Cosmopolis. The Hidden Agenda of Modernity, The
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Editura Meridiane, București, 1999; D.Owen (ed.), Sociology after Postmodernism, SAGE, Londra, 1997; St. Mulhall, A. Swift, Liberals and Communitarians, Blackwell, Londra, 1992. Sheldon Krimsky, Biotechnics and Society: the Rise of Industrial Genetics, Praeger, New York, 1991. S. Slaughter, L.L. Leslie, Academic Capitalism: Politics, Policies and the Entrepreneurial University, The John Hopking University Press, Baltimore, 1999. Communication from the Commission, Mobilizing the Brainpower of Europe: Enabling Universities to Make Their Full Contribution to the Lisbon Strategy, Bruxelles, 2005, COM (2005), p. 152
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Caragiale sau chiar Tudor Arghezi, receptat din perspectiva ludicului. Evoluția de la o etapă la alta este vizibilă la nivelul tipului de discurs critic: de la demersul neutru, de la un raport echilibrat între expunerea faptelor și interpretarea lor, de la caracterul mai pronunțat academic al primei lucrări criticul va ajunge la un demers mult personalizat, renunțând la factologie pentru a depista structuri, simboluri, metafore obsedante ce construiesc o viziune. Distanța măsoară un interval de lectură și formație - M. a traversat experiența unei șederi de
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
1927, București), ziarist, prozator și autor de versuri. Era fiul unui mic boier scăpătat, Costache Milea, iar prin mamă, Maria, se trăgea din familia Tăutu, marele vornic Ioan Tăutu fiindu-i străbunic. Înscris, ca semibursier, apoi ca bursier la Institutul Academic din Iași, rămâne la cincisprezece ani orfan de ambii părinți. În 1878 devenea, tot aici, student la Facultatea de Litere și la Drept. Se apropie de ideile socialiste și, propovăduindu-le între studenții ieșeni, este considerat un nihilist periculos și
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
cea mai mare parte a cuvântului introductiv la primul număr, din l martie 1867, al „Convorbirilor literare”, unde publică, în următorii ani, studii și articole cu un larg răsunet în cultura română. La 20 iulie 1867 devine membru al Societății Academice Române, dar demisionează la 10 octombrie 1868, nefiind de acord cu orientarea latinistă a majorității membrilor ei (va reveni în 1879). Pledează în câteva procese angajate mai dinainte, ceea ce dă prilej adversarilor politici să provoace destituirea sa de la catedră la
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
special la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Iașul literar”, dar și la alte periodice din capitală sau din alte orașe, inclusiv la „Revista română”, cu ediții în limbi străine, precum și la publicații de specialitate, științifice, academice sau universitare („Limbă și literatură”, „Analele Universității București” ș.a.) și la o seamă de cotidiene. După 1989 e prezent în ziarele „România liberă”, „Adevărul”, „Evenimentul” și în revistele „România literară”, „Literatorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Tribuna”, „Steaua”, „Caiete critice”, „Ramuri
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
în filologie la Universitatea din București, cu teza Jean Bart. Viața și opera (1989). Debutează la „Luceafărul” în 1962. Colaborează la „Almanah literar”, „Argeș”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Revista de etnografie și folclor”, „România literară”, „România pitorească”, „Academica”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul românesc” ș. a. În 1989 inițiază la Râmnicu Vâlcea, revista „Izvorașul”. A fost distins în 2003 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Ioan Slavici, Opere. M. a editat, cu multă aplicație, teatrul, poezia, proza și memorialistica
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
problematică teoretică, după cum articolele de sinteză și studiile au vioiciunea ideilor trăite. Totuși, nu și-a adunat în volum publicistica, doar culegerea Actori pe scena lumii (1990) recurgând la forma colocvială, a interviului și a caracterizărilor pertinente. Cercetarea de tip academic e o dovadă a darului de a îmbina analiticul cu sinteza, biograficul cu esteticul, teoreticul cu dimensiunea practică (reprezentabilitatea scenică). Dramaturgia românească între 1900-1918 este o panoramă informată asupra a două decenii de teatru românesc, considerate prin prisma devenirilor ulterioare
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
de modele este încă redus. „Cum să îi iei domn’le pământul, că ăla e singurul lucru bun... După el trăiește!” este argumentul tipic pe care l-am auzit în ultimul ani rostit de către ziariști, politicieni sau membri ai comunității academice. Argumentul este o manifestare a patternului tradițional, care spune că omul este cu adevărat gospodar, este în rândul oamenilor, dacă are bucata sa de pământ pe care să o lucreze. Principiul se reflectă și în politica din domeniul proprietății agricole
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]