5,887 matches
-
Exemple în propoziții: În gramaticile limbii maghiare sunt considerate adjective demonstrative mai multe cuvinte, care nu variază după gen, această categorie gramaticală fiind străină limbii maghiare. Ca adjective se folosesc aceleași forme ca cele ale pronumelor. O primă categorie sunt adjectivele corespunzătoare lui "acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective compuse. Acestea sunt: Aceste adjective demonstrative constituie excepții de la regula după care în maghiară, adjectivele nu se acordă în funcție de atribut cu substantivul
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
gen, această categorie gramaticală fiind străină limbii maghiare. Ca adjective se folosesc aceleași forme ca cele ale pronumelor. O primă categorie sunt adjectivele corespunzătoare lui "acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective compuse. Acestea sunt: Aceste adjective demonstrative constituie excepții de la regula după care în maghiară, adjectivele nu se acordă în funcție de atribut cu substantivul determinat. Aceste adjective se acordă și, totodată, substantivul este articulat cu articol hotărât. Exemple: "Megveszem ezt a házat
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
străină limbii maghiare. Ca adjective se folosesc aceleași forme ca cele ale pronumelor. O primă categorie sunt adjectivele corespunzătoare lui "acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective compuse. Acestea sunt: Aceste adjective demonstrative constituie excepții de la regula după care în maghiară, adjectivele nu se acordă în funcție de atribut cu substantivul determinat. Aceste adjective se acordă și, totodată, substantivul este articulat cu articol hotărât. Exemple: "Megveszem ezt a házat" „Cumpăr casa asta”, Arról a
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
cele ale pronumelor. O primă categorie sunt adjectivele corespunzătoare lui "acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective compuse. Acestea sunt: Aceste adjective demonstrative constituie excepții de la regula după care în maghiară, adjectivele nu se acordă în funcție de atribut cu substantivul determinat. Aceste adjective se acordă și, totodată, substantivul este articulat cu articol hotărât. Exemple: "Megveszem ezt a házat" „Cumpăr casa asta”, Arról a könyvről beszélünk" „Vorbim despre cartea aceea”. În cazul folosirii de
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective compuse. Acestea sunt: Aceste adjective demonstrative constituie excepții de la regula după care în maghiară, adjectivele nu se acordă în funcție de atribut cu substantivul determinat. Aceste adjective se acordă și, totodată, substantivul este articulat cu articol hotărât. Exemple: "Megveszem ezt a házat" „Cumpăr casa asta”, Arról a könyvről beszélünk" „Vorbim despre cartea aceea”. În cazul folosirii de postpoziții, acestea se repetă după substantivul determinat: "ezek alatt a
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
este articulat cu articol hotărât. Exemple: "Megveszem ezt a házat" „Cumpăr casa asta”, Arról a könyvről beszélünk" „Vorbim despre cartea aceea”. În cazul folosirii de postpoziții, acestea se repetă după substantivul determinat: "ezek alatt a házak alatt „sub casele acestea”. Adjectivele demonstrative neacordate sunt: Exemple în propoziții: "Ennyi könyvet nem tudsz elvinni" „Nu poți duce atâtea cărți”, "Nem ilyen lovat akartam" „Nu un cal ca ăsta vroiam”. Observații generale:
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
fost iubit” ia valoare de pasiv prezent, de unde fr. mod. "je suis aimé" „sunt iubit”. Unele sintagme devin locuțiuni adverbiale care vor evolua în adverbe propriu-zise, de exemplu fr. mod. "encore" „încă”. Totodată apare procedeul de derivare a adverbelor din adjective, cu cuvântul (ablativul lui „minte”) devenit sufix: „în mod individual, izolat” > fr. mod. "seulement" „numai”. Din cauza reducerii numărului de cazuri la două, nominativ și acuzativ, ba chiar a confuziei dintre acestea prin dispariția din vorbire a desinenței de acuzativ -m
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
fr. mod. "carré" [kare] „pătrat”, [gɛrə] > [gɛrə] > fr. mod. "guerre" [gɛːr] „război”. De asemenea, [t͡s] > [s], [d͡z] > [z], [t͡ʃ] > [ʃ] și [d͡ʒ] > [ʒ]. Structura gramaticală a francezei vechi se caracterizează, în ceea ce privește substantivul, adjectivul, pronumele și determinanții, printr-o declinare cu două cazuri, cazul subiect (CS), pentru funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut adjectival și apoziția subiectului, și cazul regim (CR) pentru celelalte funcții, dar numai la masculin. Substantivele și adjectivele sunt repartizate
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
în ceea ce privește substantivul, adjectivul, pronumele și determinanții, printr-o declinare cu două cazuri, cazul subiect (CS), pentru funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut adjectival și apoziția subiectului, și cazul regim (CR) pentru celelalte funcții, dar numai la masculin. Substantivele și adjectivele sunt repartizate în trei declinări. Exemple: La sfârșitul perioadei, în secolul al XIV-lea, declinarea dispare cu totul, marea majoritate a cuvintelor păstrând numai forma de la cazul regim. Articolul este o noutate față de latină, dar este mult mai frecventă lipsa
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Viața Sfântului Alexis"); "paien chevalchent" (fr. mod. "les païens chevauchent" „păgânii călăresc” ("Cântecul lui Roland"). Genul neutru a dispărut, în afară de cazul câtorva pronume, încă în perioada anterioară, majoritatea substantivelor latinești neutre devenind masculine. O trăsătură caracteristică francezei vechi este existența adjectivelor terminate în consoană cu formă unică, mai ales provenite din participiul prezent ("luisant" „lucitor, -oare”, "vaillant" „viteaz, -ă”) dar și adjective la origine: "grant" „mare”, "mortel" „muritor, -oare”. În domeniul numeralului, sistemul de numerație vigesimal, împrumutat de la normanzi, era mult
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
câtorva pronume, încă în perioada anterioară, majoritatea substantivelor latinești neutre devenind masculine. O trăsătură caracteristică francezei vechi este existența adjectivelor terminate în consoană cu formă unică, mai ales provenite din participiul prezent ("luisant" „lucitor, -oare”, "vaillant" „viteaz, -ă”) dar și adjective la origine: "grant" „mare”, "mortel" „muritor, -oare”. În domeniul numeralului, sistemul de numerație vigesimal, împrumutat de la normanzi, era mult mai bine reprezentat decât în limba modernă: "vins et dis" „treizeci” (literal „douăzeci și zece”), "deux vins" „patruzeci” (lit. „doi douăzeci
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
următor vor fi proscrise: "ce m’a-t-il dit" „mi-a zis el”. În ceea ce privește pronumele interogative, în acest secol impun lingviștii folosirea lui "qui ?" „cine?” ca substitut numai pentru nume de persoane. "Quel ?" „care?” poate fi încă folosit nu numai ca adjectiv, ci și ca pronume, în loc de "lequel": "Quel des trois [...] faut-il que je préfère ?" „Pe care din cei trei să-l prefer?”. Structura modernă a conjugării franceze se definitivează la sfârșitul secolului al XVII-lea. Perfectul compus abia începe să fie
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
și altele), diferite ca structură chimică, care ameliorează procesele metabolice neuronale în leziunile cerebrale hipoxice, toxice, traumatice sau involutive. Ele mai sunt numite și neurotrope, neurodinamice sau activatoare ale metabolismului cerebral. De asemenea, termenul de "nootrop" se folosește și ca adjectiv cu sensul de "conceptul de nootrop" sau "efect nootropic" al substanțelor mai sus menționate. Are codul ATC N06B. Conceptul de "nootrop" a fost introdus de către doctorul Corneliu E. Giurgea în anul 1972 prin juxtapunerea cuvintelor grecești "noos" (spirit, minte) și
Nootrop () [Corola-website/Science/331807_a_333136]
-
a petrece împreună. "Nevruzul" a atras atenția unui număr mare de autori din zona anatoliană, de pildă Kaygusuz Abdal, Bakî, Hayalî, Șeyhî sau Ahmet Pașa. Aceștia i-au acordat un loc important în operele lor folosind, atunci când vorbeau despre el, adjective precum "muhterem" (stimat) sau sultan.
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
de subiect. Observație: Ceea ce este un pronume relativ compus cu sens neutru, când se referă la un fapt, la o situație anterioară : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival. câtă = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival.
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
la un fapt, la o situație anterioară : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival. câtă = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival.
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma sonoră a cuvintelor. Pluralul este auzibil numai în mod excepțional, dar este totdeauna marcat în scris. Genul majorității substantivelor și al unor adjective nu este indicat de forma cuvintelor, dar în general se poate deduce din formă celor cu care se acordă, deși de multe ori numai în scris. Unele pronume sunt invariabile și genul lor este indicat numai de acordul cu alte
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cunoaște declinarea, ci doar câteva vestigii ale ei în domeniul pronumelui personal. Nu toți determinanții abstracți și toate părțile de vorbire nominale din franceză au corespondenți exacți în română. Astfel sunt articolul partitiv și pronumele adverbiale. Spre deosebire de cele din română, adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Substantivele sunt în general precedate de un determinant abstract. În franceză sunt cinci categorii de cuvinte folosite aproape exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Substantivele sunt în general precedate de un determinant abstract. În franceză sunt cinci categorii de cuvinte folosite aproape exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv, precum și adjectivele pronominale posesiv și demonstrativ. În afara acestora mai sunt și cuvinte care funcționează uneori că determinanți abstracți, alteori că pronume sau că substantive. Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele folosite numai
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
de cuvinte folosite aproape exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv, precum și adjectivele pronominale posesiv și demonstrativ. În afara acestora mai sunt și cuvinte care funcționează uneori că determinanți abstracți, alteori că pronume sau că substantive. Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele folosite numai că determinanți abstracți, iar celelalte sunt tratate în secțiunile dedicate ultimelor trei categorii. În franceză numai unul dintre determinanții hotărât, nehotărât, partitiv, posesiv sau demonstrativ poate
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv, precum și adjectivele pronominale posesiv și demonstrativ. În afara acestora mai sunt și cuvinte care funcționează uneori că determinanți abstracți, alteori că pronume sau că substantive. Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele folosite numai că determinanți abstracți, iar celelalte sunt tratate în secțiunile dedicate ultimelor trei categorii. În franceză numai unul dintre determinanții hotărât, nehotărât, partitiv, posesiv sau demonstrativ poate fi folosit în același
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
des", în registrul de limbă elevat: "Elle a acheté des roses „A cumpărat trandafiri” → Elle a acheté de jolies roses" „A cumpărat trandafiri frumoși”. Spre deosebire de cel românesc, determinantul posesiv francez are forme diferite de cele ale pronumelui posesiv: Observații: Formele adjectivului demonstrativ: La substantivul precedat de adjectiv demonstrativ se pot atașa particulele "-ci" sau "-là" (în scris prin cratima). În principiu prima indică apropierea, a doua - depărtarea: "cette balle-ci" „mingea această (de aici), "cette balle-là" „mingea aceea” (mai pe larg despre
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Elle a acheté des roses „A cumpărat trandafiri” → Elle a acheté de jolies roses" „A cumpărat trandafiri frumoși”. Spre deosebire de cel românesc, determinantul posesiv francez are forme diferite de cele ale pronumelui posesiv: Observații: Formele adjectivului demonstrativ: La substantivul precedat de adjectiv demonstrativ se pot atașa particulele "-ci" sau "-là" (în scris prin cratima). În principiu prima indică apropierea, a doua - depărtarea: "cette balle-ci" „mingea această (de aici), "cette balle-là" „mingea aceea” (mai pe larg despre folosirea acestor particule, vezi mai jos
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]