51,810 matches
-
care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 146D/2023. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea excepției, precum și înscrisuri. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că, prin Decizia nr. 293 din 28 mai 2024, Curtea a statuat asupra acelorași critici
DECIZIA nr. 55 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299729]
-
Avocatul Poporului, prin doamna Lidia Zenovia Timofan, în calitate de șef birou administrativ și juridic. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei Lidia Zenovia Timofan, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Se arată, în acest sens, că art. 21 și 22 din Legea nr. 46/2003 prevăd că toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia, cu
DECIZIA nr. 667 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299653]
-
care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 660D/2020. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, în ceea ce privește sintagma „care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice“ din cuprinsul textului de lege criticat. În acest sens arată că, prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, Curtea a admis
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
și exercitarea profesiei de avocat și a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul acestora este neconstituțională în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Ulterior, Curtea a menținut soluția de admitere și prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, constatând neconstituționalitatea aceluiași text de lege în integralitatea sa, pe considerentul că legiuitorul a refuzat să modifice prevederile de lege astfel încât să le aducă în concordanță cu dispozițiile constituționale. De
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23). ... 22. Curtea constată că în cauza de față sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele care au stat la baza admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, prin care Curtea Constituțională a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul prevederilor
DECIZIA nr. 131 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299698]
-
privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Instanța de trimitere a formulat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept, prin completarea încheierii de sesizare, la data de 17 decembrie 2024, apreciind că reclamanta nu este îndreptățită la admiterea cererii, motivat de următoarele: ... 26. Art. 517 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 instituie regula generală privind încetarea de drept a raportului de serviciu și o excepție de la regula generală, pentru situații cu caracter excepțional și condiționat
DECIZIA nr. 176 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299630]
-
prezenta cauză, față de data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate (13 ianuarie 2020), care este anterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din
DECIZIA nr. 176 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299630]
-
și s-a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, excepție ridicată de aceleași autoare în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești. 23. Or, ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, prin Decizia Curții Constituționale nr. 112 din 23 februarie 2021, precizată, dispozițiile art. 517 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 176 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299630]
-
2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, este neconstituțională. Admiterea excepției cu acel prilej a avut ca temei încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât legiuitorul a stabilit un prag valoric prin care nu a asigurat o protecție egală a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, creând discriminări între
DECIZIA nr. 72 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299730]
-
Constituționale nr. 1.211D/2020. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției au comunicat la dosar un punct de vedere prin care solicită admiterea acesteia. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorii critică modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către procuror. În
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.231D/2020. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise, în susținerea admiterii acesteia. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, în realitate, vizează o omisiune legislativă. Prin critica formulată, autorul
DECIZIA nr. 624 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299720]
-
în Codul de procedură civilă, în contenciosul administrativ, recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, așadar hotărârea pronunțată în primă instanță, potrivit legii contenciosului administrativ, deși nu este susceptibilă de apel, nu poate fi pusă în executare. În cazul admiterii recursului, instanța casează sentința și rejudecă procesul în fond. Casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță este permisă o singură dată în cursul unui proces, în două cazuri expres și limitativ prevăzute în art. 20 alin. (3) din Legea
DECIZIA nr. 624 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299720]
-
Mariana Constantinescu, președintele completului, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general, pentru prezentarea punctului de vedere cu privire la recursul în interesul legii, cu referire la soluția propusă prin raportul întocmit în cauză de judecătorii-raportori. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, conform argumentelor expuse în punctul de vedere formulat în scris, arătând că Ministerul Public apreciază ca
DECIZIA nr. 7 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299644]
-
integritatea lor, măsura de protecție cuprinsă în PIRIS poate fi schimbată, cu acordul persoanei adulte cu dizabilități sau al reprezentantului legal, după caz, numai pentru o perioadă de până la 24 de luni, potrivit prevederilor art. 4 din Metodologia de admitere a persoanelor adulte cu dizabilități în mediul rezidențial, prevăzută la art. 13 din Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum
METODOLOGIE din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299781]
-
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece prin dispozițiile criticate s-au stabilit în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii termenul și modalitatea de organizare și desfășurare a concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, astfel încât să fie evitată agravarea semnificativă a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, adoptarea acestor texte fiind justificată de rațiuni obiective care vizau funcționalitatea efectivă a autorității judecătorești. Așadar, dispozițiile criticate nu
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
judecătorești și a Ministerului Public, întrucât prin dispozițiile criticate nu s-a dispus stabilirea printr-un regulament a modului în care funcționează Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești sau Ministerul Public, ci doar a modului de desfășurare a concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii și a examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, nu se poate susține că ar fi încălcate aceste dispoziții constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
și ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Ioan Trif într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a Regulamentului privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii (în continuare Regulamentul), aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019, precum și de anulare parțială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 privind validarea concursului de
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii (în continuare Regulamentul), aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019, precum și de anulare parțială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 privind validarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, respectiv restabilirea situației anterioare, și anume acordarea punctajului după primele două probe de concurs și emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că este admis la concurs. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că este admis la concurs. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și Legea nr. 303/2004 reglementează modalitatea pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii. Cu toate acestea, art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 trimit la adoptarea unui regulament, act administrativ normativ inferior Constituției, legilor
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 trimit la adoptarea unui regulament, act administrativ normativ inferior Constituției, legilor, ordonanțelor și chiar hotărârilor Guvernului, ajungându-se ca, în final, admiterea la Institutul Național al Magistraturii să se realizeze într-un cadru stabilit pe baza unui act normativ inferior legii organice, care completează în mod nepermis și neconstituțional criteriile și probele prevăzute strict în legea organică, respectiv competența profesională stabilită pe
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și în Legea nr. 303/2004, legea organică privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și Legea nr. 303/2004 nu prevăd aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, este evident că Regulamentul contravine dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit cărora
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]
-
7. Mai mult, prin Decizia Curții Constituționale nr. 121 din 10 martie 2020, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004, s-a arătat că și în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, legea trebuie să prevadă aspectele esențiale, cum sunt, spre exemplu, condițiile de participare, regulile
DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299705]