18,056 matches
-
pentru încheierea unui armistițiu; b. Vom intra în contact cu rușii și anglo-americanii, în același timp, pentru a fixa condițiile armistițiului; c. Vom discuta condițiile la Cairo cu Aliații; d. Președintele Consiliului României dorește să știe care dintre aceste trei alternative ar fi preferată de anglo-americani. 3. Președintele Consiliului Turciei m-a informat pe mine, pe ambasadorul sovietic și îl informează pe reprezentantul Statelor Unite [...]” Telegrama lui Knatchbull-Hugessen a fost primită la Londra tot în cursul zilei de 23 august, la ora
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trebuie să trimită un delegat la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu, românii ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară și ar putea prefera să continue lupta decât să se predea rușilor. Dar, din cele trei alternative, cel mai bine ar fi, evident, ca românii să trimită un delegat la Moscova, unde ambasadorii britanic și american să poată participa la negocieri. Am putea să-i anunțăm pe români că noi și americanii vom lua parte la negocieri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
șefului Serviciului Special de Informații, Kintescu, omul de casă al Palatului, care primise „dispoziții pentru selectarea neîntârziată și alcătuirea unei liste de 200 de persoane dintre intelectuali care nu au făcut nici un fel de politică”, considerați „oameni necesari” pentru altă alternativă în formarea unui „guvern de tehnicieni”. Deținând aceste informații, Moscova a forțat și a comprimat, la maximum posibil, etapele aservirii României față de interesele sale. Serviciile secrete sovietice au executat o plasare masivă de agenți și agenturi pe teritoriul României, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mîndrie a lor. Clivajul Biserică / Stat, care nu trebuie confundat cu un război religios, i-a pus în opoziție pe deținătorii și pe adversarii controlului ecleziastic asupra vieții sociale, mai ales în domeniul educației și doar subsidiar în domeniul sănătății. Alternativa propusă este monopolul de stat și laic asupra acestor instituții. Această situație este specifică țărilor catolice sau minorităților catolice puternice și poate duce la o importantă segmentare a societății pe ansamblu, cum ar fi cazul Țărilor de Jos, Belgiei, Elveției
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partidelor regionaliste, a căror bază electorală este "interclasistă". Partidele burgheze suferă cel mai mult din cauza acestei situații care le reduce adesea la o parte neînsemnată. În Belgia și mai ales în Țările de Jos, ele au beneficiat de rolul de alternativă pentru stînga. Dar, lăsînd de o parte mărimea lor, nimic nu ne permite să deosebim acest tip de partide de conservatorii britanici, de CDU-CSU sau de PP-ul spaniol. Din această categorie mai fac parte: cele două partide liberale belgiene
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a devenit, o dată cu liniștea regăsită, mediatorul important al yuppies postcreștini și neomaterialiști ai anilor '90. În schimb, Partito radicale al lui Marco Panella trebuie situat în latura postmaterialistă, în opinia lui Inglehart. Foarte înflăcărat și contestatar la începuturile sale anunțînd alternativele acest partid s-a situat în spatele drapelelor "libertăților" fluturate de Berlusconi. Formă particulară și agresivă a liberalismului, ideologia anticlericală poate părea unui observator anglo-saxon tot atît de stranie ca și democrația creștină, a cărei imagine în contrapunct o oferă, căci
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din Amsterdam, pacifiști non-violenți, libertini și dorind după expresia proverbială a lui Alphonse Allais să mute orașele la țară, reprezintă, prin intrarea lor în Consiliul municipal al metropolei olandeze, prima traducere politică a unei mișcări care poate fi numită o alternativă. Cu excepția Elveției, unde ele există ca atare, alternativele au unit mișcarea verde, care în Germania, Țările de Jos și Luxemburg formează un curent sau o caracteristică specifică. Pe lîngă alternativele non-violente este important să distingem curentul zis "al antinuclearilor", de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
expresia proverbială a lui Alphonse Allais să mute orașele la țară, reprezintă, prin intrarea lor în Consiliul municipal al metropolei olandeze, prima traducere politică a unei mișcări care poate fi numită o alternativă. Cu excepția Elveției, unde ele există ca atare, alternativele au unit mișcarea verde, care în Germania, Țările de Jos și Luxemburg formează un curent sau o caracteristică specifică. Pe lîngă alternativele non-violente este important să distingem curentul zis "al antinuclearilor", de origine maoistă cel mai adesea, uneori anarhistă și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
traducere politică a unei mișcări care poate fi numită o alternativă. Cu excepția Elveției, unde ele există ca atare, alternativele au unit mișcarea verde, care în Germania, Țările de Jos și Luxemburg formează un curent sau o caracteristică specifică. Pe lîngă alternativele non-violente este important să distingem curentul zis "al antinuclearilor", de origine maoistă cel mai adesea, uneori anarhistă și întotdeauna violentă, care a devenit cunoscut în urma manifestărilor epopeice de la Larzac, Kaiseraugst sau de la aeroportul din Frankfurt. El s-a dizolvat în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
blocul oriental. Confruntate cu probleme grave, aceste țări revelează pe de o parte, un minimum de consens privind regulile jocului și o dezbatere politică reală privind marile proiecte și, pe de altă parte, capacitatea de a da o clasă politică alternativă. Restaurarea democratică va scoate la iveală profunzimea înrădăcinării ei în alternanță, adică victoria socialiștilor în Ungaria și în Lituania și revenirea comuniștilor reciclați în Polonia. Alternanță impregnată de civilitate: acceptată de opoziție, nu cuprinde nici o ruptură brutală în diferitele tipuri
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
București, Humanitas, 1994 Benoist, Alain, O perspectivă de dreapta, București, Anastasia, 1998 Carpinschi, Anton, Doctrine politice contemporane, Iași, Moldova, 1992 Châtelet, François, Evelyna Pisar, Concepțiile politice ale secolului XX, București, Humanitas, 1994 Cioabă, Aristide, Democrația. Putere și contraputere, București, Noua Alternativă, 1995 Crick, Bernard, Socialismul, București, Du Style, 1998 Dan, Petre (coord.), Doctrinele partidelor politice, București, Garamond, 1998 Ghermani, Dionisie, Despre democrație, Cluj, Dacia, 1996 Gray, John, Liberalismul, București, Du Style, 1998 Hayek, Friedrich A., Constituția libertății, Iași, Institutul European, 1998
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
John, Liberalismul, București, Du Style, 1998 Hayek, Friedrich A., Constituția libertății, Iași, Institutul European, 1998 Hăgan, Trofin, Politica și democrația, Cluj, Sarmis, 1995 Iliescu, Adrian Paul (coord.), Conservatorismul anglo-saxon, București, All, 1994 Nica, Constantin, Liberalismul și societatea modernă, București, Noua Alternativă, 1995 Ookeshott, Michael, Raționalismul în politică, București, All, 1995 Tămaș, Sergiu, Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, București, Casa de editură și presă "Șansa" SRL, 1996 Tismăneanu, Vladimir, Noaptea totalitară. Crepusculul ideologiilor radicale în secolul XX, București, Athena, 1995
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi" (2009). A mai publicat numeroase
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educației / 24 1.5. Categorii de paradigme în metodologia educației / 28 1.5.1. Faptele educative și definirea paradigmelor / 28 1.5.2. Paradigme microparadigme / 30 1.5.3. Paradigme macroparadigme / 31 1.5.4. Paradigme metaparadigme / 34 1.6. Alternativele metodologice și schimbarea de paradigmă / 36 1.6.1. Practica și nevoia de alternanță metodologică /36 1.6.2. Diversitatea posibilităților aplicative / 38 1.6.3. Formarea educatorului și pentru alternanță metodologică / 42 Capitolul 2. Finalitățile educației: paradigma priorității formării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile / 171 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste / 175 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă / 183 Capitolul 7. Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin intermediul unei metodologii, ca mod de concepere în sistem a acțiunilor practice. Ele se pot concretiza într-o strategie (resurse, metode, procedee, tehnici, mijloace, forme de organizare, moduri de relaționare, de coordonare, de reglare) sau într-o combinare dinamică de alternative strategice, pentru adecvare la finalități, context, situații, experiențe, abordări. Metodologia nu o putem limita la unul sau la câteva dintre aceste elemente operative componente (precum confuzia cu studiul și folosirea doar a metodelor), mai ales în fața așteptărilor puse acum în fața
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a altă soluționare mai eficientă și eficace. Delimitarea, definirea acestei problemei, a aspectelor ei critice, a determinărilor, a gradului de acceptare de către cei implicați, în comparație cu punctele tari și slabe ale paradigmei anterioare, ale oportunităților și restricțiilor de aplicare posibilă. ► Identificarea alternativelor paradigmei, pe baza formulării de ipoteze privind posibile alte opțiuni de rezolvare a problemei, ce avantaje și dezavantaje au, care sunt mai eficiente, după cum și ce fel de procese, organizare, factori, metode generează fiecare, în practica nouă. ► Compararea alternativelor paradigmei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Identificarea alternativelor paradigmei, pe baza formulării de ipoteze privind posibile alte opțiuni de rezolvare a problemei, ce avantaje și dezavantaje au, care sunt mai eficiente, după cum și ce fel de procese, organizare, factori, metode generează fiecare, în practica nouă. ► Compararea alternativelor paradigmei, după analiza potențialului criterial al fiecăreia: impactul posibil efectiv asupra realizării scopurilor așteptate, eficiența aplicării, gradul de realizare în raport cu dificultățile contextului real, cu consensul necesar de obținut al comunității. ► Selectarea alternativei și adoptarea ei ca paradigmă, prin luarea conștientă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
factori, metode generează fiecare, în practica nouă. ► Compararea alternativelor paradigmei, după analiza potențialului criterial al fiecăreia: impactul posibil efectiv asupra realizării scopurilor așteptate, eficiența aplicării, gradul de realizare în raport cu dificultățile contextului real, cu consensul necesar de obținut al comunității. ► Selectarea alternativei și adoptarea ei ca paradigmă, prin luarea conștientă a deciziei, aprofundarea condițiilor de aplicare, identificarea și analiza problemelor particulare posibile, aprofundarea înțelegerii și a consecințelor practice, dimensiuni, factori. ► Conturarea dimensiunilor contextului real de implementare a ei (activități, responsabilități, scopuri, alternative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternativei și adoptarea ei ca paradigmă, prin luarea conștientă a deciziei, aprofundarea condițiilor de aplicare, identificarea și analiza problemelor particulare posibile, aprofundarea înțelegerii și a consecințelor practice, dimensiuni, factori. ► Conturarea dimensiunilor contextului real de implementare a ei (activități, responsabilități, scopuri, alternative, resurse, oportunități de aplicare, dificultăți, facilități, proceduri), inclusiv utilizarea criteriilor de evaluare continuă, de reflecție în acțiune, de sesizare a erorilor și dificultăților necesare în reconstruire, în reglare. Etapele acestui demers, ca model mental de căutare a particularităților schimbării, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stadiul unei paradigme, mai ales că se adâncește conflictul între vechea paradigmă și noile așteptări, implicând reflecție și intuiție. ► Nu se aplică identic în toate situațiile, de unde analize comparative ale contextelor necesare unei probleme de rezolvat, cu formularea de ipoteze, alternative de formulare generalizată și apoi decizii de adaptare la real. ► Demersul s-a confruntat și cu variate erori: ignorarea sau minimalizarea incertitudinii în definirea schimbării unei paradigme, utilizarea de criterii insuficient cunoscute pentru generalizare, neefectuarea completă a analizei în raport cu toate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asigurarea raționalității. Astfel se pot contura ca probleme: • ce componente trebuie analizate, • cum să fie dozate și combinate, • ce valori, • ce consecințe sunt de prevăzut, • cum să se afirme continuu reflecția, • cum să se micșoreze subiectivitatea, • cum să fie găsite alternative, • ce elemente pot produce dereglări, • cum se reconstruiește ș.a. Pe acest teren, este util să ne raportăm și la (micro)paradigmele, cu modelele derivate, precizate mai sus, de interpretare ale acțiunii (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 11-14), pentru a identifica
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca acțiune pot să atragă, în prim planul interpretării sale specifice, atenția asupra unor cerințe prioritare, raportate mai ales la acțiunile educatorului de pregătire, concepere, desfășurare, ameliorare a ei prin construcția, reconstrucția proiectării și a produsului ei proiectul, chiar în alternative metodologice, ca o matrice a practicii educative, în diferite situații și contexte. 1.3.2. Praxiologia și paradigma educației ca acțiune eficientă Astfel aplicând știința acțiunii și metaparadigmele pedagogice, educația practică, efectivă poate deveni mai rațională, mai favorabilă realizării scopurilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sistem, la context și la obiective clare. În funcție de care poate formula apoi ipoteze privind construcția soluțiilor prin situații și oportunități adecvate, prin sistematizarea actelor elementelor și actorilor implicați, prin definirea argumentată a cadrului strategic de realizare a lor, prin verificarea alternativelor eficiente, prin conturarea și valorificarea câmpului interrelațional. Este firesc ca aceste paradigme și modele interpretative, importante pentru orientarea spre schimbare a metodologiei educației, datorată mai ales așteptărilor practicii socio-profesionale, să atragă atenția spre analiza ei și ca acțiune practică reală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
precizarea și antrenarea unei strategii, în care sunt antrenați actorii situației, contextului, pentru cele două prin raportare la specificul contextului. ► Praxisul reflectă intervenția raționalității și mai ales cercetarea-acțiune, pentru că sesizează problemele acțiunii și ale practicii, formulează ipoteze, cere documentare, oferă alternative, efectuează experimente, provoacă reflecții asupra acțiunilor și a practicii, în complexitatea lor. ► Educatorul, ca cercetător și practician reflexiv, înainte, în și după intervenția educativă, este continuu în dialog cu acțiunile, cu practica realizării lor, cu proiectarea, cu adaptarea și dezvoltarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]