6,661 matches
-
de pomi. Pe coastă era mult trifoi și lucernă și trebuia să-i păzesc, să nu pască prea mult, căci se puteau umfla și pieri. Le aduceam apă de la fântână și ei se țineau mereu după mine. Într-o după amiază înăbușitor de caldă, mielușeii după ce-au păscut de-ajuns, s-au strâns unul lângă altul și se încălzeau la razele binefăcătoare ale atotputernicului zilei. Văzând că nu fug nicăieri și că nu trebuie păziți, m-am așezat pe iarba
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zi, femeile și mai ales fetele mergeau la ieslea cailor și luau cu trei degete câteva fire din fânul lor (strohuri) și-și spălau părul. Era credința că vor avea un păr des și negru, cum e coama calului. Înainte de amiază umpleau borș de putină folosind hoștine (tărâțe de grâu și de porumb opărite). Sânzâienele (Drăgaica) se sărbătoreau în ziua de 24 iunie de Sf. Ioan, când noi, copii fiind, mergeam cu toată familia, la mănăstirea la de Suceava. Mama ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pahar de lapte, nefiert. În viață trebuie să te ferești de numărul 666, căci este numărul Satanei, numărul Fiarei, care ți poartă ghinion. Fructele culese în orele de dimineață sau de seară sunt mult mai gustoase decât cele culese la amiază. Odată cu trecerea la ora de vară, miezul nopții, pentru fantome devine o dilemă. Ideea de a fi cineva, depinde mult de buna dispoziție. Tineretul de azi e monstruos: nu are respect pentru părul vopsit. Ceea ce ești, vorbește mult mai mult
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
adulții s-au așezat la taifas lângă pirostrii, noi, fetele am ieșit în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat destul și ne-am ascuns pe după stână, am observat că se întorceau ciobanii cu oile, pentru mult, la amiază. Le-am ieșit înainte și ne-am strecurat printre oi. Un berbec mai năzdrăvan nu ne privea cu ochi buni. Ca să mă arăt bățoasă, l-am luat de coarne. Atâta i-a trebuit! M-a fugărit și m-a împuns
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
jucat cu mine "de-a v-ați ascunselea". Am umplut și eu vreo câteva găleți și tata m-a lăudat (numai pe mine). Merele culese de mine nu aveau egal. Erau cele mai faine. Când soarele a urcat sus la amiază, razele sale străluceau cu putere și lumina sa a pătruns și printre crengile mărului meu. Îmi băteau chiar în ochi. Nu știu ce-am făcut, că vrând să-mi apropii cu cârja o creangă de mai sus, foarte încărcată, am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
În fiecare duminică și sărbătoare veți acomoda În măsura posibilităților, predica Sf. V. cu subiecte formulate de Onor. Minister ce vi se vor trimite de Prefectură, până la completa lor epuizare. Deasemenea veți fi prezent În fiecare duminică și sărbătoare după amiază la șezătorile ce se vor organiza la căminul cultural sau la școală În cadrul cărora se vor dezvolta subiectele amintite. În lipsă de alți vorbitori, Sf. V. sunteți obligat să dezvoltați acele subiecte atât la centrul parohiei sau comunei cât și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
șezători. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 1787 / 943, vă facem cunoscut că Duminică 16 mai a.c. se organizează ca și În anii trecuți „Ziua temperanței” unde veți da tot concursul C. Voastre atât prin predica zilei cât și În după amiaza aceleiași zile la manifestația ce se va organiza În școală, cămin cultural sau primărie. Conf. adresei Prefecturei Vaslui nr. 4084 / 943, vă facem cunoscut că Domnul Mareșal Antonescu a ordonat ca sătencile să lucreze benevol pentru ostași flanele, pulovere, mănuși
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tăbăcite deoarece prin tăbăcire se combate și boala numită „Pesta porcină”. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 723 / 943, vă facem cunoscut că pe timp de iarnă ședințele de instrucție și educație a premilitarilor și extrașcolarilor se vor ține sâmbata după amiază. Corul religios să se ducă regulat la biserică și se vor cere echipe de extrașcolari și premilitari pentru curățenia bisericilor și a cimitirelor. Vă reamintim din nou dispozițiile date prin ordinul circular Nr. 1129 din 14 Noiembrie 1942 pe care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
săraci, probabil și leneși. Nu semănau cu țiganii nici la îmbrăcăminte. La ieșirea din sat, un puști mi-a arătat pe unde să merg prin pădure, până la șoseaua spre Moinești, astfel scurtând drumul. Cred că se apropiau orele trei-patru după amiaza și nu mai terminam mersul prin pădurea aceea deasă, pe o potecă tare grea pentru bicicletă. Evident, de când mă despărțisem de binevoitorul care-mi arătase drumul la Buhuși, mersesem doar pe lângă bicicletă. Obosit, prin pădure am călcat în bălți, am
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
izlazul comunal: o mare de verdeață care îți odihnea sufletul zbuciumat prin vastitatea și liniștea binefăcătoare. Albia pârâului era situată la vreo 3-4 metri mai jos decât cota izlazului. Așa se face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește Iar deșteptată de pe prund Cireada satului pornește..." (Duiliu Zamfirescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu partea cea mai groasă a vergelei de la primul par apoi, prin mlădiere ușoară vergeaua de salcie șerpuia până se termina. Se lua altă vergea și alta, până când gardul era complet împletit, ajungând la înălțimea parilor. Era trecut bine de amiază, însă nu ne chema nimeni la masă. Oare uitaseră și mama și bunica să trimită după noi? Reparaserăm câțiva metri buni de gard și ieșise o treabă frumoasă. Bunicul își schimbase poziția: acum stătea în genunchi în fața gardului și continua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe la oameni și nu mă întorc decât seara, târziu... Copiii noștri rămân singuri, numai cu "îngerii păzitori". Ce să fac? Ce pot face? Trebuie să le aduc seara de mâncare și să le las și pentru a doua zi. La amiază nu pot veni acasă. N-am voie. Pauză, atât cât să apuc să mănânc. Mi se rupe inima când mă gândesc la copiii noștri, la faptul că trăiesc și cresc fără tatăl lor, fără stâlpul familiei. Acum ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tău nu le rupeai doar îți însemnai locul să le poți găsi când vei fi trist ce așezare a zorilor pe stiva de lemne din curte luai în brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și-ntre timp zorii deveneau amiază și lemnele pâlpâiau sub cuptorul în care se cocea pâinea ori cartofii timpul trecea prin fața ochilor noștri uimiți și dispărea în șura caldă încă multă vreme după ce apunea soarele noaptea regăseam sfiala mea în fața mării pe care n-o văzusem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de exemplu, i-aș spune ... Na, ce i-aș spune lui Eminescu? Cred că i-aș spune: Iertare că te banalizăm cu fiecare generație în parte ...! Că Eminescu, spre nenorocul literaturii române, a apărut la începuturile ei și nu la amiaza ei, complexînd-o. Acel complex, ca lumina stelei ce-a murit, ne urmărește încă ...! Ce i-aș spune lui Caragiale? Nene Iancule, ai cîștigat pariul, moftangiul român a umplut toate golurile din societate. Ce i-aș spune lui Ion Creangă, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Nistrului, cu îngeri de An Nou pe stil vechi Am pus punct acestei confesiuni. Punct și de la capăt? Alte puncte peste punte? Acupunctură? Suferă punctul ultim, inexprimatul... Suferă Inexprimabilul... Îl locuiesc în miez de iarnă, în miez de nuca, în amiază..." (Martie 2012, Galați-Iași) Gellu Dorian Eu am schimbat vreo cîteva străzi și doar două orașe în viața mea, dar cheful de a scrie poezie, nu... Acesta nu mi-ar fi dispărut nici în alt oraș din lumea asta. Dintre toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca odinioară, călătorind pe Dunăre, între Brăila și Galați... A.B.Primul volum v-a apărut în 1959, Ningea în Bărăgan, retipărit, cu unele adaosuri, în 1964, sub titlul Cantonul părăsit, volum premiat de Uniunea Scriitorilor. Au urmat Somnul de la amiază (1960) și Dincolo de nisipuri (1962). Se publica greu o carte? Era foarte greu să publici. În primul rând, pentru că trebuia să fii, într-o oarecare măsură, proletcultist. În volumul meu de debut sunt doar două povestiri bune, restul sunt niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
În plină Dakotă. O câmpie nemărginită, rece, ne Înconjoară. La data de 1 mai s-a terminat semănatul grâului de primăvară, care acum Începe să răsară. A Început semănatul ovăzului. În măsura În care Înaintăm Întâlnim suprafețe tot mai mari rezervate pășunatului. După amiază dăm de o șosea neasfaltată. Lucru neobișnuit, și voi nota porțiuni din SUA care nu au fost Încă asfaltate. Șoselele, În schimb, sunt joase fără șanturi, cu strat de pietriș peste care s-a trecut cu compresorul. Mergem astfel prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Probabil se Întâmplase ceva ce ajunsese În cercetarea poliției. A doua zi - 6 mai - pornim prin partea de nord a munților negri. Regiunea Își schimbă aspectul. Intrăm printre dealuri, În ale căror văi ici - colo se văd așezări omenești. Pe la amiază intrăm din nou În zona de câmpie. Ne oprim În localitatea Led, al cărui nume Îl poartă și cea mai mare mină de aur a Statelor Unite. Împreună cu alți vizitatori ne urcăm În vagonete și facem un tur În mină. La
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a despărțit de soțul 30.000 km prin SUA. 1935 1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 84 ei, mai cu seamă că acesta era poligam. A murit În satul ei natal și e Înmormântată În cimitirul rezervației tribului Shoshone. În cursul după amiezii ne continuăm drumul spre est. Străbatem acum o câmpie cu mici ondulații, al cărui teren În cea mai mare parte e luat În cultură. Jamestown, un oraș cu 8.000 de locuitori, aproape de fermecătoarea vale a râului James, caută să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai ales că seamănă așa bine cu tatăl său, atât la fizic cât și la pasiunea și Îndemânarea pentru agricultură. Mă conduce la hotel. Luăm masa Împreună și fixăm programul pentru a doua zi. În ziua de 3 Iunie, Înainte de amiază, vizităm facultatea, ferma, apoi departamentul (catedra) de economie agrară. Prof. Benet, șeful catedrei, aplică În general metoda de cercetare a departamentului de la Ithaca. Serviciul său de extensiune e foarte bine organizat. Am vorbit mai Înainte de grija ce o purta ca
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
trebuie uscate artificial. Deocamdată, cuvântul principal Îl are sfânta mână, cum spun chinezii. La despărțire ni se comunică că În rândul personalului stațiunii e și o româncă dar care azi 8 iunie n-a venit la serviciu. În cursul după amiezii continuăm drumul spre vest și ajungem din nou la Mississippi. Aci construirea unui pod nu a mai rentat, circulația e slabă, iar Mississippi e foarte larg. Așteptăm un vapor, Ferry-boat. Vaporul e din cea mai veche modă, nu are elice
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se ridică semeț muntele Humphreys (3.350 m) cu capul pleșuv, acoperit de zăpadă. Trecem pe lângă un fermier ce prășește un lan de cartofi. Are fixată pe tractor, ca și colegul său din Kansas, o umbrelă mare de doc. La amiază ajungem În orășelul turistic Cody (1.800 locuitori). În centrul orașului e statuia vestitului vânător de bizoni William Frederick Cody, căruia i-a rămas porecla de Buffalo Bill (Bill Bizonul). Pe când lucra la construirea liniei ferate „Union Pacific”, În calitate de vânător
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ferit de circulația automobilelor, așteptând cu farurile aprinse. Din fericire grosul norului s-a Îndreptat spre sud. Ne-am oprit puțin pentru a vizita imensa instalație pentru obținerea sării din apa lacului. Prin Nevada. Reno, orașul divorțurilor Am intrat la amiază În statul Nevada. Toată după amiaza nu Întâlnim nici o așezare omenească. Păduri de conifere, coaste abrupte, multe golașe, ochiuri de verdeață pe care pasc vitele. Doar o baracă de scânduri, un fel de 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof.
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
farurile aprinse. Din fericire grosul norului s-a Îndreptat spre sud. Ne-am oprit puțin pentru a vizita imensa instalație pentru obținerea sării din apa lacului. Prin Nevada. Reno, orașul divorțurilor Am intrat la amiază În statul Nevada. Toată după amiaza nu Întâlnim nici o așezare omenească. Păduri de conifere, coaste abrupte, multe golașe, ochiuri de verdeață pe care pasc vitele. Doar o baracă de scânduri, un fel de 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 114 mic bufet, În fața
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu vaporul. Vegetația e luxuriantă. Originală e Însă plimbarea cu ambarcațiuni al căror fund e de cristal. Se poate admira flora și fauna În plin ocean. Ghidul ne indică vegetația, fauna, adâncimea. Turul merită osteneala și dolarii. În cursul după amiezii, 26 August, părăsim Los Angeles-Hollywood trecem din nou printre portocali, Înaintăm spre vest prin Palomar-Pasadena. Acest oraș e reședintă de bogătași, iar pe muntele Palomar sunt instalate puncte de observație ale lumii cosmice. În afară de vegetația de până acum, străzile acestui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]