26,366 matches
-
oferi cele mai bune soluții pentru îndeplinirea lor. Între timp tânărul nostru, fiind o fire isteață, se emancipă repede. Cu efervescența caracteristică vârstei și a celor ce vor să realizeze ceva în viață, mai ales când destinul le surâde, se apucă serios de treabă. Vorbea la telefonul mobil cu orele, tocmai el care acum două luni nici nu știa de existența sa! Pe neașteptate sosi iarna. În prag de sărbători avu cea mai mare bucurie a vieții sale! Deveni tată! Într-
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
Autorului Creionașul năzdrăvan, a fugit din ghiozdan pentru că s-a supărat pe stiloul îngâmfat care, crezându-se star, i-a luat locul din penar. Ce să vezi, însă, la școală, rămas brusc fără cerneală, pe stiloul descărcat panica l-a apucat, neștiind cum se vor scrie de-acum lecții pe hârtie. Întristat peste măsură de așa încurcătură, întrebă prin preajma sa dacă știe cineva unde oare a plecat creionașul supărat. Sfătuiți chiar de penar, radiera și-un liniar, hotărâră să pornească creionașul
CREIONAŞUL NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384693_a_386022]
-
sfârșit. O perioadă, s-a încăpățânat să creadă asta,a tot așteptat un semn,un telefon ,un mesaj ,orice.... Și-apoi a înțeles.Chiar s-a sfârșit ! O cunoscuse în facultate ,mergeau ținându-se de mână ,făceau dragoste pe unde apucau ,începea o frază ,iar ea o termina . O lăsa să aibe întotdeauna ultimul cuvânt, fiindcă îi plăceau logica și inteligența ei , rămânea uimit la cât de repede găsea soluția pentru orice,deși el era cel cu matematica. Apoi viața i-
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
Se pare că ești chiar disperat ! „Dacă ai știi, cred că m-ai înțelege ! ” - Săptămâna trecută mi-a plecat un șofer ! Îți trebuie doar B-ul ,e o dubă mică ,Transporter ! Însă nu cred că o să lași catalogul și o să apuci volanul ! Șofer profesionist am mai avut ,dar șofer profesor ,niciodată ! Nu pare prea în regulă,de ce naiba te-ai mai chinuit prin facultate ? - Ca să câștig o pâine pe care s-o ungă unii cu magiun ! - Cum ?! Nu înțeleg ! - Nu trebuie
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
te tâmpește... Eu am fost aici de câteva ori. NU SPUNE NIMIC • Societatea e ca o cafea cu lapte... Nu mai poți despărți laptele de cafea și nici de zahăr. Dracul s-a jurat că nu există...! • Unii, când se apucă de însurat, nu se mai opresc. Omul sfințește locul inclusiv dependințele. • Orice meserie are șomerii ei (Vlad Nicolau). Dacă înveți din greșelile altora, le poți face mai ușor. • Vizitele la spital dăunează sănătății. • Poți să ai onoare și să n-
ZICERI (137/138) NIMIC & NU SPUNE NIMIC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382320_a_383649]
-
de oră, cât am vorbit pe faleză, iar prezența colegei ei de cameră în acele momente m-ar fi făcut să nu mă simt confortabil. În plus, la lumina becurilor din fața bufetului Semiramis, în dimineața întâlnirii noastre, nici nu am apucat să ne cunoaștem suficient de bine, pentru a ne face o părere unul despre celălalt, mai ales că eu am avut impolitețea de a sta în mașină, iar ea, în piciore, la adăpostul salciei. Mi-a răspuns că este de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
cu moț și a început să gândească el pentru toți și pentru fiecare, fără să îi consulte, să le ceară voie, sau să îi întrebe de vor, dacă îi doare sau nu,sau îi afectează necuviința lui. Când s-a apucat să mănânce fructele și semințele naturii, natura nu s- a supărat, ba chiar i- a mulțumit știind că în felul acesta în anul următor , curățată fiind, va rodi mai mult și mai bine. Făceau, de acum, mândoi parte din întregul
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
și din clipa aceea o bombă cu ceas a început să ticăie în capul omului și al planetei La început găsea așa de ușor pietrele de care avea el nvoie, chiar în gropile rămase la așezarea planetei, apoi s-a apucat să sape el gropi sfredelind pământul și lăsând în urma lui hăuri imense din care scotea pietre, ape și fel de fel de noroaie și gaze. Le a dat foc și a văzut că pot arde, le-a strâns și constrâns
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
cu ea. Astăzi, în parc, am avut impresia că fata pe care am luat-o de mână e chiar ea, vechea floare. Bolnavul X: Asistenta a scăpat cu viață. Florian: Mă bucur. Soția Bolnavului X: Adunați mai repede că ne apucă seara! Bolnavul X: (râzând) Florile! Soția Bolnavului X: Dacă nu ar fi aceste flori nu ați reuși să vă descurcați în viață. Bolnavul X: Suntem norocoși. Cine ne-ar fi dus într-o excursie pe Pământ din Eden? Soția Bolnavului
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
mici, cât pot înghiți odată, sau să-l fierb. Era întotdeauna o delectare să le privești! Cât de mici sunt, au simțul proprietății. Când prindeau un pește sau o bucățică de pește și dacă un alt pisic se repezea să apuce altă bucată de pește de lângă el, în timp ce mestecau, imediat își aruncau lăbuța cu ghearele scoase și o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai încape respect
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
-l lipi ca pe un afiș avangardist, peste gardurile știrbe și cenușii. Iar dacă uneori zâmbesc, colțurile gurii mele prudente nu depăsesc hotarul bunei-cuviințe, pentru că știu, le-ar fi de ajuns să zărească un singur firicel de fericire, ca să-l apuce și să-l deșire, răsucindu-l pe toate părțile cu curiozitate de coțofană, doar, doar, de-ar înțelege ce se ascunde în el. De aceea cântecul meu, cu prudența melcului ce urcă pe raza de lună, e gata să se
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
mereu în stoluri, în cârâieli asurzitoare. Majestatea Sa Iarna, care asista la un concert de jazz al vânturilor lățoase, se enervă la culme la auzul acestor cârâieli, spunându-i unui Fulgoi: - Ia vezi, ce-i cârâiala de-afară? Dar n-apucă să-și termine vorba că în salonul de gheață albastră, unde avea loc concertul, intră val-vârtej, călare pe mătură, Baba Cloanța Cotoroanța: - Văleleu, e jale, Majestate! - Ce-i cu tine, Cotoroanță afurisită? îi zise împărăteasa. Ți-a turbat potaia? - E
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
germană stabiliți în jurul Sibiu-ului s-au cunoscut în București unde au format o familie. Fiica lor, născută la începutul secolului trecut vorbea bineînțeles limba germană, a mamei. Dar și limba franceză folosită în familie și limba română uzuală. A apucat primul război mondial și admira de pe acoperișul casei zepelinul german care bombarda București. Când București a fost ocupat de dușmanul neamț, s-a dus pe acoperiș deși zepelinul nu mai era de vătut și, cu mâna pe inimă, a cântat
MAMĂ, SFÂNTĂ MAMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382419_a_383748]
-
Descoperi sălciile păstrând ceva frunze pe crengile delicat plângătoare. Pe lac, rațe sălbatice zăboveau a odihnă și așteptare. Doar puțini trecători matinali le aruncau resturi de pâine! Era prea devreme, aleea ce da înconjur apei era pustie. Își continuase promenada apucând spre podețul ce ducea pe insulița din mijlocul lacului. Îl aburcase mai greu decât în alte dăți, dar dăduse vina pe ceață. Noroc că se disipa, observase. Se pătrunsese de sentimentul solitudinii, când, deodată, privirile-i fură atrase de o
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
destul de uimit. Interesant era că refuzul îi stârnise admirație, nicidecum uimire ori supărare. Grăbise pașii. Și, când să scoboare podețul, întorsese instinctiv privirea. Descoperise că cel întâlnit dispăruse, iar pe toată insula nu se zărea nici țipenie de om. O apucase spre una din ieșirile din parc, ducând cu sine senzația că-și întâlnise... geamănul! Da! Da! Și încredințarea asta îi deschise în suflet șuvoiul unei energii nebănuite. Nu mai era singur! Referință Bibliografică: GEAMĂNUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
joc”, ca o ”sclavă a iubirii”, ”Sărut(ă) viitor cu alt noi!”. În ”sensuri cardinale” și-ntr-o ”decizie finală”, parcă tot așteptând-o-i spune: Te las, iubire, dac-așa ți-e vrerea Și fiecare pe alt drum s-apuce, Nu ai să vezi în urmă-acum durerea Căci, demn, eu voi purta această cruce!” În ”iluzii” angelice poeta se mai destăinuie... Din norii mei... raze de vis, Un răsărit e între noi, Privind, acum, la tot ce-i scris, Străbatem
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
după informații ulterioare, au făcut prăpăd, au devastat și distrus totul, inclusiv tapiseriile din stofă și catifeaua de pe pereți, sau tablourile cu valoare de patrimoniu care se găseau pe acolo. Mulți dintre ei erau în stare de ebrietate și se apucaseră să spargă geamuri, urlând și râzând în același timp. In fața sfatului erau postate două persoane care se uitau cu nepăsare la manifestanți. Erau un subofițer de miliție și un muncitor, membru al Gărzilor Patriotice, îmbrăcat în cunoscuta uniformă kaki
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
Fără să vreau ,mi-aduc aminte de un banc. Unul o întreabă pe nevastă-sa : - Dragă,unde ai pus cartea aceea, „Cum să trăiești o sută de ani ” ? - Am aruncat-o la gunoi . - Cuum ? Păi de ce ai aruncat-o ? - Se apucase maică-ta s-o citească ! Poate că orgoliile feminine se izbesc unele de altele cu mult mai violent decât cele ale unui ginere față de mama soacră. - Eu mă-nțeleg bine cu soacră-mea ,îmi confirmă ideea amicul Victor,cu care
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
Au urmat ceilalți, trecând în liniște, unul după altul pe lângă sicriu, unii atingându-i fața în semn de bun rămas, alții doar sărutând icoana de pe pieptul său. Apoi, s-au auzit comenzi scurte; fiecare știa ce are de făcut. Unii apucaseră sicriul, alții cereu “podurile”, afară, în curtea bisericii se înșirase deja o coloană de oameni, alții se îndreptaseră spre mașinile personale și apoi dricul cu întreaga procesiune se urni încet din loc. Pe drum, printre desele opriri, cotegiul se subția
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
alunecă încetinel în gang, tocmai când o siluetă își contempla producția în grafitti. Reperă în artist Pelerina de la Secție. Umbra înșfăcă punga cu tuburi-spray zbughind-o. Năucit de coincidențe, suferi de o afurisită de inerție într-atât încât nu mai apucă decât să urle ca sărit un Stai pramatie! Dar ea dispăruse precum un fum! Parcă nici n-ar fi fost, nu alta! Antonel, reîntors spre cotlonul unde lucrase făptura, percepu mirosul proaspăt de vopsele lansat de vaporii încă persistenți! Deci
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
i se părea chiar indecentă așa glumă azvârlită la poarta cimitirului din zona... Antonel plecase, lăsându-i pe dornicii de socializare să colporteze... să divagheze... să-și uite necazul personal al plății impozitelor... Băgând la cap adresa grădiniței, o și apucă într-acolo. Clădirea colorată strident - un mov durabil, se gândise probabil administratorul - era parcă luminată dintr-o latură de medalionul în graffiti în a cărei stea făcea șpagatul un A. Cunoștea zona, implicit reperele sociale. Doar era detectiv, nu?! Găsi
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
știre într-un ziar brașovean care anunța că: “Turnul clopotniță al Bisericii Fortificate din Rotbav s-a făcut mici fărâme sub privirile neputincioase ale localnicilor . A bătut ceasul de două ori, după care turnul s-a prăbușit, nu a mai apucat să bată și de celelalte 7 ori, să anunțe că e ora nouă”. Referință Bibliografică: DE LA HAMELN LA BRAȘOV/KRONSTADT ÎN PAȘI DE LEGENDĂ - fragment de roman / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
așteptând sărutul dulce. * Ah! Dar zorii vin în fugă nopții umbrele-i gonesc Și din visul ce mă poartă cu cruzime mă trezesc... Doar parfumul mai rămâne dintr-un vis suav și dulce Mâna-ntinsă spre fereastră încercând umbra s-apuce... * de Gabriela Mimi Boroianu 21.02.2015 Referință Bibliografică: Vis / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VIS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382582_a_383911]
-
născuți prin martie - aprilie, ceilalți prin iulie-august. În anul acela s-a hotărât să-mi facă o surpriză de 1 martie, ziua binecunoscută a mărțișorului. Singur acasă, deoarece fiind frig, încă nu începusem campania de pescuit pe mare, m-am apucat să torn niște plumb pentru sculele mele folosite la pescuit. Ocupat cu topirea materialului și turnarea lui în matriță, nu eram atent la ce făcea pisica care se tot învârtea pe lângă mine frecându-se de picioarele mele, parcă nu-și
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
cu sâni bine conturați sub costumul de baie dintr-o singură bucată, totul parcă pogorât dintr-un tablou renascentist. Undeva acolo sus cineva mă iubește. Am trecut în revistă rapid o mulțime de modalități de abordare, dar n-am mai apucat să pun vreuna în aplicare deoarece un glas minunat răzbi către mine dinspre ea: - Mă scuzați, aveți cumva o țigară ? Avea ochii verzi. Inima mea încetă să mai bată pentru câteva secunde în timp ce-i întindeam pachetul cu țigări scumpe, lăsându
FERICIREA ESTE UN CĂLUŢ DE MARE NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382590_a_383919]