6,377 matches
-
mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către nași, după botez
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei și Moldovei este obiceiul, numit "colăcime" (cumetria), ca părinții copilului să ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei și Moldovei este obiceiul, numit "colăcime" (cumetria), ca părinții copilului să ducă nașilor patru colaci, a doua zi de Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi tradiții românești amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În Bucovina, bradul, împodobit la moartea tinerilor, necăsătoriți, este dus de vătăjei (vornic sau vestitor) la înmormântare, "pentru a vesti nunta", apoi se îngroapă la capul mortului, lângă cruce, împreună cu "bățul de vătăjel". 347 La romani, exista același ritual al arborelui de moarte, reprezentat de chiparos sau de brad 348. Chiparosul era consacrat lui Pluton, zeul Infernului, iar bradul a devenit un apărător împotriva Diavolului. O legendă bucovineană prezintă bradul ca fiind copacul de care "Necuratul" se ținea scai pentru că era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unui cosmos care s-a supus, luând înfățișare umană, participând la momentele esențiale ale vieții. Semnificația primordială a universaliilor ontologice presupune ieșirea la viață a haosului, în-suflețirea lumii pre-creaturale. Zămislirea universului din apă, din foc, din lutul primordial sau ca arbore cosmic a avut loc în urma unui divorț ontologic dintre Bine și Rău, dedublarea fiind condiția sine qua non creației. Principiile originare, participante la taina creației, dobândesc viață nouă, odată cu plămădirea omenescului, luând chip și asemănare naturii umane. Semnul poetic nuclear
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
căsenii / S-o dau fetei mele N. (S-o dau feciorului meu N. )."73 Tot pentru a-l scăpa de "plânsori", femeile din Bucovina iau copilul în brațe, aruncă cu pâine și cu sare spre o pădure sau spre un arbore, zicând: "Bună vremea, pădure! / Dumneata ai fete / Și eu am feciori / Hai, ne-om încuscri / Și ne-om nemuri. / Ia de la feciorul meu / Plânsorile / Strânsorile / Întinsorile / Durerile / Și toate chinurile / Și neodihna / Și dă odihna / Și creșterea / Copacilor tăi / Feciorului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Apoi frumos s-o-mbrăcat /.../ Apoi flinta și-o-ncărcat, / Din bucium a buciumat, / Văile c-o răsunat, / Munții capu ș-o plecat / Și la dânsu s-o-nchinat; / Apele s-o tulburat, / Soarele s-o arătat..."119 Relația dintre om și codru (respectiv arbore) nu este constantă, liniară, uneori este antinomică, în funcție de trăirea sentimentului. În acest caz, dialogul dintre om și codru se bazează pe un paralelism negativ ("nimic nu ți-oi strica / Numa-o creangă"); antonomaza ("măria-ta") din adresarea directă inițială este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spațiul. Razele sale, în număr de șapte, corespund celor șase dimensiuni ale spațiului, punctul central reprezentând dimensiunea extracosmică. Ca inimă a lumii, Soarele este figurat în centrul roții zodiacale. Simbol al învierii și al nemuririi, Soarele reprezintă un aspect al Arborelui Lumii, al Arborelui Vieții identificat el însuși cu raza de soare.78 Ca simbol al învierii și al nemuririi, Soarele a fost considerat "fruct al Arborelui Vieții", așa-numitul "măr de aur". Se spune că Arborele Vieții are douăsprezece fructe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în număr de șapte, corespund celor șase dimensiuni ale spațiului, punctul central reprezentând dimensiunea extracosmică. Ca inimă a lumii, Soarele este figurat în centrul roții zodiacale. Simbol al învierii și al nemuririi, Soarele reprezintă un aspect al Arborelui Lumii, al Arborelui Vieții identificat el însuși cu raza de soare.78 Ca simbol al învierii și al nemuririi, Soarele a fost considerat "fruct al Arborelui Vieții", așa-numitul "măr de aur". Se spune că Arborele Vieții are douăsprezece fructe care reprezintă cei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
centrul roții zodiacale. Simbol al învierii și al nemuririi, Soarele reprezintă un aspect al Arborelui Lumii, al Arborelui Vieții identificat el însuși cu raza de soare.78 Ca simbol al învierii și al nemuririi, Soarele a fost considerat "fruct al Arborelui Vieții", așa-numitul "măr de aur". Se spune că Arborele Vieții are douăsprezece fructe care reprezintă cei doisprezece "sori", Arborele însuși fiind considerat un popas al soarelui. La încheierea unui ciclu, astrul solar vine să se odihnească pe "creanga de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reprezintă un aspect al Arborelui Lumii, al Arborelui Vieții identificat el însuși cu raza de soare.78 Ca simbol al învierii și al nemuririi, Soarele a fost considerat "fruct al Arborelui Vieții", așa-numitul "măr de aur". Se spune că Arborele Vieții are douăsprezece fructe care reprezintă cei doisprezece "sori", Arborele însuși fiind considerat un popas al soarelui. La încheierea unui ciclu, astrul solar vine să se odihnească pe "creanga de aur" a Pomului Vieții.79 Izvor al vieții și al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
el însuși cu raza de soare.78 Ca simbol al învierii și al nemuririi, Soarele a fost considerat "fruct al Arborelui Vieții", așa-numitul "măr de aur". Se spune că Arborele Vieții are douăsprezece fructe care reprezintă cei doisprezece "sori", Arborele însuși fiind considerat un popas al soarelui. La încheierea unui ciclu, astrul solar vine să se odihnească pe "creanga de aur" a Pomului Vieții.79 Izvor al vieții și al morții, soarele este întruchiparea luminii diurne, focul uranian, dătător de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zi al țăranului român, întrupându-se în destinul artistic al creației, fiind prezent în legende, basme, descântece, în diferite ipostaze ale desfășurării sale ciclice. Astfel, într-o primă legendă arhaică, soarele a foste creat odată cu luna, stelele și cometele, în arborele cosmic care s-a ridicat din apele primordiale. Într-o a două legendă mitică, soarele s-a născut dintr-un ou: "A fost un om și avea un ou. El a încuiat oul într-o ladă și altul știa. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai mare, / Scrisă-i sfânta sărbătoare, / Nimic nu-i bine-a lucrare."137 Pe de altă parte, mărul este un simbol solar. Potrivit unei legende mitice arhetipale, soarele a fost creat împreună cu luna, luceferii, stelele și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lună veche îți merge bine, e lucru cu temei și ține."185 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, luna apare ca făptură mitică, masculină sau feminină. Potrivit credințelor populare, luna a fost, la început, alături de soare și de stele, rod al Arborelui primordial care a răsărit din oceanul de ape sau, Dumnezeu (Fârtatul) a zămislit luna din aur: "a luat un boț de aur, a rupt dintr-însul mai multe bucăți și le-a aruncat pe cer. Din bucățile de aur aruncate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]