17,527 matches
-
și cu orașul. Putem spune că noua estetică la care se ajunge În perioada interbelică propune un nou discurs al transparenței, În sensul reținerii de către observator aunui Înțeles despre cum lucrează mașina (de locuit) din spatele fațadei, un acces direct vizual. „Arhitectul modern este continuatorul cubismului―, se citește În această afirmație concepțiaunei Întregi perioade despre spațiul continuu, practicabil În mai multe direcții, care nu poate fi separat de lucrurile pe care le Înconjoară, le traversează, le pătrunde. Factori ai schimbărilor 1. Spațiul
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
În loc să construim pe un teren de 1000 mp 10 case, ocupând tot terenul, putem clădi una singură, cu 10 etaje, economisind astfel o suprafață de 900 mp pentru străzi și grădini.― (Enescu: 1933) Pentru a răspunde noilor cerințe de igienă, arhitecții sunt nevoiți să reconsidere forma și chiar folosința arhitecturii domestice. Rezultă de aici deschiderea locuințelor către exterior , pentru favorizarea noului mod de locuire, În care preocupările pentru Însorirea spațiului locuibil devin din ce În ce mai evidente (de exemplu ferestrele nu mai sunt simple
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
și mici locuințe În imobile de mari dimensiuni. Așadar, este necesară găsirea soluțiilor pentru aducera În spațiul domestic al fiecăreia dintre aceste persoane, a acelor elemente esențiale unei vieți decente: lumină, aer (Sfințescu 1932: 175). Un exemplu ce arată preocuparea arhitecților și pentru această nouă categorie, este ansamblul de 6 pavilioane de locuințe Cuțitul de Argint-Filaret (1929), arh. Statie Ciortan, În care un pavilion, cu 38 de camere, este special conceput pentru funcționarii necăsătoriți. 3. Introducerea noțiunii de confort , sub diferite
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
să fie igienice și confortabile; să corespundă felului de viață al locatarilor. „Noțiunea de «bun de locuit» s-a schimbat dintr-o dată [...] Primele edificii care și-au schimbat Înfățișarea, deschizând astfel mărețe perspective, au fost casele de raport.― (Cantacuzino: 1934) Arhitecții epocii, atenți la schimbările sociale și la introducerea invențiilor tehnicii În habitat, sub titlul de confort, schimbă conceptul de stil de viață. Se vor vedea transformările ce apar În modul de trai al diferitelor categorii sociale, prin introducerea unor utilități
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
timp istoric diferit față de cel precedent, conștiință la care În mod paradoxal, a contribuit foarte mult chiar și discursul naționalismului În arhitectură. Cum are loc evoluția? Un rol important Îl are critica fațadei haussmanniene, la Începutul secolului În Paris. Atât arhitecții cât și locuitorii ajunseseră să nu mai agreeze aliniamentele monotone ale fațadelor. Totuși, după decretele din anul 1882 și 1902, sunt permiseieșiri din planul fațadei, reglementate lalățimea maximă de 80 cm. Aceste mici măsuri au Însemnat eliberarea din regula haussmanniană
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
fațadelor. Totuși, după decretele din anul 1882 și 1902, sunt permiseieșiri din planul fațadei, reglementate lalățimea maximă de 80 cm. Aceste mici măsuri au Însemnat eliberarea din regula haussmanniană, dând frâu liber creației jucate a fațadelor (Eleb / Debarre 1995: 251). Arhitecții români școliti la Académie des Beaux-Arts din Paris (Petre Antonescu, N. Ghica-Budești, Duiliu Marcu, Roger Bolomey, G.M. Cantacuzino, Horia Creangă, N. Nenciulescu, Paul Smărăndescu, Leon Stern, Horia Teodoru etc. ), Își Însușesc acest mod nou de gândire a fațadelor și-l
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
interbelică bucureșteană, acest element este transpus În liniile și unghiurile drepte carcateristice limbajului modern, un fel de revenire la ―bay-window. Are un rol esențial În plastica oricărei compoziții de fațadă modernă, acest element fiind mijlocul cel mai răspândit folosit de către arhitecți. Însă o diferență esențială față de Încercările precedente este că Întotdeauna acest element, are o funcțiune clară, „umflarea utilului peste măsurautilă nu poate da o formă― (Cantacuzino / Doicescu: 1939), nefiind doar un element de plastică a fațadei. Veranda Reprezintă o galerie
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
acoperișul-terasă, curteaalveolă. Toate aceste trei elemente (de direcție orizontală) au fost importate tot din lumea franceză, primele două ca elemente definitorii pentru limbajul modern și cel de-al treilea, din nou, ca răspuns la monotonia fațadei haussmanniene. Critica modelului: „Noi arhitecții, știm ce dificultăți Întâmpinăm cu clienții noștri, care vor casa la modă cu terassă, dar care se plânge că apele desghețului sau ploilor 84 pătrund prin plafoane; așa că suntem siliți a acoperi aceste terasse cu Învelitori joase de tablă, sau
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
negarea, absența locului, În timp ce arhitectura topografică Înseamnă mai degrabă o „domesticire―, o „cultivare― a sitului, după cum afirmă Kenneth Frampton. În afară de considerente ce țin de latura contextuală și ecologică, o altă calitate importantă a acestui tip de arhitectură, pe care mulți arhitecți o consideră primordială, este capacitatea acesteia de a face fa ță mediu lui În cont inuă s chimbar e. Această capacitate se datorează ambiguității și caracterului difuz al peisajului, ce permit interpretări mai flexibile ale diferitelor situații. Zaha Hadid afirma
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
nu sunt numeroase, explicația acestui fapt fiind foarte simplă: este vorba de reticența față de acest tip de intervenție În rândurile populației. De aceea exemplele importante, demne de luat În considerare În majoritatea cazurilor, sunt clădiri reprezentative ce au ca autori arhitecți de renume. Amprenta stilului fiecărui autor este mult estompată În perceperea produsului final, datorită faptului că relațiile rezultate În cadrul proiectului sunt mai importante decât obiectele În sine. Scurtă Încadrare istorică a tipologiei Secolul al XX-lea este relevant În discuția
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
unei noi tipologii. Această tendință a Început În 1926, odată cu influența gândirii novatoare a lui Le Corbusier: acoperișul terasă prin care se recâștigă terenul ocupat de clădire, promenada arhitecturală, clădirea detașată de pământ, relația deosebită dintre arhitectură și peisaj. Alți arhitecți de renume au avut de asemenea o contribuție importantă În domeniu, prin diferitele abordări legate de arhitectură, peisaj și relația dintre cele două: Frank Lloyd Wright a explorat arhitectura organică, planul liber al lui Mies van der Rohe, viziunea lui
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
de Moura, Enric Miralles, Antoine Predock, Foster and Partners, UN Studio, OMA, MVRDV, FOA, Morphosis, Mecanoo, Weiss & Manfredi, Snøhetta și mulți alții. Formele arhitecturii topografice Referitor la modul de concepere a acestui tip de arhitectură, se constată faptul că fiecare arhitect are propria abordare, creându-și un concept propriu. O parte din arhitecți pornesc de la idei simple, În timp ce alții au o abordare mai sofisticată, dar În mod surprinzător, În final rezultatele pot fi similare, aparținând aceleiași tipologii. Din punct de vedere
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
MVRDV, FOA, Morphosis, Mecanoo, Weiss & Manfredi, Snøhetta și mulți alții. Formele arhitecturii topografice Referitor la modul de concepere a acestui tip de arhitectură, se constată faptul că fiecare arhitect are propria abordare, creându-și un concept propriu. O parte din arhitecți pornesc de la idei simple, În timp ce alții au o abordare mai sofisticată, dar În mod surprinzător, În final rezultatele pot fi similare, aparținând aceleiași tipologii. Din punct de vedere conceptual, putem enumera câteva cuvinte cheie , rezultate atât din teorie și filosofie
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
eș t er a a fost primul adăpost al omului, În contextul de față ne referim la acele spații care dețin calități arhitecturale. Din această categorie face parte Chichu Art Museum din Naoshima (Fig. 6, Fig. 7), construit Între 2000-2004, arhitect Tadao Ando, unde autorul simte chemarea pământului, a naturii, odată cu explorarea inițială a sitului. Pentru a păstra intact peisajul și panoramainsulei, Ando folosește metoda excavării pentru a modela spațiul. El creează astfel peșteri artificiale, În care lumina, venită direct din
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
considerente ecologice. „Fiecare clădire este ca o specie crescută pentru un anume ecosistem, ca un antidot la globalizarea omogenă― afirmă Alejandro Zaera-Polo. FOA nu Își impun stilul; ei Încearcă să devină localnici ai fiecărui sit În parte. În viziunea lor, arhitectul nu mai joacă rolul eroic al artistului, ci construiește ceea ce se ivește din pământ. Ei evidențiază formele latente, care au făcut parte din peisaj de la bun Început și Încearcă să lase clădirea să crească de la sine. Un alt exemplu, care
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
evidențiază formele latente, care au făcut parte din peisaj de la bun Început și Încearcă să lase clădirea să crească de la sine. Un alt exemplu, care se Încadrează În această categorie, este City of Culture of Galicia din Santiago de Compostela, arhitect Peter Eisenman (Fig. 13). Acesta este probabil cel mai mare proiect de acest gen de până acum, aflat Încă În construcție. Proiectul se dezvoltă pe conceptual de palimpsest, Eisenman suprapunând aici trei straturi (Fig. 12). Primul strat reprezintă planul centrului
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
justificat să considerăm că Modernismul a fost nedrept În sentința dată? Cea mai auzită voce pe acest subiect, Adolf Loos , sintetizează În eseul Ornament și crimă din 1907 o atitudine privitoare la ornament ce Începea să se facă simțită printre arhitecții momentului: „Ceea ce face ca epoca noastră să fie atât de importantă este incapacitatea sa de a produce un ornament nou.― (Loos 1907: 30, tr.n.) În această frază, Loos rezumă câteva aspecte esențiale privitoare la modul de a percepe ornamentul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
fi adoptate. Ele identifică existența crizei dar nu sugerează și o posibilă soluție de depășire a acesteia. Renunțarea la ornament s-a dovedit a fi singura soluție posibilă. Radicalitatea Modernismuluia scos ornamentul din practica architecturală dar mai ales din limbajul arhitecților. Timp de mai bine de un secol, acesta a rămas subiect tabu. În ultimii ani Însă, se observă o reapariție a sa În fome noi și de o varietate fără precedent. Dar un aspect demn de remarcat este faptul că
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
rațională, ci a ieșit inconștient la suprafață. De aceea el este cu siguranță În acest moment capabil să reflecte cultura actuală. El este produsul acesteia și, prin urmare, În acord cu ea. Apariția ornamentului contemporan, neconștientizată și deseori neasumată de către arhitecți, arată o ruptură Între modul În care este gândită problema și modul În care este trăită. În plus, atrage atenția asupra importanței contribuției subconștientului În conceperea obiectului arhitectural. Răspunsul la impasul ornamentului nu a stat În rațiune, ci În subconștient
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
acestuia, cel nou e forțat să se justifice prin funcție. Dar consider că Moussavi merge pe o pistă greșită. Funcția ornamentului nu poate fi Înțeleasă ca funcție tehnică În cadrul clădirii. Luând ca exemplu Institut du Monde Arabe din Paris a arhitectului Jean Nouvel, nu putem spune că ornamentul are funcția de parasolar, chiar dacă parasolarul are și rol ornamental. Ornamentul are funcția de ornament, chiar dacă nu este În acest moment foarte evident În ce constă ea. Reapariția ornamentului este argument suficient pentru
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
lumea sa prin procesul de muzeificare, Își pierde forma inițială de ființare și prin aceasta esența, nu face chestionabilă chiar posibilitatea existenței artei contemporane Într-un muzeu (deci a noțiunii de muzeu al artei contemporane)? Într-o primă instanță, ca arhitecți, am putea fi tentați să asociem conceptul de muzeu de artă contemporană exploziei numărului de muzee din anii 1970, multe dedicate artiștilor În viață, dar acest aspect nu poate rămâne În afara chestiunii, mult mai dilematice, a transformării artei de-a
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
o continuă creștere, realitatea urbană a secolului al XXI-lea este constituită radical din doi poli: insule de dezvoltare accelerată și spații În declin. Cele din urmă pot atrage decrepitudinea a regiuni și orașe Întregi. Această polarizare Îi Împovărează pe arhitecți și urbaniști cu o nouă responsabilitate, Întrucât planificarea urbană se află nepregătită pentru noile cerințe asociate declinului urban: nu este Înzestrată nici cu experiența ori viziunea potrivită, nici cu metodele sau instrumentele de lucru adaptate noilor problematici, ele Însele neclare
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
act de populare, de apropriere și edificare a unor noi zone. Dar, odată cu stagnarea sau scăderea economică și demografică, ideea de colonizare Își pierde legitimitatea, astfel Încât edificarea nu mai este un scop, ci devine un punct de plecare. Philipp Oswalt, arhitect și publicist german, inițiatorul proiectelor ― , vorbește despre noțiunea de postarhitectură și pune În discuție modul În care este perceput ceea ce deja există și cum poate fi el utilizat, convertit sau chiar eliminat. În același timp, În contextul unui regres evident
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
domina dezvoltarea populației globale. Cercetări recente În ultimii ani au fost Întocmite numeroase studii, ce analizeză chestiunile sociale și economice care au condus către migrarea populației sau chiar către abandonul anumitor zone (Downs: 1997; Beauregard: 2003). Începând din anul 2004, arhitectul Philipp Oswalt investighează această stare de criză și definește problematica regresului orașelor, prezentând, pe baze statistice, gravitatea situației și indentificând factorii determinanți ai fenomenului. În același timp, asociația nordamericană de arhitecți Shrinking Cities Group a elaborat o analiză empirică a
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
zone (Downs: 1997; Beauregard: 2003). Începând din anul 2004, arhitectul Philipp Oswalt investighează această stare de criză și definește problematica regresului orașelor, prezentând, pe baze statistice, gravitatea situației și indentificând factorii determinanți ai fenomenului. În același timp, asociația nordamericană de arhitecți Shrinking Cities Group a elaborat o analiză empirică a treizeci de orașe, clasificându-le printr-un număr de criterii, cum ar fi: inovația, implicarea comunității, dezvoltarea durabilă ș.a. De asemenea, rețeaua SCIRN (the Shrinking Cities International Research Network), analizează cauzele
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]