8,235 matches
-
851. Savantul român aduce, deci, dezbaterea înspre social și societatea umană, considerându-le supuse acelorași principii universale. Devenirea lumii create de om se face după aceleași reguli după care devine însuși omul. Dacă Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea sa, și noi oamenii creăm lumea noastră, a organizării sociale, după chipul și asemănarea noastră. Georges Bataille confirmă legătura dintre evoluția expansionistă, infinită, a lumii materiale, fizice, și evoluția în aceleași cadre a lumii sociale. El insistă asupra faptului că
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acelorași principii universale. Devenirea lumii create de om se face după aceleași reguli după care devine însuși omul. Dacă Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea sa, și noi oamenii creăm lumea noastră, a organizării sociale, după chipul și asemănarea noastră. Georges Bataille confirmă legătura dintre evoluția expansionistă, infinită, a lumii materiale, fizice, și evoluția în aceleași cadre a lumii sociale. El insistă asupra faptului că: "Nu există în plan general creștere, ci numai, sub toate formele posibile, o luxoasă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
studiu științific al naturii umane"855. Este de așteptat, în viitor, o teorie unificatoare ale celor două câmpuri importante ale vieții umane - lumea fizică, natura și societatea. Deocamdată, în judecarea și analiza economică, plecăm în lipsa unei demonstrații, de la nivelul de asemănare flagrantă a celor două lumi și considerăm omul ca aflându-se în centrul vieții sociale, dar și al lumii fizice, materiale. În consecință, putem discuta despre un darwinism social 856. De asemenea trebuie să vedem în ce măsură principiile pe care și-
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mult1135. De altfel, socialiștii au considerat întotdeauna că avuția națională este ceva asemănător unui tort din care fiecare fură câte o felie, repede, fără ca ceilalți să realizeze că se întâmplă. Este un gen de viziune statică care aduce mult la asemănări cu epoca Evului Mediu, în care economia nu creștea de la o perioadă la alta și în care averile, cam aceleași, erau moștenite pe termene nedefinite de către aceiași oameni. Este acum mai mult decât clar de ce socialismul practic nu a reușit
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din Decembrie 1989, când foștii spioni ruși, cu școli la Moscova și soții rusoaice, au pus mâna pe putere. Ce șanse să ai cu acești oameni? Societatea românească de azi le seamănă, pentru că ei au creat-o, după chipul și asemănarea lor. Nimeni nu mai reprezintă nimic pentru nimeni. Fără reguli, fără scrupule, fără milă. De aceea, a vorbi despre România este o întreprindere extrem de dureroasă. Este ca și cum ai iubi o femeie foarte mult și ea te-ar înșela în permanență
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru dumneavoastră, stimate Calistrat Costin? C.C.: Teatru a însemnat ceva... acum nu mai înseamnă. O seamă de decepții și deziluzii m-au vindecat de fascinația "cutiei magice"... Ciudat, între "viața teatrală" și "teatrul vieții", mi s-a revelat o anume asemănare... V.P.: Convins că până la capătul firului vieții, tot Poet rămâneți, gândul mă duce la Baudelaire, Henri Michaux, Allen Ginsberg, Esenin, Georg Trakl, Venedikt Erofeev, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu și mulți, mulți alți scriitori care au consumat alcool și droguri. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mă va duce la Londra, la Florența și în Rhodos. Sunt un privilegiat, nu-i așa? V.P.: Dacă ar veni Iisus pe pământ ce I-ar cere lumea? Bani, autografe? O.G.: Fiecare i-ar cere ceva, după chipul și asemănarea lui. Noi cerem doar, ar fi cazul să mai și dăruim. V.P.: Vă mulțumesc, stimate Ovidiu Genaru. A fost o încântare pentru mine să purtăm acest dialog. Iași-Bacău, 2014 Comentarii critice "Între cei care au instaurat un nou climat al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dormit tu, o, Iluzie! DE FOARTE DEPARTE De foarte departe se vede: carnea mea fumegă miroase a busuioc atât de străvezie atât de inexistentă ea susține alergarea la jocurile olimpice susține lectura din autori apocrifi De foarte departe se vede: asemănarea mea desăvârșită cu Tatăl de el îmi amintesc bătrânii heruvi avertizându-mă: carnea ta miroase a busuioc și a mort viu atât de străvezie atât de inexistentă De foarte departe se vede: acest vers este cel mai egoist din câte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
economic al unei crize economice. * * * Chiar dacă la prima vedere pare un fapt cu totul întâmplător de cele mai multe ori este neglijat sau chiar desconsiderat -, merită să amintim că între viața economică a unei societăți și viața oricărei persoane există o mare asemănare. În mod concret ne referim la aspectele crizei economice comparându-le cu unele crize la care este supus organismul uman. Crizele economice reprezintă o tulburare în echilibrul economic al unei țări (sau în condițiile actuale, pe plan mondial). În organismul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și Albești. Orașul Mangalia a fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma "Mangalia" apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
și portret fizic (prosopografie), în timp ce portretului care vizează singularul, îi răspunde caracterul care vizează un tip, descrieri de lucruri, de locuri (topografie și peisaj), de timp (cronografie), de animale și plante. Montajul în paralel (descrieri consecutive sau alternative, fondate pe asemănare sau opoziție) este una din tehnicile recomandate, împreună cu hipotipoza (expunerea vie a obiectului, adus în prezent și însuflețit prin munca stilistică a oratorului sau a scriitorului) și tabloul (punere în situație, regrupare în jurul unui motiv sau personaj principal) (Adam 1993
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie, pentru a-i măsura după criterii de asemănare sau diferențiere. Acest fapt duce la "categorizări sociale", iar atunci când categorizarea socială este negativă, aceasta devine o sursă a rasismului, a intoleranței și a prejudecăților. "Categorizarea socială poate duce la asocieri mentale și emoționale pe baza a trei factori: diferența
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se poate constitui Comunicarea Interculturală în paradigmă pentru managementul diversității. Capitolul 3 Managementul diversității 3.1. Delimitări conceptuale și prezentare generală Diversitatea conform unei definiții din dicționar este "a face diferit, a fi diferit". Diversitatea ne vorbește despre diferențele și asemănările noastre. Presupune o gamă largă de diferențe dintre angajați, inclusiv de rasă, sex, vârstă, etnie, abilități fizice, orientare sexuală, educație. Diversitatea se referă la toate aspectele în care indivizii diferă unii de alții. Acestea includ o serie de caracteristici personale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sau să se uite pe unde merg. Am tras concluzia că de fiecare dată când oamenii se vedeau nevoiți să încetinească pasul sau să se oprească era pentru că indicatoarele nu erau suficient de funcționale. În felul acesta am învățat despre asemănările dintre oamenii care merg pe jos și șoferii care conduc - cel mai bun indicator, în ambele cazuri, este acela care poate fi citit repede și care este amplasat în așa fel încât să fie citit din mișcare. Și singurul mod
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
curbe de diferite grosimi, în poziții care sunt cele mai caracteristice practicării fiecărui sport. . În 1996, cu ocazia centenarului Jocurilor Olimpice, pictogramele au fost astfel realizate încât să reprezinte un om puternic și totodată grațios. Dacă privim cu atenție, putem găsi asemănări ale posturii cu cele descoperite pe amforele grecești. Pentru Sydney 2000, pictogramele au fost special concepute în vederea celebrării Olimpiadei noului mileniu, cu scopul de a deveni un ajutor de necontestat pentru spectatori, sportivi și oficiali. Ca un element specific civilizației
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ale sunetelor, care să reproducă sunetele înseși. Între liniile și punctele care se adresează privirii și sunetele care se adresează urechii nu există nici un raport natural. Liniile și punctele nu reprezintă sunetele, fiindcă între unele și altele nu există nici o asemănare, ci traduc într-un limbaj convențional o întreagă serie de comenzi pe care muzicianul trebuie să le respecte dacă vrea să reproducă notele și suita lor cu nuanțele și ritmul potrivite. Dar ce vede de fapt muzicianul cînd se uită
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Loviturile separate de intervaluri mai lungi sau mai scurte, apropiate și precipitate, izolate sau dublate, produc sunete identice. Ele invocă totuși o suită de sunete de înălțime și intensitate diferite. La fel și cuvintele care, în sine, nu au nici o asemănare cu ariile pe care le acompaniază. Nu ne vom mai mira dacă vom observa că ritmul, ca și cuvintele, ne amintește nu sunetele, ci maniera în care le-am descompus succesiunea. În înseși cuvintele, ritmul joacă, poate, rolul principal în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
au găsit pur și simplu aici ceva ce le aparținea și care se rătăcise. Prin aceste caracteristici, societatea actorilor ori cea a credincioșilor seamănă cu un grup de muzicieni, încît memoria colectivă ar putea fi descrisă în același mod. Această asemănare ține poate, în parte, de faptul că, chiar dacă nu auzim pe moment nici cîntece, nici instrumente în biserică sau la teatru, totuși muzica a ocupat și ocupă încă un loc important în acest gen de adunări. De fapt, în ciuda acestor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în sine, fiind abstras dintr-un întreg ansamblu de influențe exterioare care constituiau adevărata cauză. Trebuie ca, dacă faptul se reproduce în prezent, el să se explice prin aceleași cauze, care să acționeze și acum. (Același rol îl are și asemănarea: ne gîndim la o similitudine între două obiecte.) Nu se poate explica nimic dacă nu se arată că această contiguitate dintre obiecte rezultă dintr-o legătură cauzală. Dar atunci trebuie să adoptăm punctul de vedere al unei gîndiri colective, singura
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și l-ar fi amintit cu aceeași exactitate, dar n-ar fi ocupat un asemenea loc în memoria sa. Secolul al XVIII-lea, dar secolul al XVIII-lea trăit, în care a circulat cu adevărat gîndirea sa, îi va revela asemănarea profundă cu bunicul său. Așadar cadrele colective ale memoriei nu se reduc la date, nume și formule, ci reprezintă curente de gîndire 49 și experiență 50 în care regăsim trecutul nostru, deoarece a fost traversat de acestea. Istoria nu înseamnă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a le așeza în cadrele 73 în care istoria dispune evenimentele, cadre care rămîn exterioare față de grupuri, și de a le defini opunîndu-le între ele. Asta înseamnă că istoria este interesată în primul rînd de diferențe și face abstracție de asemănări, fără de care nu ar exista totuși memorie, deoarece ne amintim numai faptele care au ca trăsătură comună apartenența la aceeași conștiință [sau, altfel spus, istoria privește asemănările superficiale și neglijează diferențele profunde. Astfel, în ciuda diferențelor spațiale și temporale, ea reduce
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
că istoria este interesată în primul rînd de diferențe și face abstracție de asemănări, fără de care nu ar exista totuși memorie, deoarece ne amintim numai faptele care au ca trăsătură comună apartenența la aceeași conștiință [sau, altfel spus, istoria privește asemănările superficiale și neglijează diferențele profunde. Astfel, în ciuda diferențelor spațiale și temporale, ea reduce evenimentele la termeni aparent asemănători], ceea ce-i permite să stabilească legături între ele, ca niște variații pe aceeași temă. Numai așa reușește să ne prezinte o viziune
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sînt în prezent divizate, cum spunea Leibniz, reprezintă un fel de materie socială divizibilă la infinit, după cele mai diverse criterii 76. Să analizăm acum conținutul multiplelor memorii colective. Nu vom spune că, spre deosebire de memoria istorică, memoria colectivă reține doar asemănările. Ca să se poată vorbi de memorie, trebuie ca părțile perioadei acoperite de ea să fie diferențiate într-o anumită măsură. Fiecare grup are o istorie, în care se disting figuri și evenimente. Ceea ce ne frapează este însă că, în memorie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
scurtă decît aceasta. Ea prezintă grupului un tablou al lui însuși, care, fără îndoială, se derulează în timp, fiind vorba de trecutul său, dar astfel încît să se recunoască întotdeauna în imaginile succesive 81. Memoria colectivă este un tablou al asemănărilor, și e normal ca ea să fie convinsă că grupul rămîne același, deoarece își fixează atenția asupra grupului, iar, de fapt, numai relațiile sau contactele acestuia cu cele-lalte s-au schimbat. Dacă grupul este mereu același, înseamnă că schimbările 82
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dacă grupul, în măsura în care se întoarce spre sine însuși, se înțelege pe sine prin amintiri și se izolează de celelalte, n-ar tinde să se închidă într-o formă relativ imobilă? Este, fără îndoială, sub in-fluența unei iluzii cînd consideră că asemănările sînt mai puternice decît diferențele, dar îi este imposibil să-și dea seama de asta deoarece imaginea pe care și-o făcea altădată despre sine s-a transformat treptat. Dar, indiferent dacă acest cadru s-a lărgit ori s-a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]