7,814 matches
-
calul; lansat în goana mare, vehiculul trece peste om și animal, rupându-și osia. Calul e omorât pe loc; printr-o întâmplare providențială, surugiul, apărat de corpul calului, nu e decât mototolit și lovit. Ne repezim să-l ajutăm pe bietul om leșinat și zăcând la șase pași în urma vehiculului. Câteva frecții, câteva guri de coniac bătrân îl readuc la viață. Trecătorii contemplau scena; unul măcar nu ne dă ajutor; fug dacă îi chemăm; n-am fi crezut nicicând că există
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pușca vânătorului. Capitolul 4 De la Galați la Iași prin valea Bârladului Primele vâlcele moldovene • Tecuci • Orașul, un titlu abuziv • Un lup, semn rău • Furtună înspăimântătoare • Un fiu al lui Iacob • Bârlad și Vaslui • Porci și orătănii • Turnul Pompierilor • O locomotivă • Bieții țărani! • Panorama Iașului • Monumente, poziție admirabilă • Promenade • Moravuri • Israeliți, camătă, agiotaj, o fizionomie curioasă Părăsind Galațiul, suntem siliți să reluăm jalnicul drum pe care l-am descris când am ajuns de la Brăila. Aproape de Siret, punct de intersecție, drumul spre Iași
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
poate fi dată acestor cocioabe infecte? Bisericile înseși, atât de cochete în Valahia, nu sunt aici decât niște triste maghernițe. Țăranul valah e departe de a fi fericit, dar e de o sută de ori mai puțin de plâns decât bieții oameni din valea Bârladului. Fie ca vorbele spuse aici să nu fie luate drept declamație zadarnică și să ni se arate recunoștință că nu insistăm asupra acestor realități sfâșietoare. Ni s-a întâmplat să vorbim cu persoane de seamă; întrebam
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de la București încoace, încât ne-am împăcat cu această mică neplăcere; ce-am putea face și la ce bun să ne supărăm? E obiceiul țării, spre marele avantaj al furnizorilor; hrana cailor nu costă astfel nimic. În pofida asprei lor meserii, bietele animale nu mănâncă decât iarbă veștejită sau de baltă; dar loviturile de bici sunt un excelent imbold, cu ajutorul căruia cele mai slabe mârțoage o iau nestăpânit la galop. Nu e de mirare deci că atâția cai se prăbușesc și că
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sau de coji, agățat de gâtul lor printr-o curea mare. Dacă țâncul plânge, ele îl aduc la sânul lor cu o singură mișcare a mâinii, îl alăptează și, de îndată ce adoarme, îl reașează pe spinare, apoi își continuă greaua trudă. Bietele creaturi sunt istovite și îmbătrânesc înainte de vreme făcând această muncă zdrobitoare. Câte femei de douăzeci și cinci de ani, încrețite de riduri, ofilite, abătute! Inspiră milă când le vezi, aplecate sub povară, târându-se în fiecare dimineață la piață pentru a le
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
apucă de ea88." Popa de la oraș e ceva mai învățat, un pic mai în largul său; dar se resimte de pe urma atmosferei în care trăiește; se amestecă în intrigile de familie și devine lingușitorul stăpânului care îl hrănește. Într-un cuvânt, bietul popă de la sat, cu fața pârlită, cu mâini bătătorite merită să i se dea preferință. Popii poartă o tocă și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aceste locuințe se găsesc două case de toleranță. Popa merge cu îngăduința până la a le permite obișnuiților să treacă prin cimitir. La fiecare șase luni, percepe, cu un splendid sânge rece, produsul chiriei și îl varsă în cufărul bisericii sale. Bietul popă! Îl plângem sincer și nu avem cuvinte severe decât împotriva celor care tolerează ca un preot să fie silit să se coboare atât de mult! Cât privește moravurile înaltului cler, vor putea fi judecate după istorioara care urmează. Era
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aceste imputări, tânăra femeie plecă la țară. Cine fu foarte uluit? E vorba de pastorul de nemângâiat, ce își căuta peste tot oița rătăcită. Soțul, prefăcându-se înduioșat, lăsă să i se smulgă promisiunea unei ultime întâlniri; indică ascunzătoarea fugarei. Bietul prelat fugi acolo cu toată viteza cailor săi. Abia ajunse, că intră soțul, înarmat până-n dinți, reproșează seducătorului încercările sale de a desfrâna o femeie cinstită (sic) și declară că vinovatul nu va ieși viu fără a plăti o amendă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pentru totdeauna, victimă a unei duble și insațiabile pasiuni. Ca istoric fidel, să adăugăm că preoteasa dezolată fugi în oraș cât de repede îi permitea calul pentru a aduce doctori. Era noapte; nu găsi. O căruță mizerabilă îl aduse pe bietul centaur la spital. Mare vâlvă a doua zi; se pretinse că frumoasa preoteasă își otrăvise premeditat amantul cu o ceașcă de cafea; arestată, încarcerată, interogată, nu fu pusă în libertate decât după autopsia cadavrului, care dovedi ruptura unei artere. Ea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
oamenii lor și afecțiunea respectuoasă a acestora pentru superiorii lor, să lăudăm avantajele reciproce ale acestei încrederi înseamnă să vorbim o limbă necunoscută. E de-nțeles; soldatul nu e decât un țăran, iar țăranul e aproximativ un sclav. Totuși acest biet soldat are calități prețioase; e supus, inteligent, sobru, răbdător, solid și mărșăluitor de nădejde. Regiunile montane dau bărbați foarte frumoși. Înălțimea medie a armatei e mai mare decât cea a armatei franceze. Bine conduși, acești oameni vor prețui cât cei
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
un an, noua lege funcționă, spre satisfacția servitorilor buni, dar ea stingherea fie pofte arzătoare, fie o mărinimie cu atât mai ușor de exercitat cu cât era puțin costisitoare. Astăzi legea e călcată în picioare și regimul bunului-plac a reînflorit. Biată armată, din care ar fi fost atât de ușor să se facă ceva cu puțină bunăvoință, spirit de guvernare și respect pentru legalitate! La ce lecții aspre nu este expusă, ca dovadă asprul eșec de la Costangalia? Armata se împarte în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
necesare, victimă poate a unei reputații ridicole, convenea la fel de puțin cererilor legitime ale celei de-a doua căsătorii ca și datoriilor laborioase ale celei dintâi. Partida era prea frumoasă ca să nu fie jucată de către seducătorul nostru aflat la pândă, iar bietul soț fu adăugat cu ușurință lungului catalog al aleșilor din București. El o află; e cum nu se poate mai rău. Avea ca ordonanță un om fidel și devotat căruia îi promise o sută de ducați cu condiția de a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
e cum nu se poate mai rău. Avea ca ordonanță un om fidel și devotat căruia îi promise o sută de ducați cu condiția de a-i surprinde pe amanți; și... o sută de lovituri de baston dacă nu reușea. Bietul servitor, de două ori stimulat de această perspectivă, prieten al ducaților pe cât de dușman al loviturilor de baston, se puse imediat să execute ordinul cu un zel plin de înflăcărare. Însemnă întrevederile, le socoti durata, culese indicii din belșug, dar
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
său, la ordinea publică? La bordul unui vapor al companiei austriece se găsea un călător ce urca Dunărea pentru prima dată. Servitorul său, trecut la clasa a doua (nu există clase inferioare), se așeză la ora mesei la masa comună. Bietul băiat nu asistase niciodată la un asemenea festin și devora cu poftă. Stăpânul său îl vede, îl smulge de la masă și începe să-l lovească cu o violență neobișnuită. Căpitanul sosește la strigătele nefericitului și i-l răpește călăului său
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
practică oribilă e o crimă detestabilă: aici nu e decât o caracteristică a moravurilor, un talent productiv. Să ne oprim, lista ar fi prea lungă; nu cerem bunăvoință decât pentru anecdota următoare. Se va vedea în ea cum noi ceilalți, bieți oameni din Occident, nu mirosim a bine aici, în sensul literal al cuvântului. Avea loc un botez într-una din cele mai bune case din București. Era iarnă; nou-născutul, un băiat mare, bine făcut, începu să scoată țipete ascuțite când
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
76 Aceste arii așa-zis locale, aceste orchestre cunoscute drept maghiare se datorează unor adevărați lăutari; acest lucru nu e valabil doar în cazul Mehadiei, ci în cel al întregii Ungarii. De ce oare se împopoțonează astfel oamenii cu pielea acestor bieți țigani? 77 Die Hercules bäder nachst Mehadia [de fapt, Die Hercules Bäder nächst Mehadia: Băile Herculane în apropiere de Mehadia (n. tr.)]. 78 Steaua noastră cea bună a făcut să întâlnim aici o încântătoare tânără doamnă din cartierul nobil, exilată
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
negustor, dar pe dedesubt își pusese hainele domnești. Și iată ce văzu: un negustor rotofei se răstea la un țăran, pasămite pentru că acesta ar fi cutezat să-i spună că l-a înșelat. Și-l îmbrâncea și-l lovea pe bietul om ghemuit în genunchi. Cuza merse până la locul cu pricina și-i zise negustorului cu voce domoală: Cu ce a greșit omul acesta? De ce-l lovești? Pentru că așa vreau eu! La auzul acestor cuvinte, Cuza își scoase pelerina și apăru
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
fragmente) Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om cu jale zicând în gândul lui: „Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor și rana din pulpă nu mă lasă!” Și bietul om, slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt Pășea trăgând piciorul, încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur, adânci, vioi și mari Treceau
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
iar ea va fi acceptată mai ușor: un tiran într-un moment de slăbiciune; un sfînt cuprins de îndoieli sau ispite; un revoluționar petrecăreț. Dar și aici posibilitățile sînt limitate din cauza cadrului de referință. Un Napoleon matur în postura de biet nemernic ar stîrni un efect ciudat: nu ar mai fi Napoleon. Astfel spus, personajele alegorice și mitice intră într-un model de așteptare, stabilit pe baza cadrului nostru de referință. Zeița Dreptății nu poate lua hotărîri nedrepte fără să-și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Începuse să roadă tot ce Întâlnea, până și stâlpii din lemn, iar construcția care era cât de cât solidă, a devenit un fel de câmp de bătălie. La un moment dat, din cauza cutremurelor pe care le provocase Ghiță, devenise șubredă. Bieții părinți nu știau ce să facă; nu cunoșteau cauza și erau foarte neliniștiți În privința aceasta. I-au pus și sârmă În nas. Toate acestea ni le-au spus la telefon și, musai, trebuia sa venim să ne sfătuim ce să
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
care nu-i tulburase deloc somnul, se Întoarse pe partea cealaltă și sforăia ca un nesimțit deși Veta se trezi și Îl Înghionti de câteva ori. El râdea În somn la orice Înghiontire și iar se punea pe sforăit, așa că, biata nevastă plecă În altă cameră și nu mai putu dormi până dimineață. Primarii s-au Întâlnit la gară să ia acceleratul de București, la clasa Întâi, puși la costum și cravată. Dumitrică și Stănică aveau niște mutre murate de se
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
referiri din jurnalul său în legătură cu efectele apariției flagelului în unitățile noastre militare. La 15 iulie, el consemnează: "Holera e în creștere: atâția flăcăi olteni se coboară fără vreme în groapa lor de pe pământ străin. Un tricolor a fost așezat pe bietul lor trup chinuit. La masa ofițerilor e o tristețe și o îngrijorare". Nu lipsesc din jurnal nici observațiile critice la adresa autorităților sanitare: " Iese la iveală tot mai mult nepregătirea serviciului sanitar. Numărul medicilor s-a redus de câțiva ani sistematic
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
el, mai zăvorit în credința lui, cu atât va fi mai mare biruința aceluia ce-l va fi înfrânt și al cărui nume îl va slăvi. Cât de jalnic era idealul preoților noștri, să aduci pe calea cea dreaptă câteva biete oi rătăcite, îi disprețuiam pentru că ar fi putut atât de mult și îndrăzneau atât de puțin, nu știau să creadă cu tărie dar eu știam, voiam ca înșiși călăii mei să-mi înalțe laude, vroiam să-i fac să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
minții ? Ar trebui să privim încercările la care suntem chemați cu o proaspătă curiozitate, în stare a răspunde celor mai neașteptate lovituri, ca și mângâierilor înșelătoare. „Din adâncuri te chem, Doamne...“ Fiul nenăscut al Siei Strihan nu este decât un biet clovn al cotidianului strâmt și tiranic ? „Aruncă o privire asupra copilului pe care l-ai lăsat în această vale de suferință și încercări.“ Peste ecranul ruinat al amintirilor voi întinde o mare de mătase albă, de dimineață până seara, din
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nume și semnături. După lucru, urmează o scurtă ședință. Scurtă, accentuează Manole. Legea contactelor cu străinii. O lege secretă, despre care nici nu este voie de discutat prea mult. Ce este tovarășul Manole ? Un carierist, un altruist, un polițist, un biet om cumsecade ? Mereu cu misiuni și fraze dedicate binelui colectiv, preocupat de binele celorlalți, totdeauna cu aceeași hăinuță maronie, uzată. Cămașa albă, cu o unică cravată îngustă, ștearsă. Mărunt, aparent fragil, dar mușchiulos, rezistent. Un chip îngust, cu ochii vii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]