5,885 matches
-
tăiat părul și i-a poruncit unuia dintre boieri să-l așeze la Mănăstirea Sucevița pe lespedea mormântului soțului ei, Ieremia Movilă. Părul ei castaniu se găsește și astăzi într-o cutie de argint în formă de măr, atârnată de bolta bisericii. Elisabeta a fost dusă la Istanbul, forțată să se convertescă la islam și și-a găsit sfârșitul în haremul sultanului, cândva după anul 1620.
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
celebrarea liturghiei, dimineața. Cum noua stareță interzisese orice instrument muzical pentru a da strălucure sau relief ceremoniilor, orgile trebuiau să rămână mute și călugărițele psalmodiau de acum înainte singure, de 7 sau 8 ori pe zi, iar rugăciunile răsunau sub bolte și făceau să cânte abațiala. În cei 30 de ani de liniștede la începutul secolului al XVII-lea, întreaga regiune a profitat de răgazul războaielor pentru a repara, a întări și a construi : Montmédy, Marville și Saint-Jean, Jametz, Louppy și
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
de la Louppy, în timp ce casa întărită de la Hugnes se moderniza și ea. Accesul îm mănăstire se făcea printr-o poartă fortificată enormă (în care se deschidea o poartă mare cu două canaturi, pentru vehicule, alături de o portiță pentru pietoni) trecând pe sub bolta unei intrări păzite de un portar-sacristier, găzduit aici, într-unul din cele 2 turnuri enorme gemene, care formau arcada dintre ele, și care păreau clădite acolo dintotdeauna. Și se ieșea într-o primă curte, împodobită în centru cu o fântână
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
localitate. Partea superioară a reliefului reprezintă un legionar roman încălecând un cal, iar în partea inferioară un băștinaș încadrat de viță de vie, încărcată cu ciorchini de struguri. Interiorul sanctuarului este construit în stil gotic. Nervurile pornite din cheile de boltă ale sanctuarului sunt așezate în două puncte de sprijin simetrice, sub formă de stea. Din cele două geamuri ale sanctuarului, unul este ornamentat cu figuri geometrice. Arcul de triumf dintre navă și sanctuar este construit în stil gotic. Balcoanele din
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
de Șematismul de la Blaj, biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrica de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotnita de lemn pe pronaos. Se mai păstrează pictură murala în navă (1752) și resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Galați. Casa are următoarele nivele: subsol parțial, parter și două etaje. Structura de rezistență este din zidărie de cărămidă, bolțile sunt tot din cărămidă iar planșeele din lemn și metal. Principala particularitate a imobilului constă în deschiderile mari, în zona de acces. Inițial avea la parter spații comerciale. Actuala clădire a fost construită pe terenul cumpărat în 1914 de Simion
Casa Simion Gheorghiu () [Corola-website/Science/332677_a_334006]
-
romane și necropolele romane și bizantine, numeroase străzi, canalizări, temple și locuințe; toate la un loc fac să se cunoască orientarea antică a orașului: NE-SV. Ansamblul este format din următoarele monumente: În substrucție s-au descoperit până acum 11 bolți dintre care trei sunt în întregime săpate, al căror rost era acela de a susține prin timpanele lor, terasa de pământ pe care era construit mozaicul și serveau în același timp drept antrepozite pentru mărfurile ce intrau sau ieșeau din
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
tencuită cu un strat de mortar gros de 8-10 cm peste care s-a așezat placajul de marmură albă și colorată, sculptată sau simplă, din care s-a păstrat o mare cantitate de fragmente. Nu se știe dacă a fost. Bolțile subterane sunt construite ca și zidurile: au partea superioară semirotundă, intrările cu ancadramente și arhitravă de calcar, frumos lucrate, deasupra evidențiindu-se. În cea mai mare parte bolțile sunt rotunde. În urma săpăturilor executate între 1958-1960, s-a constatat că zidul
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
păstrat o mare cantitate de fragmente. Nu se știe dacă a fost. Bolțile subterane sunt construite ca și zidurile: au partea superioară semirotundă, intrările cu ancadramente și arhitravă de calcar, frumos lucrate, deasupra evidențiindu-se. În cea mai mare parte bolțile sunt rotunde. În urma săpăturilor executate între 1958-1960, s-a constatat că zidul a fost refăcut în secolul VI exact pe traseul pe care l-a avut inițial la sf. sec. III. Diferența între zidul inițial și cel secundar care marchează
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
de vest, are un ancadrament de piatră format din trei părți, două laterale și una de închidere în care este săpată pisania Ferestrele, fără ancadramente, sunt înguste, câte una pe zidurile de nord și sud.Naosul,este acoperit de o boltă semicilindrică longitudinală întreruptă de o calotă sferică așezată pe pandantivi și arce. Pridvorul deschis, construit din cărămidă.are laturile de nord și sud boltite cu câte un semicilindru iar latura vestică are planșeu din lemn deasupra căruia se ridică un
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
probabil, după dărâmarea clopotniței fostului schit. Absida altarului, poligonală la exterior și semicirculară la interior, este supradezvoltată pe axa est-vest, fiind acoperită cu o semicalotă și delimitată de naos printr-o arcadă semicilindrică foarte lată, de fapt un segment de boltă semicilindrică. Este luminată de o fereastră în ax, dreptunghiulară și cu ambrazură interioară evazată, semicirculară la partea superioară. În pereții de nord și sud sunt două nișe simetrice, înalte până la nivelul nașterii semicalotei, plate, semicirculare la partea superioară; nișa de pe
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
de cult. Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
respectiv nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă pe direcția nord-sud, este acoperit cu o boltă semicilindrică transversală; este luminat de două ferestre dreptunghiulare, pe nord și sud, cu ambrazuri interioare cu două retrageri succesive și care se continuă până la pardoseală. Accesul în naos este înglobat într-o nișă înaltă, plată, semicirculară la partea superioară; atât
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
pătrat. Pridvorul are accese dinspre nord, sud și vest, marcate de arcade mai joase și mai late decât celelalte; arcadele de sud și nord sunt semicirculare, iar cea de vest în ușoară acoladă. Este acoperit, spre sud și nord, de bolți cu penetrații, în consolă, iar spre vest de un planșeu drept, din lemn; deasupra părții de vest se află clopotnița cu șarpantă din lemn și cu acces prin scara din lemn aflată în pridvor. Biserica și pridvorul nu au parament
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
cu rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar, ci și modul de acoperire cu boltă semicilindrică transversală, procedeu întâlnit în arhitectura medievală românească numai la Căluiu (biserica din Bălteni având în comun cu această biserică pridvorul și brâul puternic) și la paraclisul mic al Coziei, ambele datând din ultimul sfert al secolului XVI. Tot vechiului
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
ales ridicarea pânzei freatice în zonă, au determinat degradări care au impus noi lucrări de consolidare, care au constat în realizarea unei rețele de centuri și stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă. În paralel cu
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
zonă, au determinat degradări care au impus noi lucrări de consolidare, care au constat în realizarea unei rețele de centuri și stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă. În paralel cu lucrările de consolidare, s-a
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
reabilitare tehnică a construcției, iar în anul 2002 s-a trecut la refacerea structurii de rezistență prin ranforsarea fundației și prin construirea în interiorul bisericii a patru stâlpi de beton armat simiîncastrați în zidărie. În anul 2003 s-au refăcut șarpanta, bolta navei și s-au zidit fațadele noi pe laturile de Vest, Nord și Sud. În anul 2004 s-a realizat învelitoarea cu tablă zincată și a început tencuirea interiorului bisericii în vederea pictării frescei. Până la sfârșitul anului au fost construite două
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
p. 71-73). Biserica, ce are influențe muntenești, are zidurile construite din piatră și cărămidă, cu o grosime de peste 1,5 m. În timp ce piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de forma unei nave rectangulare, cu două ieșiri rectangulare
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
zidului sudic - respectiv pronaosului, s-a aflat juxtapusă clopotnița - portic, ce a avut jos trei deschideri (spre sud - pe unde se făcea intrarea propriuzisă în biserică, est și vest) iar la partea superioară încăperea destinată clopotelor, tot cu trei deschideri. Bolțile au fost susținute de arce mari de cărămidă care coborau în naos și pronaos până la jumătatea zidurilor și se sprijineau de console de formă prismatică din piatră cioplită. Naosul a fost despărțit de pronaos de un puternic zid. Zidurile bisericii
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
din piatră cioplită. Naosul a fost despărțit de pronaos de un puternic zid. Zidurile bisericii au avut grinzi de lemn înecate în zidărie și legate între ele prin mici piese transversale - aflate la nivelul solului, ceva mai sus de originea bolților și la partea superioară a zidurilor. Tot cu grinzi de lemn au fost susținute și arcurile turnurilor la nivelul clopotelor. Jos deasupra soclului, se găsește un brâu care înconjoară clădirea, din patru rânduri de cărămizi așezate pieziș. Un brâu simplu
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
să țină cont de observațiile nobilului Marcantonio Barbaro, expert arhitect, prietenul lui Andrea Palladio și senator influent, proveditore al Arsenalului între 1583 și 1585. El a exprimat îndoieli cu privire la luminozitatea interioară a clădirii și la costul estimat de realizare a bolților ce acopereau navele, iar Senatul a aprobat modificarea proiectului inițial. Lucrările deja finalizate între timp nu au trebuit să fie demolate, însă, iar atelierul a fost terminat în 1583. Nouă "teza longa de la Tana" măsură 315 de metri în lungime
Rio della Tana () [Corola-website/Science/333545_a_334874]
-
grosimea zidăriei, scări care pornesc din spațiile laterale ale pronaosului. Pereții bisericii sunt decorați cu bogate stucaturi, în partea mediană a arcului de triumf cu stema orașului Brașov și a Transilvaniei, respectiv anul finalizării bisericii. În medalioanele pictate pe suprafața bolților apar scene biblice, care au fost pictate cu ocazia unei renovări de la începutul secolului XX. În capelele laterale sunt amplasate altare și confesionale istorizante, iar sub cele două baldachine amplasate simetric pe arcul de triumf stă amvonul (la sud, opera
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
simetric pe arcul de triumf stă amvonul (la sud, opera lui János Kupcsay) și singura piesă a mobilierului baroc, o pictură a Mariei Protectoare de Passau (la nord). Corul este o construcție gotizantă, având închidere cu cinci laturi a octogonului. Bolta cilindrică cu penetrații cu secțiunea în arc frânt a corului în absidă se sprijină pe coloane angajate corintice, pe care sunt fixate console cu statuile din lemn a diferiților sfinți (Sf. Petru, Sf. Pavel, Sf. Francisc, Sf. Anton). Pereții laterali
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
construite sub Frederic al III-lea, pot fi găsite în Catedrala Graz litere gravate sau pictate (celebrul acronim "") și cifre reprezentând anul inaugurării: 1438 în fosta sacristie, 1450 în "seiful cor" (?), 1456 la portalul de vest și 1464 la pictura bolții. Prin urmare, anul 1464 este acceptat ca fiind anul finalizării lucrărilor. Din anul 1441 datează un document, emis de împăratul Frederic al III-lea, referitor la târgul ce avea loc aici la 1 mai a fiecărui an, dată care este
Catedrala Sfântul Egidiu din Graz () [Corola-website/Science/333668_a_334997]